Nu exista in Codul penal vreo prevedere care sa pedepseasca intentia de a constitui un grup infractional organizat (GIO), arata judecatorii Valerica Voica, Alin-Sorin Nicolescu si Constantin Epure de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in sentinta nr. 417/2023 pronuntata marti, 4 iulie 2023, in dosarul nr. 692/1/2022. Ne referim la cauza in care ICCJ l-a achitat pe deputatul Mihai-Ioan Lasca (foto 1) – fost membru AUR, actualmente fondator al Partidului Patriotii Poporului Roman (PPR) – pentru presupusa fapta de constituire a unui grup infractional organizat pentru care a fost trimis in judecata de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Cei trei judecatori supremi explica faptul ca desi a existat o intentie din partea lui Lasca de a constitui un grup care sa traficheze migranti, fapta concreta de a-i trece pe acei migranti peste granita in mod fraudulos nu s-a concretizat. In plus, nici macar nu se poate stabili cu certitudine constituirea unui grup infractional organizat, la dosar existand doar discutii intre Mihai Lasca si alte persoane, insa acele planuri nu au fost puse in practica.

De aceea, ICCJ l-a achitat pe Lasca in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

A mancat 3 luni de arest preventiv

Inainte de a va lasa sa cititi motivarea Inaltei Curti, mentionam ca Mihai Lasca a stat trei luni de arest preventiv: din 13 martie pana in 8 iunie 2013. Dupa cum vedeti in facsimilul de mai jos, rechizitoriul nr. 111/D/P/2013 emis abia la 23 iulie 2018 de procurorul Ciprian-Horia Puie a fost confirmat de catre sefa DIICOT Oradea Daciana-Bianca Vidrean.

Avocatul Cezar-Edwards Bivolaru (foto 2) – aparatorul lui Mihai Lasca – a explicat pentru Lumea Justitiei ca desi rechizitoriul este semnat de procurorul Puie, ancheta a fost inceputa in 2013 de catre procurorul DIICOT Adrian-Constantin Pantea – acelasi care l-a retinut pe Lasca. Initial, ancheta avea in vedere presupusa implicare a lui Mihai Lasca intr-un grup infractional organizat care ar fi clonat carduri, insa aceasta acuzatie a fost clasata prin rechizitoriu, procurorul Pantea inculpandu-l pe Lasca doar in legatura cu pretinsul trafic de migranti. Trafic despre care Inalta Curte a constatat ca nu s-a concretizat in niciun fel.

Prezentam principalele pasaje din sentinta ICCJ:

„Analizand materialul probator administrat in cauza atat in faza de urmarire penala, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, acuzatia formulata in rechizitoriu si rationamentul juridic din rechizitoriu, concluziile formulate in dezbateri, de catre procurorul care a participat la sedinta de judecata, precum si concluziile formulate de inculpat, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine urmatoarele: (...)

Asupra chestiunilor de fapt si a mijloacelor de proba

Prin actul de sesizare, s-a retinut in sarcina inculpatului Lasca Mihai Ioan ca, in perioada august-septembrie 2012, in vederea obtinerii unor castiguri materiale, a initiat si a constituit, alaturi de inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe si alte doua persoane neidentificate (cunoscute sub apelativul 'Feri' si 'Nelu'), un grup infractional organizat al carui scop a fost identificarea si racolarea de persoane de origine afro-asiatica pe care sa le calauzeasca sau transporte in vederea trecerii ilegale peste frontiera de stat a Romaniei in Ungaria si apoi in tari din Europa Occidentala.

Asadar, Inalta Curte este chemata a statua daca in perioada august-septembrie 2012, inculpatul Lasca Mihai Ioan a initiat si a constituit un grup infractional organizat al carui scop a fost identificarea si racolarea de persoane de origine afro-asiatica pe care sa le calauzeasca sau transporte in vederea trecerii ilegale peste frontiera de stat a Romaniei in Ungaria si apoi in tari din Europa Occidentala.

Probatoriul administrat in cauza, astfel cum va fi analizat in cele ce urmeaza, a confirmat existenta, in intervalul august – septembrie 2012, a unor discutii purtate de inculpatul Lasca Mihai Ioan cu diverse persoane, unele aflate pe teritoriul Ungariei, avand ca tema gasirea unor persoane care sa se implice in trecerea frontierei de stat a unor migranti – persoane de origine afro-asiatica – contra unor sume de bani, fara ca aceste discutii sa se materializeze.

Insa probatoriul administrat nu fundamenteaza, dincolo de orice indoiala rezonabila, concluzia certa a constituirii si a existentei unui grup infractional organizat, astfel cum acesta este definit de dispozitiile art. 367 alin. (6) din Codul penal.

In acest sens, Inalta Curte are in vedere continutul coroborat al probatoriului testimonial si al convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Lasca Mihai Ioan cu diverse persoane, inregistrate in mod autorizat, dar si cel rezultat din confruntarile inculpatului Lasca Mihai Ioan cu martorul Murvai Floricel, dar si cu inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe, precum si cel rezultat din confruntarea martorilor Hendre Aurel si Murvai Floricel.

