Judecatorul Dragos Constantin Popoiag (foto) presedinte al Tribunalului Dambovita, este unul dintre cei patru magistrati inscrisi in cursa pentru ocuparea functiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al tribunalelor. Cu o vechime in magistratura de 19 ani, avand experienta functiei de presedinte de instanta, atat la judecatorie, cat si la tribunal, judecatorul Dragos Popoiag a decis sa se inscrie in cursa pentru CSM dupa ce a constatat ca reprezentarea judecatorilor din cadrul tribunalelor in interiorul Consiliului este una defectuoasa. Lumeajustitiei.ro a realizat un interviu cu judecatorul Dragos Popoiag, pentru ca magistratii care urmeaza sa isi exprime votul in mai putin de o luna pentru cel care ii va reprezenta in urmatorii ani in CSM sa afle care sunt planurile sale de viitor in Consiliul Superior al Magistraturii ale presedintelui Tribunalului Dambovita.

Judecatorul Dragos Popoiag ne-a marturisit ca una dintre prioritatile sale in CSM este aceea de a consulta toti presedintii de tribunal pentru a putea contura obiective pe termen scurt si mediu in activitatea din Consiliu, evidentiind ca de-a lungul timpului au existat candidati la functia de membru care au facut promisiuni exagerate necredibile.

In ce priveste activitatea din prezent a unor membri CSM, judecatorul Dragos Popoiag isi exprima dezacordul fata de magistratii din Consiliu care “inteleg sa se exprime in spatiul public, in nume personal”, apreciind ca aceasta practica este daunatoare imaginii si credibilitatii CSM-ului, “care trebuie sa aiba un mesaj clar si o voce comuna”.

Judecatorul Popoiag ne-a vorbit si despre discriminarea care se face in randul judecatorilor de la judecatorii, tribunale sau curti de apel, care sunt sanctionati pentru ca intarzie cu redactarea hotararilor, peste termenul legal de 30 de zile, desi la Inalta Curte de Casatie si Justitie in multe cazuri de interes national, hotararile ajung sa se redacteze si in 10 luni si cu toate acestea magistratii nu sunt sanctionati disciplinar. In opinia lui Dragos Popoiag, un judecator suprem ar trebui sa fie un model de comportament pentru ceilalti magistrati, cu atat mai mult cu cat rolul Inaltei Curti este si acela de a crea o practica judiciara unitara in materie, astfel incat deciziile acesteia sa fie unanim acceptate.

Prezentam in continuare interviul realizat cu judecatorul Dragos Constantin Popoiag, candidat la functia de membru CSM ca reprezentant al judecatorilor de la tribunale:

Stimate domnule judecator, pentru ce ratiuni ati decis sa candidati pentru locul lasat liber in CSM de catre judecatorul Adrian Neacsu?

Decizia de a candida nu este o decizie usor de luat, asa cum pare la prima vedere, deoarece implica o mare responsabilitate. Mecanismul luarii acestei decizii este insa usor de explicat. Sunt judecator cu o vechime in magistratura de 19 ani si am dobandit experienta atat in functie de executie, cat si ca presedinte de la judecatorie pana la tribunal. Cunosc foarte bine cum functioneaza instanta de judecata si care sunt nevoile judecatorului.

Candidez intrucat simt si vad ca reprezentarea judecatorilor din cadrul Tribunalelor in CSM este defectuoasa. Statutul judecatorului a ajuns un concept din ce in ce mai gol de continut in privinta garantiilor, a drepturilor, si foarte bogat in obligatii si incompatibilitati, raport ce trebuie schimbat.

Ce va propuneti sa faceti in CSM? Care sunt liniile generale de actiune din proiectul dvs. de candidat la Consiliu?

Intr-un cuvant: echilibrarea balantei. Evident, este vorba de balanta imaginara ce contureaza statutul judecatorului cu toate valentele sale, pornind de la independenta judecatorului si responsabilitatea conferita pana la recunoasterea locului si rolului judecatorului in societate. Judecatorul nu poate fi demnitar atunci cand i se stabilesc obligatiile si incompatibilitatile si functionar in privinta drepturilor.

Resursa cea mai importanta a unei instante este cea umana, iar un judecator bun se formeaza in timp. Problemele sunt foarte multe si tin de logistica necesara functionarii sistemului judiciar si se impletesc cu avalansa si inconsecventa legislativa, perioada economico-sociala dificila, ce genereaza multe conflicte ce ajung pe masa judecatorului.

Am sa devin sustinatorul colegilor judecatori, voi face tot ce imi sta in putinta astfel incat problemele lor sa devina prioritati ale agendei CSM, voi media relatia judecatori de tribunal – MJ, astfel incat presedintii de tribunal sa aiba acces mai usor la resurse financiare pentru investitii in infrastructura, am sa instiintez colegii asupra oricarui derapaj al CSM de la misiunea sa fireasca.

