Curtea Constitutionala a Romaniei a lovit din nou in “Binomul SRI-DNA”. O mare parte interceptarile realizate de SRI si folosite in dosarele de coruptie sunt nelegale, ele trebuind sa fie anulate de urgenta. CCR a declarat neconstitutionala, miercuri 28 februarie 2018, o sintagma din Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in baza careia au fost realizate majoritatea interceptarilor pe mandat de siguranta nationala de catre SRI, interceptari care au fost ulterior folosite in dosarele de coruptie.

Este vorba despre sintagma “aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani” din cuprinsul art. 3 lit. f) din Legea 51/1991. Cu 8 voturi la 1 (presuspunem ca cea care a facut opinie separata este partenera de nadejde a DNA Livia Stanciu), CCR a decis ca din cauza modului in care este conceputa aceasta sintagma se poate circumscrie unei amenintari la adresa securitatii nationale orice fapta sau actiune, cu sau fara conotatie penala, care afecteaza un drept sau o libertate fundamentala. Iar consecinta este, arata CCR, folosirea, in toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstantiate activitatii specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale persoanei.

Trebuie precizat ca folosirea unor interceptari obtinute in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991, inclusiv in baza sintagmei declarata neconstitutionala, a atins apogeul in perioada in care seful operativ al SRI era generalul Florian Coldea (foto stanga) si in care majoritatea dosarelor facute de parchetul Laurei Kovesi (foto, langa Florian Coldea) se bazau pe sprijinul acordat de Serviciul Roman de Informatii. Sunt dosare care in prezent se afla pe rolul instantelor sau chiar la DNA. Or, dupa decizia CCR, toate interceptarile obtinute in modul de mai sus trebuie anulate.

Iata comunicatul CCR:

“In ziua de 28 februarie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei, al art.11 alin.(1) lit.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3, art.10, art.11 si art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in forma anterioara modificarii prin Legea nr.255/2013, precum si a dispozitiilor art.13 din acelasi act normativ, in forma in vigoare.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3 lit.a)-e) si g)-m), art.10, art.11 alin.(1) lit.d) si art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, precum si a dispozitiilor art.13 din acelasi act normativ, in forma anterioara modificarii prin Legea nr.255/2013.

De asemenea, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma 'aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani' cuprinsa in art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei este neconstitutionala.

Dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei au urmatorul cuprins:

'Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele:

f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale.'

In argumentarea solutiei de admitere pronuntate, Curtea a retinut urmatoarele:

Pornind de la jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit careia orice ingerinta in drepturile si libertatile persoanei trebuie sa fie 'prevazuta de lege', cerinta care nu se limiteaza doar la stabilirea unui anumit temei legal in dreptul intern, ci vizeaza calitatea legii, care trebuie sa fie accesibila, clara si previzibila, Curtea a analizat in ce masura sintagma 'aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani' din cuprinsul art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 intruneste conditiile de claritate si previzibilitate.

Curtea a constatat ca legiuitorul trebuie sa realizeze o distinctie intre faptele care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si care pot fi calificate drept chestiuni ce tin de dreptul penal, cu consecinta incidentei mijloacelor de drept penal si procesual penal, pe de o parte, si acele fapte care sunt indreptate impotriva drepturilor si libertatilor unei colectivitati/comunitati (de rasa, origine etnica, religie, etc), care, prin numarul de indivizi care ii apartin, determina amploarea faptelor indreptate impotriva acesteia, putand reprezenta o amenintare la adresa securitatii nationale, pe de alta parte.

Or, Curtea a observat ca sintagma criticata nu realizeaza aceasta distinctie, ci se refera, in general, la atingeri grave aduse drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora. Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezulta ca se poate circumscrie unei amenintari la adresa securitatii nationale orice fapta/actiune, cu sau fara conotatie penala, care afecteaza un drept sau o libertate fundamentala. Consecinta unei atare constatari este folosirea, in toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstantiate activitatii specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice, efectuate sub orice forma; localizarea, urmarirea si obtinerea de informatii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor postale, ridicarea si repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, precum si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee, etc).

Pentru aceste motive, Curtea a constatat ca reglementarea criticata contravine prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalitatii, in componenta referitoare la claritatea si previzibilitatea normei, art.26 referitor la viata intima, familiala si privata si art.53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtii de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Casa de avocatura “Sergiu Bogdan si Asociatii”, autoarea exceptiei: “Prima oara cand Curtea infirma constitutionalitatea unor texte legale/sintagme din Legea nr. 51/1991”

Decizia de neconstitutionalitate a sintagmei “aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani” din Legea 51/1991 privind securitatea nationala” este urmare a unei exceptii invocate de casa de avocatura “Sergiu Bogdan si Asociatii”. Intr-un comunicat de presa remis Lumeajustitiei.ro, “Sergiu Bogdan si Asociatii” arata ca decizia CCR este una temeinica si corecta, avand in vedere ca sintagma in discutie nu respecta nici pe departe standardele de claritate si previzibilitate ce se impun a fi intrunite in situatia reglementarii unor ingerinte extrem de grave in dreptul la viata privata a cetateanului. De asemenea, “Sergiu Bogdan si Asociatii” precizeaza ca este pentru prima data cand CCR infirma constitutionalitatea unor texte legale sau sintagme din Legea 51/1991.