Cu privire la martorul Bejusca Ioan Gheorghe, fata de care se deceleaza un interes procesual propriu, derivat din pozitia de inculpat pe care a avut-o in faza de urmarire penala si pe care o are in cauza disjunsa, Inalta Curte considera ca aceasta situatie nu justifica limitarea apriorica a valorii marturiei lui, astfel ca declaratia data de acesta in calitate de martor, in fata instantei de judecata, poate fi avuta in vedere la solutionarea cauzei, sub rezerva coroborarii cu alte mijloace de proba. Intr-o situatie similara se regaseste si martorul Leho Valentin Cosmin (care are calitatea de inculpat in cauza disjunsa), incuviintat la propunerea inculpatului Lasca Mihai Ioan, insa faptele pentru care acesta este cercetat in cauza disjunsa sunt total diferite de cele retinute in sarcina inculpatului.

Constructia acuzarii porneste de la discutiile telefonice purtate de inculpatul Lasca Mihai Ioan cu martorul Bejusca Ioan Gheorghe, dar si cu alte persoane, unele aflate pe teritoriul Ungariei, care au fost interceptate in mod autorizat. (…)

Din aceste discutii, dar si din altele purtate de inculpatul Lasca Mihai Ioan cu persoane neidentificate (unele de la posturi telefonice cu prefix de Ungaria), discutii la care procurorul nu a facut trimitere in rechizitoriu, dar care se afla transcrise si atasate la dosarul cauzei, rezulta ca inculpatul Lasca Mihai Ioan, in perioada august si inceputul lunii septembrie, era preocupat de initierea si desfasurarea unei activitati de trecere a frontierei de stat a unor persoane denumite 'oi', 'oi negre' sau 'mielusei negri'.

Fiind audiat cu privire la semnificatia termenilor 'oi', 'oi negre' sau 'mielusei negri' folositi in convorbirile purtate, inculpatul Lasca Mihai Ioan a precizat, in declaratia data in faza de urmarire penala, in data de 04 aprilie 2013, ca, in vara anului 2012, a purtat cu inculpatii Bejusca Ioan Gheorghe si Budai Mircea, precum si cu o persoana 'Nelu' din Budapesta mai multe convorbiri telefonice despre posibilitatea ajutarii unor studenti straini, de culoare, denumiti in convorbiri 'oi negre', sa ajunga in state europene, contra cost, dar in mod legal:

'Am discutat si despre preturile pentru fiecare cetatean trecut peste granita, printr-o modalitate legala, respectiv, trebuia sa le gasesc o modalitate de a trece in Ungaria casatorindu-se cu romance pentru a obtine cetatenia […]

Eu trebuia, contra unui comision pe bucata student negru, sa gasesc pe cineva care sa se ocupe cu transferul acestora, intr-un mod legal, intr-o tara vest-europeana'.

In cadrul confruntarii cu inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe, in faza de urmarire penala, la data de 23 mai 2013, inculpatul Lasca Mihai Ioan a recunoscut ca a purtat acele discutii telefonice inregistrate, cu Bejusca. Cu aceeasi ocazie, inculpatul Lasca a mai precizat ca a fost contactat de un baiat din Ungaria pentru a gasi pe cineva care sa treaca din Romania in Ungaria niste studenti negri imigranti:

'Mi-a oferit un pret de 700 euro/persoana, insa eu am incercat sa negociez pretul si sa ridic cota pana la 1.200-2.000 euro. Este adevarat ca am cautat telefonic asemenea persoane si, intamplator am vorbit despre acest lucru si cu Bejusca Ioan Gheorghe'.

Aceeasi pozitie a avut inculpatul Lasca Mihai Ioan si in fata instantei de judecata, cu ocazia audierii sale in sedinta publica din data de 31 ianuarie 2023, aratand ca:

'Cu domnul Murvai si Bejusca am discutat telefonic. […] Discutiile pe care le-am avut cu aceste persoane, inclusiv Voicila, martorul din Budapesta, […] faceau referire la niste studenti de origine straina despre care mi s-a spus ca erau undeva in Romania si care intentionau sa ajunga printr-o modalitate legala in tarile din vest. Nu am cunoscut niciodata sau sa fi vazut o persoana dintre acesti presupusi studenti negri, pentru care foloseam in gluma sintagma de 'oi negre', si nici cei care au fost audiati in acest dosar nu pot confirma existenta acestor studenti negri'.

