Rezolutia adoptata de 72 de judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (click aici pentru a citi), care au facut scut in jurul sefei ICCJ Corina Corbu pentru ca aceasta sa nu raspunda solicitarii Sectiei pentru judecatori a CSM, transmise prin intermediul unei scrisori deschise, privind modul in care a alocat banii pentru restantele salariale (click aici pentru a citi), nu i-a facut pe judecatorii din Consiliul Superior al Magistraturii sa dea inapoi. Acestia insista ca sefa ICCJ sa spuna cum a impartit banii. Mai mult, judecatorii din CSM le dau replica magistratilor de la ICCJ care au adoptat respectiva rezolutie, amintindu-le ca nu sunt cu nimic mai presus decat orice alt judecator din aceasta tara.

Problema modului in presedinta ICCJ a distribuit banii pentru plata drepturilor salariale restante a fost dezbatuta in sedinta Plenului CSM de joi, 18 ianuarie 2024, o sedinta de la care Corina Corbu a lipst. S-a intamplat in Plenul CSM si nu in Sectia pentru judecatori a CSM dupa ce Adunarea Generala a ICCJ a transmis ca doar Plenul CSM are atributii legate de bugetul instantelor.

Prima care a luat cuvantul a fost judecatoarea Laura Radu (foto 2), fosta presedinta a Tribunalului Bucuresti, reprezentanta judecatorilor de la tribunale in CSM. Aceasta a dezvaluit procentele care au fost primite de tribunale din suma totala alocata pentru plata drepturilor salariale restante. In plus, Laura Radu a dat exemplul Tribunalului Bucuresti, unde judecatorii au incasat doar cate 15% din fiecare transa cu restantele salariale.

Ulterior, judecatoarea Elena Costache (foto 3) de la Curtea de Apel Bucuresti, reprezentanta curtilor de apel in CSM, a explicat un lucru extrem de important. Si anume ca aspectele cuprinse in solicitarea trimisa presedintei ICCJ Corina Corbu referitoare la modul in care au fost alocati banii pentru plata restantelor salariale au fost discutate inainte de transmiterea scrisorii deschise intr-o sedinta informala la care au participat membrii CSM, dar si Corina Corbu. Totusi, sefa instantei supreme nu ar fi oferit raspunsuri la problemele puse in discutie, astfel ca s-a decis emiterea unei scrisori deschise.

La randul sau, judecatorul Liviu Odagiu (foto 4), presedintele Curtii de Apel Alba Iulia, reprezentantul curtilor de apel in CSM, a tinut sa precizeze ca nu exista niciun conflict intre Consiliu si ICCJ, insa orice judecator din aceasta tara, indiferent de la ce instanta provine, are dreptul de a fi informat in legatura cu temele cu care a fost chestionata Corina Corbu. De altfel, Odagiu i-a cerut sefei Inaltei Curti sa spuna clar cum s-a impartit suma alocata drepturilor salariale restante.

Aceeasi idee ca nu exista nicio diferenta intre judecatori, indiferent de nivelurile la care acestia activeaza a fost intarita si de judecatorul Claudiu Dragusin (foto 5) de la Judecatoria Sectorului 4, reprezentant al judecatorilor de judecatorii in CSM. Chiar si in aceste conditii, in care judecatorii au aceleasi drepturi indiferent de instantele unde isi exercita profesia, Dragusin a mentionat ca rezolutia Adunarii Generale a ICCJ a creat impresia existentei a doua magistraturi.

Foarte importanta a fost si precizarea venita din partea celuilalt reprezentant al judecatoriilor in CSM, judecatorul Alin Ene (foto 6), fostul presedinte al Judecatoriei Ploiesti. Referindu-se la o afirmatie facuta in sedinta, conform caruia membrii CSM respecta ierarhiile profesionale, Ene a atras atentia sa nu se inteleaga cumva, in mod gresit, ca CSM sau instantele din tara ar fi subordonate Inaltei Curti. In acest context, Ene a adaugat ca singurii care se bucura de reprezentativitate la nivelul sistemului judiciar sunt membrii CSM, alesi in functii de catre colegii lor, in timp ce presedintele ICCJ si judecatorii ICCJ sunt numiti in functiile pe care le detin.