Daca nu putem schimba oamenii, putem schimba comportamentul.

Primul lucru pe care vreau sa-l fac va fi acela de a consulta toti presedintii de tribunal pentru ca, pe baza unei liste de probleme prioritare, urgente, sa putem contura obiective pe termen scurt si mediu pe care sa le urmarim impreuna in activitatea CSM.

Vedeti ca un dezavantaj faptul ca pentru functia de membru CSM ca reprezentant al tribunalelor, alaturi de dumneavoastra si domnul judecator Dorin Danci, candideaza si Natalia Roman, presedinte al UNJR, si Norel Popescu, fost vicepresedinte al AMR si in prezent membru interimar in CSM? Credeti ca notorietatea celor doi le-ar putea aduce un plus de voturi?

Urez mult succes tuturor candidatilor.

In privinta celorlalti doi candidati pot sa spun doar ca sunt judecatori respectabili si ca au mai candidat. Faptul ca sunt sustinuti de asociati arata ca au calitatile necesare pentru a putea candida.

Putem discuta, insa, asupra unui eventual conflict intre pozitia de membru CSM si cea de candidat in forul care, practic, organizeaza alegerile. Asupra acestui aspect vor aprecia colegii judecatori, iar buna-credinta este prezumata.

In privinta notorietatii, cred ca aceasta trebuie inteleasa nu numai prin numarul celor care te cunosc, ci si prin eficienta actiunilor duse la bun sfarsit.

Opinia publica si tot mai frecvent si breasla avocatilor, semnaleaza inegalitatea de arme dintre aparare si acuzare, in cadrul proceselor, in sensul ca procurorul si alte organe ale statului care contribuie la acuzare au dreptul sa ia oricand legatura cu judecatorul, in vreme ce un contact al unui avocat sau clientului acestuia, cu judecatorul dintr-un dosar, in afara salii de judecata, este interzis si susceptibil de tentativa de influentare a verdictului. Ca judecator, cum vedeti aceasta anomalie, care lipseste justitiabilul de aparenta garantarii dreptului la un proces echitabil?

Impartialitatea instantei de judecata constituie o garantie a procesului echitabil si este consacrata legal si cutumiar.

Armele de care vorbiti dumneavoastra sunt puse la dispozitie de normele procesuale ce reglementeaza desfasurarea procesului, iar judecatorul este obligat sa le aplice.

Ca judecator, nu am dezbatut niciodata probleme legate de cauzele in curs de judecata in alt loc decat sala de judecata si nici nu este admisibil altfel, indiferent daca este vorba de procuror sau avocat. In opinia mea, aceasta este garantia impartialitatii. Procurorul nu trebuie sa aiba si nici nu are in fata instantei decat pozitia procesuala conferita de lege.

Daca, intr-adevar, sunt situatii in care comportamentul procurorului depaseste cadrul procesual, atunci ne putem afla in conflict cu codul deontologic si chiar cu legea, iar comportamentul poate fi sanctionat.

Toti membrii CSM care au candidat si au fost alesi in CSM, au oferit magistratilor numai vorbe frumoase si promisiuni, dupa care au sfarsit prin a uita ce au zis, complacandu-se in atmosfera generala a CSM. Acest lucru a starnit reactii din partea magistratilor care i-au ales in aceasta functie, motiv pentru care va intreb: in cazul in care veti fi ales, veti "bate palma" cu cei care sunt in prezent in Consiliu si va veti alatura practicilor netransparente deja existente?

Din pacate, situatia evocata are suport in realitate, iar unele promisiuni au fost atat de exagerate, incat nu aveau cum sa fie credibile. Reactia magistratilor a fost destul de clara, chiar daca vointa acestora a fost infranta.

Nu pot fi de acord cu un comportament al membrilor CSM in afara mandatului dat de colegii judecatori ori potrivnic intereselor justitiei.

Nu sunt genul care „bate palma”, sunt deschis dialogului constructiv, avand in vedere si natura CSM, care este un organ colegial si trebuie sa functioneze coerent. Am facut intotdeauna distinctie intre partizanat si lucrul in echipa si pot promite doar ca sunt cel pe care colegii de la tribunale l-au vazut cu ocazia diverselor intalniri, am obiective clare pe care imi propun sa le urmaresc impreuna cu colegii judecatori si sper sa-mi pot aduce contributia la bunul mers al activitatii CSM.

Transparenta si informarea corecta a judecatorilor asupra activitatii CSM este de esenta activitatii consiliului, care, fara o apropiere de cei pe care ii reprezinta, nu are forta necesara pentru a-i apara astfel incat sa primeze interesul justitiei - relatia este practic simbiotica.