Faptul ca inculpatul Lasca Mihai Ioan, in vara anului 2012, era preocupat de gasirea unor persoane care se ocupa cu trecerea frontierei a unor persoane de culoare, contra cost, rezulta si din declaratia martorului Murvai Floricel, data in faza de urmarire penala, in data de 21 mai 2013 (in faza cercetarii judecatoresti, instanta a constatat imposibilitatea audierii acestui martor, facand aplicarea dispozitiilor art. 383 alin. (4) din Codul de procedura penala), in care a aratat ca:

'Am fost cautat de numitul Lasca Mihai, care m-a intrebat daca cunosc pe cineva care se ocupa cu trecerea frontierei a unor cetateni de culoare, […] daca, in anturajul in care ma aflu, cunosc pe cineva care ar transporta migranti din Budapesta pana in Germania'.

Ca urmare a acestei solicitari, martorul Murvai Floricel a luat legatura cu martorul Hendre Aurel, aspect ce rezulta din aceeasi declaratie de martor ('Am discutat cu un baiat din Sinmartin, […] in satul Rontau'), dar si din declaratiile martorului Hendre Aurel, date atat in faza de urmarire penala, cat si in faza cercetarii judecatoresti, precum si din procesele-verbale de confruntare a celor doi martori (Murvai Floricel si Hendre Aurel) si a martorului Murvai Floricel cu inculpatul Lasca Mihai Ioan, in faza de urmarire penala, in data de 23 mai 2013.

In faza de urmarire penala, initial, inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe a uzat de dreptul de a nu da nicio declaratie cu privire la activitatea infractionala vizand trecerea frontierei de stat a unor persoane afro-asiatice, retinuta in sarcina sa si a inculpatului Lasca Mihai Ioan. Ulterior, in cadrul confruntarii cu inculpatul Lasca Mihai Ioan, a recunoscut ca a purtat cu acesta mai multe discutii telefonice referitoare la niste studenti care trebuiau sa se casatoreasca si sa plece in Ungaria si la sumele de bani care trebuiau sa fie platite pe om pentru a ajunge in Ungaria sau mai departe. A mai aratat ca expresia 'mieluseii aia negri' se refera la studentii arabi, precum si ca discutia nu s-a concretizat.

In declaratia data la data de 02 aprilie 2018, inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe a recunoscut ca a purtat niste discutii telefonice cu inculpatul Lasca Mihai Ioan avand ca tema niste studenti de origine asiatica ce voiau sa treaca fraudulos frontiera de stat in Ungaria, dar aceste discutii nu s-au materializat, in sensul ca activitatile despre care au discutat nu au fost puse in practica.

Urmarea disjungerii cauzei, acesta a fost audiat in calitate de martor, prin intermediul videoconferintei la locul de detinere din Austria, conform ordinului european de ancheta (in sedinta publica din data de 29 noiembrie 2022), aratand ca:

'In anul 2012, am avut o discutie telefonica cu Lasca Mihai referitoare la niste studenti care doreau sa se casatoreasca in Ungaria, insa nu am discutat nimic cu privire la vreo trecere frauduloasa a frontierei sau alte asemenea aspecte'.

Din probatoriul administrat in cauza si anterior analizat, rezulta fara putinta de tagada implicarea inculpatului Lasca Mihai Ioan, in perioada august-inceput de septembrie 2012, in gasirea unor persoane care se ocupau cu trecerea frontierei a unor persoane de origine afro-asiatica, contra cost. De altfel, nici inculpatul nu a negat aceasta imprejurare, insa, in unele declaratii, inclusiv in cea data in fata instantei de judecata, a precizat ca trecerea frontierei de stat urma sa fie facuta printr-o modalitate legala.

Aceasta aparare a inculpatului nu poate fi retinuta de Inalta Curte, avand in vedere modul conspirat in care s-au desfasurat discutiile, explicatia neplauzibila vizand trecerea legala a frontierei, declaratia data de inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe, declaratia martorului Murvai Floricel, dar si declaratia data de inculpatul Lasca Mihai Ioan in faza de urmarire penala, la data de 28.05.2015.

Asa cum se poate observa din convorbirile telefonice redate anterior, in discutiile purtate de catre inculpat cu celelalte persoane se folosea un anumit limbaj si un mod ascuns de a se discuta cu privire la aceasta problema, ceea ce l-a determinat pe inculpat, ca, in primele declaratii, sa sustina ca era vorba de unele animale – declaratie din data de 12.03.2013, in care a aratat: 'Anul trecut, a fost cineva din Ungaria care s-a interesat prin mine sa cumpere vitei, oi, lemne si caluti din Romania, dar nu s-a materializat nimic'.

Ulterior, inculpatul a precizat ca era vorba de persoane afro-asiatice, studenti arabi, carora, in discutiile telefonice, le spunea 'oi negre', 'mielusei negri', dar ca trecerea frontierei de stat urma sa fie facuta printr-o modalitate legala.

Cu privire la trecerea peste frontiera de stat intr-un mod legal, inculpatul a precizat ca migrantii urmau sa se casatoreasca cu cetateni romani, devenind astfel cetateni romani. Aceasta afirmatie a inculpatului nu este plauzibila, asa cum a retinut si procurorul, intrucat casatoria si dobandirea cetateniei era de durata, iar folosul pe care ar fi trebuit sa-l primeasca (discutiile au fost purtate de la 700 euro si pana la 2.000 euro de persoana) ar fi fost mult prea indepartat (cel putin 5 ani de la data casatoriei pentru dobandirea cetateniei), in conditiile in care 'pretul' era platit pentru fiecare persoana trecuta peste frontiera, adica doar dupa ce persoana respectiva trecuse efectiv granita.