Un apel la transparenta in legatura cu modul de cheltuire a banilor destinati platii restantelor salariale a fost lansat de judecatoarea Ramona Gratiela Milu (foto 7) de la Curtea de Apel Brasov, reprezentanta a curtilor de apel in CSM. Totusi, aceasta s-a delimitat de scrisoarea deschisa trimisa de Sectia pentru judecatori a CSM catre Corina Corbu, afirmand ca nu si-a adus contributia in ceea ce priveste continutul acesteia si criticand modul in care s-a derulat comunicarea.

Pe de alta parte, in aceeasi sedinta a Plenului au luat cuvantul vicepresedinta CSM, procuroarea Emilia Ion, si procurorul Daniel Horodniceanu. Acestia au punctat insa doar aspecte generale si au facut apel la unitate, in conditiile in care in viitorul apropiat vor veni noi momente importante pentru sistem, precum legea salarizarii in Justitie.

Prezentam inregistrarea sedintei Plenului CSM si stenograma discutiilor:

“Judecatoarea Laura Radu: As vrea si simt nevoia sa fac o serie de precizari cu privire la chestiunile care sunt in momentul de fata in dezbatere in spatiul public. Este vorba despre scrisoarea pe care membrii Sectiei pentru judecatori, in numar de opt, au adresat-o presedintelui ICCJ referitor la o serie de informatii de interes public pe care noi le-am solicitat doamnei presedinte. A existat si o reactie din partea Adunarii Generale a judecatorilor ICCJ prin care am fost informati in mod public ca e o chestiune care tine de competenta Plenului (n.r. - Plenul CSM), acele aspecte care tin de bugetul instantelor judecatoresti. Si pentru ca suntem astazi in Plen, simt nevoia sa facem aceasta discutie si in prezenta colegilor nostri de la Sectia pentru procurori, desi chestiunile care au format obiectul informatiilor solicitate presedintelui ICCJ au fost informal aduse la cunostinta colegilor nostri procurori.

In calitate de judecator reprezentant al tribunalelor in CSM as vrea sa fac o serie de precizari pentru colegii nostri de la tribunale, in sensul ca raportat la procentele pe care noi le-am solicitat ca informative de la nivelul ICCJ, la nivelul tribunalelor cu care eu am discutat sumele alocate au fost cuprinse intre 30 si 60%. De aceea este necesar ca de la nivelul Inaltei Curti sa primim informatia referitoare la modul in care sumele care erau datorate creditorilor din sistemul judiciar au fost alocate la nivelul Inaltei Curti, curtilor de apel si tribunalelor ca ordonatori tertiari de credite. In mod special as vrea sa fac o precizare pentru colegii mei judecatori la Tribunalul Bucuresti care au primit 15% din transele care li se cuveneau. Aceasta inseamna 15 la suta din 5%, 15 la suta din 25%, si asa mai departe. De aceea am simtit nevoia sa fac aceasta precizare, pentru ca ceea ce am solicitat noi doamnei presedinte a ICCJ a fost abordarea unei atitudini consecvente a ordonator principal de credite, atat pentru ICCJ, cat si pentru celelalte instante judecatoresti (curti de apel, tribunale si judecatorii).

Judecatoarea Elena Costache: Sustin intru totul cele spuse de colega mea, si ma simt si eu datoare – la fel, raportat la tot corpul judecatorilor din aceasta tara – sa precizez ca demersul nostru intitulat scrisoare deschisa a venit in urma unei intalniri informale, care a avut loc luni, pe data de 15. Intalnire informala desfasurata in acest cadru, al Plenului CSM, cu participarea si a membrilor de drept (doi dintre ei), doamna presedinta a Inaltei Curti si domnul Procuror General. Intrebarile mentionate in demersul nostru scris au fost antamate cu acel prilej, nu am primit raspunsuri la niciuna din intrebarile noastre, si in consecinta am procedat prin demersul scris. Deci ceea ce vreau sa subliniez este ca noi am incercat pe toate caile, prin dialog, intr-un cadru informal sa lamurim pentru colegi, pentru toata lumea toate chestiunile antamate in acea scrisoare deschisa. Deci nu am venit cu acel demers scris intr-un mod inopinat, pentru a surprinde sau pentru a avea mai stiu eu ce alte efecte.