In ultimii doi-trei ani, CSM a declansat practic un razboi cu celelalte puteri ale statului, inclusiv presei, acuzand aceste segmente de „presiuni” si „atac la independenta” sistemului judiciar pentru orice critica sau declaratie publica, care in esenta constituie libertatea de exprimare. Credeti ca asemenea manifestari fac bine CSM? Sunt ele impartasite de sistemul judiciar? Poate un magistrat sa fie influentat de criticile si comentariile din spatiul public, astfel incat sa nu mai tina cont de probele din dosar?

Separarea puterilor in stat nu trebuie absolutizata, ci inteleasa in sensul in care aceste puteri colaboreaza pentru bunul mers al societatii.

Puterea judecatoreasca se exercita prin intermediul instantelor de judecata, iar CSM-ul este constituit din reprezentantii judecatorilor si este garantul independentei justitiei.

Faptul ca unii membri ai CSM inteleg sa se exprime in spatiul public, in nume personal, este mai mult decat daunator imaginii si credibilitatii CSM-ului, care trebuie sa aiba un mesaj clar si o voce comuna.

Libertatea de exprimare este un drept castigat si recunoscut chiar de instantele de judecata. Din cate cunosc, instantele nu au nici un fel de problema in relatia cu presa si au pus intotdeauna la dispozitia acesteia informatiile necesare.

Judecatorul este format si obligat sa dea verdictul numai pe baza probelor, fara a fi influentat.

Ca judecator nu pot accepta, in schimb, violenta limbajului cu referire la magistrati, manifestat uneori de cei implicati in diverse cauze, situatie in care CSM este obligat sa intervina.

Libertatea de exprimare a presei este importanta, deoarece presa este vazuta ca o putere, insa mai multa putere implica o responsabilitate pe masura.

V-a multumit activitatea din 2010 incoace a vreunui membru al CSM? Daca da, va rugam sa ne spuneti cine si pentru ce anume. Pe de alta parte, ce nu v-a placut la anumiti membri ai CSM? Va rugam sa le dati numele si sa aratati pentru ce.

Ca membru in CSM esti parte a unei echipe in care rolurile se formeaza in timp si devin complementare pe masura ce echipa lucreaza.

In raport de importanta si responsabilitatea ce incumba calitatii de judecator membru CSM, apreciez ca activitatea individuala nu are cum sa multumeasca pe nimeni pentru ca nu aceasta este importanta, nu produce efecte decat in planul imaginii personale.

Trebuie sa intelegem ca deciziile in CSM se iau in comun, iar rezultatul bun sau rau se datoreaza eficientei sau ineficientei intregului ansamblu. Pe mine ca judecator ma intereseaza decizia si efectul acesteia asupra activitatii mele si nu comportamentul ori opiniile individuale ale membrilor CSM.

Astfel, chiar daca un membru CSM se remarca prin idei individuale, benefice activitatii mele, nu ma ajuta in nici un fel, daca acesta nu se preocupa de aplicarea lor, folosind regulile si respectand procedurile specifice activitatii CSM, comunicand cu ceilalti membri.

Nu avem nevoie de oratori, avem nevoie de oameni care stiu sa puna in practica.

Apreciez ca este hazardat sa ma pronunt asupra deciziilor individuale ale unor membri CSM in conditiile in care nu am fost parte in procesul decizional. Toti judecatorii au fost martorii episodului revocarilor, au vazut reactia celor revocati si consecintele acesteia, cand practic sanctiunea nu a putut fi pusa in aplicare, iar nominalizarea celor implicati nu mai este necesara datorita notorietatii.

Sunteti de acord ca un magistrat ales in CSM, care vine din provincie, sa primeasca diurna de 2%/zi, chirie de pana la 600 euro/lunar si bilete de avion dus-intors, la fiecare sfarsit de saptamana? Este normal ca un magistrat din provincie ales in CSM sa castige aproape dublu comparativ cu unul care are domiciliul in Bucuresti?

Este normal ca legea sa prevada in situatii speciale anumite compensatii sau drepturi, anormal este, insa, abuzul. Respectarea legii trebuie sa prevaleze, iar interpretarea acesteia nu trebuie sa fie discriminatorie si sa creeze situatii privilegiate. Nu este absolut necesar, de exemplu, sa te deplasezi saptamanal cu avionul si nici moral sa speculezi norma legala pentru cresterea veniturilor.

Cum priviti faptul ca in prezent, desi se acuza o lipsa majora de judecatori si procurori la instante si parchete, asistam la un numar urias, de ordinul sutelor, de magistrati detasati in alte institutii din afara sistemului sau plasati pe functii de consilieri ai unor sefi de parchete sau instante?