Din discutiile telefonice purtate de inculpatul Lasca Mihai Ioan cu diferite persoane, rezulta ca timpul era mult mai scurt. Astfel, in convorbirea telefonica din data de 27 august 2012, ora 12:27:14 (redata in partea esentiala in cele ce preced), se vorbeste de un interval de timp de cateva zile, respectiv 2-3 zile, in care 'oile' trebuiau sa ajunga in Bors si apoi sa fie preluate pentru a fi trecute frontiera de stat in Ungaria.

Deopotriva, Inalta Curte retine ca daca migrantii ar fi trecut legal frontiera Romaniei, urmarea dobandirii cetateniei romane, nu mai era necesar ca acestia sa fie organizati in grupuri, asa cum a sustinut inculpatul Lasca Mihai Ioan cu ocazia confruntarii sale cu inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe, respectiv:

'In legatura cu afirmatia pe care am facut-o: „Acuma sunt pe stoc vreo saizeci-saptezeci de miei. Si dupa aia mai ... mai culeg”, arat faptul ca cetateanul maghiar mi-a spus ca ar trebui sa treaca in Ungaria 70 de migranti, din care in medie 10-20 sa fie trecuti pe saptamana'.

Fiind audiat in calitate de inculpat in faza de urmarire penala, la data de 02 aprilie 2018, Bejusca Ioan Gheorghe, in prezenta aparatorului sau, a recunoscut ca a purtat niste discutii telefonice cu inculpatul Lasca Mihai Ioan avand ca tema niste studenti de origine asiatica ce voiau sa treaca fraudulos frontiera de stat in Ungaria, dar aceste discutii nu s-au materializat, in sensul ca activitatile despre care au discutat nu au fost puse in practica.

In fata Inaltei Curti, audiat fiind in calitate de martor, a revenit si a precizat ca a avut o discutie telefonica cu Lasca Mihai referitoare la niste 'studenti care doreau sa se casatoreasca in Ungaria, insa nu am discutat nimic cu privire la vreo trecere frauduloasa a frontierei sau alte asemenea aspecte', dar fara a justifica in vreun fel aceasta modificare a imprejurarilor prezentate. De altfel, declaratia acestuia trebuie privita cu mari rezerve, in contextul in care este cercetat, in dosarul disjuns, pentru aceeasi fapta.

Cu toate acestea, Inalta Curte retine ca declaratia data in calitate de inculpat, in faza urmaririi penale, vine sa intregeasca imprejurarile ce rezulta din discutiile telefonice inregistrate, coroborandu-se cu acestea, situatie care poate fi retinuta in ansamblul probator pentru stabilirea adevarului juridic in cauza.

In final, Inalta Curte retine ca inculpatul Lasca Mihai Ioan a recunoscut caracterul fraudulos al trecerii frontierei de catre migranti, in declaratia data in faza de urmarire penala, la data de 28.05.2015, declaratie pe care, insa, si-a retractat-o ulterior (declaratie din data de 18 iulie 2018), inclusiv in fata instantei de judecata, cu ocazia audierii sale ca inculpat, in sedinta publica din data de 31 ianuarie 2023.

Astfel, in declaratia mentionata, inculpatul Lasca Mihai Ioan a precizat:

'Eu m-am interesat inclusiv la numitul Murvai Floricel, dar acesta mi-a solicitat 2000-3000 euro / persoana transportata peste frontiera pana in Ungaria, iar de la cetatenii maghiari eu am primit oferta de a pliti 700 euro / migrant transferat in Ungaria. Din acest motiv, dupa efectuarea tuturor acestor demersuri, nu s-a mai concretizat organizarea trecerii frauduloase a frontierei de stat de catre vreun migrant, nu am primit bani de la acei cetateni maghiari cu care m-am intalnit doar o singura data. […] Cu inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe am avut personal, cat si telefonic discutii referitoare la acelasi lucru, respectiv l-am intrebat daca imi poate gasi o calauza sau daca el cunoaste personal o astfel de persoana care ar putea sa transporte migranti, in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romaniei in Ungaria'.

In declaratiile ulterioare (cea din data de 18 iulie 2018, data in fata procurorului si cea din 31 ianuarie 2023, data in fata Inaltei Curti), inculpatul Lasca Mihai Ioan a precizat, in esenta, ca la momentul la care a dat declaratia din 28 septembrie 2015 era insotit de fiica sa in varsta de 3 ani, care era si bolnava la acel moment, fiind sub presiunea faptului ca trebuia sa se prezinte de urgenta cu aceasta la spital. Astfel ca, grabindu-se, a fost dispus sa semneze orice doar pentru a ajunge la spital, primind asigurari ca este vorba de aceleasi declaratii pe care le daduse si cu o saptamana inainte, in legatura cu o schimbare de incadrare de incadrare juridica, iar declaratia a fost data in lipsa avocatului sau ales.