Prezentam comunicatul case de avocatura “Sergiu Bogdan si Asociatii”:

„Azi, 28.02.2018, Curtea Constitutionala a Romaniei (in continuare, CCR) s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocata de societatea noastra (prin av. asist. univ. dr. Serban Doris Alina si av. prof. univ. dr. Sergiu Bogdan) in dosarul nr. 2022/111/2015/a4 (dosar ce avea ca obiect solutionarea contestatiei impotriva incheierii de camera preliminara si se afla la momentul invocarii exceptiei pe rolul Curtii de Apel Oradea).

Exceptia de neconstitutionalitate viza in principal:

(1) Caracterul neclar si imprevizibil (contrar prevederilor art. 26 si 53 din Constitutia Romaniei si art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului coroborat cu jurisprudenta CEDO in aceasta materie) al sintagmelor utilizate de legiuitor in art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala, in care sunt reglementate temeiurile privind siguranta nationala care justifica, printre altele, autorizarea interceptarii convorbirilor telefonice ale unei persoane;

(2) Caracterul neconstitutional al textelor din Legea nr. 51/1991 prin care se contura un 'mecanism' ce permitea Serviciului Roman de Informatii sa devina, din punct de vedere faptic, organ de cercetare penala.

Astfel, mecanismul mai sus amintit crea cadrul legal prin care se permitea Serviciului Roman de Informatii (in continuare, SRI) sa comunice organelor de urmarire penala orice fel de informatii ce vizau eventuale conduite infractionale ale unor persoane, indiferent daca informatiile comunicate priveau sau nu conduite ce puteau fi circumscrise notiunii de siguranta nationala. Ulterior, aceste informatii se puteau transforma neconditionat in probe in procesul penal, indiferent de obiectul cauzei penale.

In sustinerea acestei critici s-a aratat printre altele ca, prin activarea unui atare mecanism, Serviciul Roman de Informatii devenea din punct de vedere faptic organ de cercetare penala, fapt aflat in contradictie chiar cu pozitia oficiala a Curtii Constitutionale exprimata in Decizia CCR nr. 51/21.02.2016, in care s-a statuat ca SRI nu poate intreprinde activitati de cercetare penala (decizie care privea punerea in executare de catre SRI a mandatelor de interceptare a convorbirilor telefonice emise in baza dispozitiilor cuprinse in Codul de procedura penala).

Raportat la obiectul exceptiei de neconstitutionalitate invocate, solutia a fost urmatoarea:

1) CCR a admis exceptia privind neconstitutionalitatea sintagmei 'care aduce atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale' din cuprinsul art. 3 lit. f din Legea nr. 51/1991, constatand caracterul neclar si imprevizibil al acestei sintagme, in contradictie cu prevederile constitutionale cuprinse in art. 1 alin. 5, art. 26 si art. 53 din Constitutia Romaniei.

Cu privire la aceasta solutie, aratam in primul rand ca ea reprezinta o premiera in materia legislatiei privind siguranta nationala, fiind prima oara cand Curtea infirma constitutionalitatea unor texte legale/sintagme din Legea nr. 51/1991.

Pe fondul problemei, apreciem ca solutia este una temeinica si corecta, avand in vedere ca sintagma in discutie nu respecta nici pe departe standardele de claritate si previzibilitate ce se impun a fi intrunite in situatia reglementarii unor ingerinte extrem de grave in dreptul la viata privata a cetateanului.

O evaluare detaliata a efectelor pe care aceasta decizie le va produce in concret va putea fi realizata doar in momentul in care va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei motivarea in extenso a deciziei.

2) Caracterul inadmisibil al exceptiei de neconstitutionalitate avand ca obiect textele legale prin care se contura un mecanism care permitea SRI sa se transforme faptic intr-un organ de urmarire penala si sa furnizeze probe in procesul penal, indiferent de obiectul cauzei penale.

Cu privire la aceasta solutie, pentru ca nu dorim sa facem speculatii sau sa ne exprimam un punct de vedere fara a avea la dispozitie toate datele de analiza relevante, aratam doar ca urmeaza sa formulam in viitor o pozitie oficiala, de indata ce motivarea acestei decizii va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei”.