Detasarea este o institutie prevazuta de lege, tocmai pentru a fi utilizata in situatii de exceptie, pentru o perioada de timp determinata.

Detasarea magistratilor in afara instantelor de judecata trebuie sa fie posibila numai in situatia in care pentru postul respectiv este necesara expertiza si experienta profesionala a unui judecator si daca exista beneficii pentru sistemul judiciar. In astfel de situatii se impune sublinierea motivelor si aratarea beneficiilor pentru sistem, in chiar cuprinsul hotararii privind detasarea in conditii de maxima transparenta. Totodata, detasarea trebuie privita in raport cu incompatibilitatile si interdictiile impuse de lege pentru judecator, mai ales cand aceasta are loc la institutii precum Ministerul Justitiei. De asemenea, detasarea nu poate fi admisa in conditiile in care s-ar produce dezechilibru in activitatea instantei de la care se solicita plecarea.

Cum priviti numarul insemnat de functionari asimilati magistratului, care au invadat CSM, INM si alte institutii din sistemul judiciar, dar care castiga cat un judecator sau procuror, doar pentru ca plimba niste hartii? Este normal sa beneficieze de avantajele financiare ale unui magistrat (care au primit aceste privilegii tocmai pentru riscul si stresul aferent pozitiilor lor) functionari care plimba hartii?

In primul rand, magistratii nu beneficiaza de avantaje materiale ori privilegii. Aceasta este doar o aparenta creata artificial si trebuie explicat si inteles ca multe din acestea sunt concepte goale de continut, cum este, de exemplu, asistenta medicala gratuita. In mod frecvent drepturile magistratilor sunt limitate ori restranse prin diverse prevederi legale alternative sau norme de punere in aplicare.

Ca presedinte de instanta, mi-am dorit intotdeauna colaboratori motivati, antrenati in activitatea pe care o desfasoara, a caror energie sa fie dedicata profesiei si nu grijii zilei de maine. Afirm ca aceasta trebuie sa fie dorinta tuturor celor care au legatura cu justitia atat ca administratori cat si ca beneficiari. Problema functionarilor asimilati magistratilor este mai veche, iar aceasta asimilare este conferita de lege. Faptul ca drepturile functionarilor asimilati nu sunt proportionale cu raspunderea si obligatiile este o inechitate ce a fost semnalata in repetate randuri si care nu poate fi rezolvata altfel decat prin modificarea legii.

La ICCJ, in multe cazuri de interes national, hotararile ajung sa se redacteze nu in termenul legal de 30 de zile, ci uneori trec si 10 luni. Cu toate acestea, judecatorii de la ICCJ nu sunt niciodata sanctionati disciplinar pentru aceste intarzieri, in pofida faptului ca alti judecatori de la instante inferioare sunt sanctionati pentru aceleasi fapte. Veti tolera in CSM aceasta discriminare practicata in prezent? Legea nu trebuie respectata de toti judecatorii?

Aplicarea unor standarde diferite de apreciere in functie de gradul de jurisdictie al judecatorului in cazul nerespectarii termenului de redactare al hotararilor judecatoresti creeaza in practica situatii discriminatorii. Cred ca un judecator de la instanta suprema trebuie sa ofere modele de comportament celorlalti.

Aceasta problema trebuie sa fie analizata pornind de la cauzele ce o genereaza, spre exemplu daca acel judecator din motive imputabile nu a respectat termenul de redactare sau daca s-a aflat intr-o situatie obiectiva generata de un numar mare de dosare, multe hotarari ce-i revin spre redactare, complexitate ridicata a cauzelor ori participarea la alte activitati judiciare.

In acest context, trebuie subliniat rolul ICCJ ca instanta de control in materia hotararilor pronuntate de CSM ca instanta disciplinara. Instantei supreme ii incumba si in aceasta materie rolul de a crea o practica judiciara unitara in aceasta materie, astfel incat deciziile acesteia sa fie unanim acceptate.

Ce mesaj final le-ati transmite judecatorilor de la care asteptati votul de incredere in CSM?

Consider ca a trecut vremea promisiunilor. Cunosc si inteleg nevoile reale ale judecatorilor, ma confrunt zilnic cu acestea, am disponibilitatea si experienta necesara pentru a actiona astfel incat sa merit increderea colegilor mei. Simt o mare responsabilitate venind in fata dumneavoastra, stiu ca avem nevoie de buna-credinta, echilibru si putere pentru a actiona impreuna.

*Cititi aici proiectul de candidatura a judecatorului Dragos Popoiag pentru functia de membru in CSM ca reprezentant al judecatorilor de la Tribunale