Referitor la declaratia data de inculpatul Lasca Mihai Ioan in data de 28 septembrie 2015, Inalta Curte constata ca in cuprinsul acesteia este consemnata urmatoarea mentiune: 'Aparator ales – Av. Doseanu Razvan', pentru ca mai apoi, in finalul declaratiei, sa se consemneze: 'Nu consider ca este necesara prezenta aparatorului ales, care a fost incunostintat despre audierea mea din cursul zilei de azi'. Din aceste doua mentiuni, rezulta un dubiu cu privire la prezenta avocatului ales la momentul audierii inculpatului Lasca Mihai Ioan.

Insa Inalta Curte constata ca declaratia in discutie poarta pe fiecare pagina, la rubrica 'AVOCAT', o semnatura indescifrabila, ceea ce poate conduce fie la concluzia ca declaratia a fost luata in prezenta avocatului ales, iar mentiunea din finalul acesteia nu este decat o eroare de tehnoredactare (folosirea unui model de declaratie care avea incorporat in el aceasta mentiune si, dintr-o simpla eroare, nu a fost inlaturat), fie la concluzia ca declaratia a fost semnata de avocat ulterior, dar in mod firesc dupa discutarea cu clientul sau, caci altfel avocatul si-ar incalca mandatul dat de inculpat. Or, de nicaieri nu rezulta ca inculpatul s-ar fi indreptat impotriva avocatului sau ales pe motiv ca a semnat, in calitate de avocat, o declaratie care nu-i apartinea in intregime.

Cu privire la imprejurarea ca s-ar fi prezentat la organele de urmarire penala cu fiica sa, in varsta de 3 ani, care era bolnava si sub presiunea de a ajunge cu aceasta la spital cat mai repede, a semnat declaratia fara a citi continutul acesteia, inculpatul Lasca Mihai Ioan a depus la dosar, in sedinta publica din data de 31 ianuarie 2023, in dovedire, un inscris medical intitulat 'adeverinta medicala' si mai multe sesizari ale organelor de urmarire penala.

In continutul acestui inscris medical, la unitatea emitenta este aplicata o stampila cu 'Cabinet medical individual – dr. Cizmas Narcisa', la rubrica 'Este suferinda de' este completat: 'Amigdalita eritematoasa', la rubrica 'S-a eliberat prezenta spre a-i servi la' este completat cu: 'motivare abs 28-30.09.2015', iar la rubrica 'Data eliberarii' este completat: '30.09.2015'.

Din continutul inscrisului medical, anterior redat, Inalta Curte retine ca minora Lasca Antonia Karina, in varsta de 3 ani (fiica inculpatului Lasca Mihai Ioan), a fost prezentata la un cabinet individual, si nu la un spital (asa cum a sustinut inculpatul), la data de 30.09.2015, ceea ce nu poate confirma sustinerea inculpatului, in sensul ca, la data 28.09.2015, a fost impreuna cu minora la audiere, dupa care a plecat grabit la spital.

Daca, intr-adevar, asa cum sustine, inculpatul Lasca Mihai Ioan ar fi fost cu fiica sa la audieri si apoi ar fi plecat de urgenta cu aceasta la spital, adeverinta ar fi fost eliberata de o unitate spitaliceasca si, ceea ce este deosebit de important, ar fi purtat, ca data a eliberarii, data de 28 septembrie 2015, si nicidecum data de 30.09.2015. Faptul ca in adeverinta apare mentiunea motivarii absentelor '28-30.09.2015' nu face dovada ca in data de 28.09.2015 inculpatul s-ar fi prezentat la spital / medic, atat timp cat la data eliberarii (data la care s-a prezentat la medic, iar acesta i-a eliberat actul medical) este mentionata data de 30.09.2015.

Sesizarile depuse in copie, care, in esenta, privesc criticile aduse de inculpat organelor de urmarire penala cu privire la audierea, respectiv consemnarea declaratiei din data de 28 septembrie 2015, si solicitarea de reaudiere, nu prezinta relevanta din punct de vedere probatoriu, ci indica pozitia inculpatului fata de administrarea unei probe de catre organele de urmarire penala – supuse, de altfel, verificarii efectuate de judecatorul de camera preliminara in procedura camerei preliminare.

Drept urmare, aceasta aparare a inculpatului nu poate fi retinuta de Inalta Curte ca fiind reala. Totodata, Inalta Curte retine ca declaratia inculpatului Lasca Mihai Ioan din data de 28 septembrie 2015 se coroboreaza cu declaratia inculpatului Bejusca Ioan Gheorghe din data de 02 aprilie 2018, dar si cu imprejurarile ce rezulta din convorbirile telefonice inregistrate, purtate de inculpatul Lasca cu diferite persoane pe acest aspect, precum si cu declaratiile martorului Murvai Floricel, care a precizat ca a fost intrebat de inculpatul Lasca daca 'cunosc pe cineva care ar transporta migranti'.

Pe cale de consecinta, Inalta Curte retine ca, din probele administrate in cauza, pe parcursul procesului penal, rezulta ca inculpatul Lasca Mihai Ioan, in intervalul august – inceputul lunii septembrie 2012, a purtat, atat direct, cat si telefonic, mai multe discutii cu diverse persoane (martorii Bejusca Ioan Gheorghe, Murvai Floricel, persoanele cunoscute cu apelativele 'Nelu' si 'Feri', aflate in Ungaria, precum si alte persoane neidentificate) vizand gasirea unor persoane care sa se implice in activitatea de trecere frauduloasa a frontierei de stat a unor persoane de origine afro-asiatica, in scopul obtinerii unor sume de bani, insa discutiile nu au ajuns sa se materializeze.

Asupra chestiunilor de drept:

Prin actul de sesizare a instantei de judecata, procurorul a retinut ca faptele inculpatului Lasca Mihai Ioan, care in perioada august-septembrie 2012, in vederea obtinerii unor castiguri materiale, a initiat si constituit alaturi de inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe si doua persoane neidentificate, cunoscute sub apelativele 'Feri' si 'Nelu', un grup infractional organizat al carui scop a fost identificarea si racolarea de persoane de origine afro-asiatica pe care sa le calauzeasca sau transporte in vederea trecerii ilegale peste frontiera de stat a Romaniei in Ungaria si apoi in tari din Europa Occidentala, constituie infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din Codul penal, in modalitatea initierii si constituirii, cu aplicarea art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, fara, insa, a efectua o analiza a conditiilor de tipicitate.

Conform art. 367 alin. (1) din Codul penal, initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Conform alin. (6) al aceluiasi articol din Codul penal, prin 'grup infractional organizat' se intelege 'grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni'.

Din dispozitiile legale anterior citate, rezulta ca legiuitorul a prevazut mai multe actiuni alternative care reprezinta elementul material al laturii obiective a infractiunii, cerinta esentiala pentru existenta acesteia, atasata laturii obiective, fiind aceea ca activitatea grupului sa se desfasoare un anumit interval de timp, membrii gruparii sa actioneze in aceasta perioada in mod coordonat, in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

In speta, in sarcina inculpatului Lasca Mihai Ioan s-a retinut de catre procuror, ca element material al infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, initierea si constituirea unui grup infractional organizat alaturi de alte trei persoane (martorul Bejusca si persoanele cunoscute sub apelativele 'Feri' si 'Nelu').

Prin actiunea de initiere se intelege totalitatea actelor pregatitoare comise in scopul racolarii membrilor grupului si convingerea acestora de a participa la savarsirea in viitor a unor infractiuni. Actele de convingere trebuie sa se desfasoare fata de cel putin doua persoane, care, impreuna cu cel care exercita actele de convingere, indeplinesc conditia de subiect activ plural, de cel putin trei persoane.

Prin actiunea de constituire a grupului infractional organizat se intelege, pe langa exprimarea acordului de vointa de asociere a minim trei persoane, totalitatea actiunilor de organizare in vederea savarsirii infractiunilor planificate de gruparea infractionala.

Cerinta esentiala a infractiunii de grup infractional organizat este aceea ca activitatea grupului sa se desfasoare un anumit interval de timp, membrii gruparii sa actioneze in aceasta perioada in mod coordonat, in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Analizand activitatea desfasurata de inculpatul Lasca Mihai Ioan in perioada august-septembrie, astfel cum a fost retinuta anterior, in coordonatele de principiu expuse in cele ce preced, Inalta Curte retine ca aceasta nu indeplineste cumulativ toate conditiile de tipicitate ale infractiunii de grup infractional organizat, respectiv nu este indeplinita cerinta esentiala de stabilitate a grupului, de constituire a acestuia pentru o anumita perioada de timp.

Astfel, s-ar putea retine o activitate de initiere a unui grup de catre inculpatul Lasca Mihai Stefan, care a inceput la data de 1 august 2012, cand a expus martorului Bejusca Ioan Gheorghe posibilitatea de a se implica in activitatea de trafic de migranti, precum si faptul ca poarta unele discutii in acest sens si cu alte persoane (convorbirea telefonica purtata intre cei doi la data 1 august 2012, redata anterior).

De asemenea, inculpatul Lasca Mihai Ioan, in realizarea aceleiasi rezolutii, a purtat discutii si cu unele persoane aflate pe teritoriul Ungariei (aspect ce rezulta din convorbirile telefonice redate anterior), avand ca tema gasirea unor alte persoane care sa se implice in activitatea de trecere frauduloasa a frontierei a unor persoane afro-asiatice.

Deopotriva, inculpatul Lasca Mihai Ioan s-a implicat in activitatea de cautare a unor persoane, absolut necesare pentru a putea pune in practica rezolutia infractionala de trecere frauduloasa a frontierei de stat, insa aceasta activitate a esuat, urmarea unor neintelegeri cu privire la 'pretul' perceput pe fiecare migrant de catre persoanele ce erau dispuse sa se implice intr-o astfel de activitate (aspect ce rezulta din convorbirile telefonice, dar si din declaratiile martorilor Murvai Floricel, Hendre Aurel si Bejusca Ioan Gheorghe).

Pe langa faptul ca rezolutia infractionala vizand trecere frauduloasa a frontierei de stat a unor migranti (persoane afro-asiatice) nu a fost pusa in executare (inculpatul nefiind cercetat si trimis in judecata pentru infractiunea de trafic de migranti), nici macar grupul de persoane necesar punerii in executare a unei astfel de rezolutii nu a putut fi constituit.

Or, este stiut faptul ca infractiunea de grup infractional organizat, prevazuta de art. 367 din Codul penal, nu se consuma imediat dupa ce intre cel putin trei infractori intervine intelegerea infractionala, norma penala prevazand ca activitatea acestora sa se desfasoare un anumit interval de timp in care membrii grupului trebuie sa actioneze in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Prin dispozitiile art. 367 alin. (6) din Codul penal, legiuitorul a prevazut aceasta conditie (constituirea pentru o anumita perioada de timp) tocmai pentru a realiza o distinctie intre pluralitatea ocazionala si pluralitatea constituita, sanctionarea distincta a infractiunii de grup infractional avand in vedere tocmai caracterul periculos al gruparii, aceasta avand caracteristicile specifice ce vizeaza structura, diviziunea sarcinilor intre membrii grupului, ierarhia acestora, precum si durata activitatii desfasurate, elemente ce justifica retinerea gravitatii deosebite a actiunilor infractorilor pentru ordinea de drept.

In aceste conditii, consumarea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat nu se realizeaza imediat dupa momentul adoptarii rezolutiei infractionale de catre membrii gruparii, fiind necesara si indeplinirea conditiei prevazute de art. 367 alin. (6) din Codul penal vizand perioada de timp in care activitatea infractionala este desfasurata, in mod coordonat, perioada care sa justifice stabilirea faptului ca aceasta pluralitate de infractori nu are un caracter ocazional.

Continuitatea grupului presupune stabilitate si statornicie a gruparii organizate, care sa garanteze o planificare chibzuita si elaborata a activitatii infractionale scop, tocmai pentru a se asigura de reusita.

Or, in cauza, desi se poate vorbi de o intelegere intre cel putin trei persoane (cerinta de subiect plural fiind astfel indeplinita), aceasta nu a fost suficienta pentru a contura elementele de tipicitate ale infractiunii, inca din faza de constituire a grupului de persoane necesar punerii in aplicare a rezolutiei ilicite de trecere frauduloasa a frontierei de stat a unor migranti.

Totodata, este destul de greu de conceput o continuitate a grupului in situatia in care constituirea are ca scop savarsirea unei singure infractiuni, cum este cazul in speta (traficul de migranti).

Intr-o astfel de situatie, in faza incipienta (cum este cazul in speta), nu se poate stabili cu certitudine daca grupul format este ocazional pentru comiterea imediata a unei infractiuni sau acesta vizeaza o activitate de durata, si chiar daca este vorba de comiterea unei infractiuni unice (traficul de migranti), aceasta urmeaza sa fie comisa in forma continuata. Or, singura modalitate de diferentiere a celor doua situatii este aceea a duratei de timp.

Intr-adevar, asa cum s-a retinut anterior, in cadrul convorbirilor telefonice se faceau referiri la o activitate de durata si la un numar destul de mare de migranti (saizeci-saptezeci), insa, dincolo de aceste afirmatii, nu exista nicio proba din care sa rezulte realitatea celor afirmate. De altfel, chiar inculpatul Lasca Mihai Ioan, in data de 06 august 2012, afirma ca este vorba de un numar de saizeci-saptezeci de persoane, pentru ca, a doua zi, sa vorbeasca de zece-douazeci de persoane.

Desi nu este esentiala pentru retinerea tipicitatii infractiunii de grup infractional organizat (infractiunea putand exista chiar si in situatia in care nu se savarseste niciuna dintre infractiunile ce intra in scopul grupului), este totusi important de precizat ca, in toata perioada in discutie (august-septembrie 2012), nici macar nu s-a incercat trecerea frauduloasa a frontierei de stat a vreunui migrant, discutiile ramanand in faza de identificare a unor persoane care sa fie dispuse sa se implice intr-o astfel de activitate infractionala.

In concluzie, Inalta Curte constata ca nu sunt intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii de constituirea unui grup infractional organizat, prevazute de art. 367 alin. (1) din Codul penal, sub aspectul laturii obiective, fiind astfel incidenta o cauza care impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale, respectiv fapta nu e prevazuta de legea penala, cauza reglementata de dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala.

Sub aspectul masurilor preventive, Inalta Curte constata ca inculpatul Lasca Mihai Ioan a fost retinut pe o durata de 24 de ore, prin Ordonanta de retinere emisa la data de 12.03.2013, in dosarul penal nr. 53/D/P/2012, iar prin incheierea de sedinta nr. 14 din data de 13.03.2013 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. 3209/111/2013, s-a dispus arestarea preventiva, in cauza in care era cercetat pentru savarsirea infractiunilor de initiere sau constituire unui grup infractional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui astfel de grup, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, complicitate la falsificarea instrumentelor de plata electronica, prev. de art. 26 din Codul penal din 1969 rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal din 1969, detinere de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica, prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal din 1969, si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos, prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal din 1969, toate cu aplicarea art. 37 lit. a si art. 33 lit. a din Codul penal din 1969, constand in aceea ca in perioada august-septembrie 2012 a detinut si a distribuit aparate pentru skimming, a primit si a transmis date de identificare ale cardurilor bancare, sprijinind ceilalti membri ai gruparii infractionale (Bejusca Ioan Gheorghe, Niculae Razvan Mihai, Sirbu Constantin Eduard, Sirbu Silvia Catalina, Belean Adrian, Gabor Andrei, Zlibut Gheorghe Cosmin, Ojog Alin Dumitru, Fota Sebastian Eugen, Tursan Traian, Constantinescu Costel Viorel, Kurtui Marius, Szabo Ioan Geza, Leho Valentin Cosmin, Brisc Viorel Ciprian, Gafencu Lucian Constantin, Coste Ionut, Budai Mircea, Kosorinsky Roman, Paul Florin, Porumb Ciprian Adrian, Koteles Robert Janos, Suciu Sebastian Gheorghe, Budau Viorel si Gavris Aurel) in falsificarea cardurilor bancare si a pus in circulatie astfel de carduri false.

Masura arestarii preventive a inculpatului Lasca Mihai Ioan fost prelungita pana in data de 08 iunie 2013.

Ulterior, prin ordonanta din data de 28 septembrie 2015 (dosar nr. 111D/P/2013) s-a dispus extinderea urmaririi penale fata de inculpatul Lasca Mihai Ioan pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din Codul penal, pentru aceea ca in perioada august-septembrie 2012 a initiat si constituit un grup infractional organizat impreuna cu inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe si doi cetateni maghiari neidentificati, scopul grupului infractional organizat fiind acela al organizarii transportului pentru trecerea ilegala a frontierei romano-maghiare de catre grupuri de cetateni afro-asiatici, in vederea obtinerii unor castiguri materiale.

Prin actul de sesizare a instantei, s-a dispus clasarea cauzei fata de inculpatul Lasca Mihai Ioan sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 367 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal cu ref. la art. 43 alin. (1) din Codul penal, art. 48 din Codul penal rap. la art. 311 alin. (2) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal si art. 41 alin. (1) din Codul penal cu ref. la art. 43 alin. (1) din Codul penal, art. 250 alin. (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin (1) din Codul penal si art. 41 alin. (1) din Codul penal cu ref. la art. 43 alin. (1) din Codul penal, art. 367 alin. (1) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, infractiuni ce au stat la baza luarii si prelungirii masurii arestarii preventive.

Prin acelasi act de sesizare, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Lasca Mihai Ioan pentru savarsirea infractiunii de constituirea unui grup infractional organizat, prevazute de art. 367 alin. (1) din Codul penal, in modalitatea initierii si constituirii, cu aplicarea art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din Codul penal si art. 5 din Codul penal.

Dupa cum se poate observa, pentru infractiunile pentru care au fost luate masuri preventive (retinere si arestare preventiva), s-a dispus clasarea cauzei prin actul de sesizare a instantei, astfel ca Inalta Curte nu a fost sesizata cu acestea.

In atare situatie, in conformitate cu dispozitiile art. 371 din Codul de procedura penala, Inalta Curte nu poate analiza legalitatea masurilor preventive, astfel cum s-a stabilit prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, nr. 15 din 18.09.2017 (publicata in M. Of., Partea I, nr. 946 din 29 noiembrie 2017), intrucat aceasta presupune verificarea unor fapte cu care instanta nu a fost sesizata.

Fata de toate considerentele anterior expuse, constatand incidenta cazului prevazut in dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala, ca urmare a solicitarii inculpatului Lasca Mihai Ioan de continuare a procesului penal, conform art. 18 din Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in baza art. 396 alin. (1) si (7) din Codul de procedura penala, cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala, va achita pe inculpatul Lasca Mihai Ioan, sub aspectul savarsirii infractiunii de constituirea unui grup infractional organizat, prevazuta de art. 367 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din Codul penal si art. 5 din Codul penal, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

In baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor fi lasate in sarcina acestuia”.

* Cititi aici intreaga sentinta ICCJ de achitare a deputatului Mihai Lasca