Judecatorul Liviu Odagiu: As dori, raportat la informatiile din spatiul public, sa fac si eu o precizare: cel putin Sectia pentru judecatori nu este in niciun fel de razboi sau conflict cu judecatorii ICCJ. Atat Sectia pentru judecatori (cel putin in ceea ce ma priveste pe mine), cat si colegii nostri de la curtile de apel sunt foarte constienti care este pozitia lor in cadrul ierarhiei sistemului judiciar, astfel incat nu cred ca poate fi vreun coleg acuzat ca ar dori sa incalce aceasta ierarhie. Dar tot vorbind despre aceasta ierarhie, cred ca orice judecator, indiferent de la ce nivel de jurisdictie, chiar si de la cea mai mica judecatorie din aceasta tara are dreptul sa fie informat corect cu privire la modul in care o parte din datoria catre sistemul judiciar a fost distribuita in cadrul sistemului judiciar pe toate gradele de jurisdictie. Este o informatie pe care, repet, orice judecator de la orice nivel avea dreptul sa o ceara, si pentru faptul ca ne exercitam un drept nu cred ca trebuie sa fim condamnati public sau in particular, astfel incat si eu, ca si colega mea, astept totusi un raspuns punctual la o intrebare de bun simt: cum s-a impartit aceasta suma, necorespunzatoare datoriei totale catre sistemul judiciar? Este o intrebare simpla care presupune un raspuns simplu, dincolo de emotii.

Judecatorul Claudiu Dragusin: Sunt intru totul de acord cu ce s-a sustinut mai devreme. In calitate de reprezentant al judecatorilor de la nivelul judecatoriilor sustin in totalitate ceea ce s-a spus mai devreme. As vrea sa fac o scurta referire la principiul cooperarii loiale, care a fost mentionat in rezolutia adoptata ieri de Adunarea Generala a Inaltei Curti: cred ca pe tot parcursul anului anterior, cel putin din partea CSM-ului aceasta a fost atitudinea. Si poate merita sa facem o discutie si cu privire la modalitatea in care CSM este implicat in diferitele discutii care au loc cu privire la legiferare in domeniile care intereseaza Justitia, si m-as intoarce un pic in trecut la momentul la care s-a discutat legislatia privind sistemul de pensionari, m-as intoarce un pic in trecut la modalitatea in care s-au purtat discutiile anul trecut cu privire la celebra 'Ordonanta trenulet', si poate ar merita facuta o discutie si cu privire la modalitatea in care se poarta discutiile la Legea salarizarii, colegii nostri stiu ca e in pregatire o noua lege a salarizarii pentru sistemul judiciar, si poate ar merita sa fie facuta o discutie si cu privire la ce competente are CSM in aceasta zona, cine poarta negocierile, in ce modalitate. Cu privire la principiul cooperarii loiale: cooperarea presupune cel putin doi agenti, din punctul meu de vedere eu cred ca am facut tot ce era omeneste posibil in vederea aplicarii acestui principiu. Repet, poate merita facuta o discutie mai larga despre modalitatea in care CSM ar trebui sa-si asume si sa aplice principiul acesta al prezentei in mod real la discutiile privind adoptarea legislatiei care intereseaza domeniul justitiei. In al doilea rand as vrea sa mai fac o referire: pentru ca ieri seara dupa publicarea rezolutiei adoptate de Inalta Curte in Adunare Generala, am stat pe telefon cu foarte multi colegi din tara, doar as vrea sa sublinez lucrul acesta, perceptia a fost ca exista doua magistraturi. E o referire acolo (n.r. - in rezolutia ICCJ) la un principiu al ierarhiei profesionale care sugereaza ca de fapt lucrurile sunt cumva impartite, si chestiunea asta cred ca ar trebui cumva subliniata: din punctul meu de vedere (si cred ca al tuturor de la aceasta masa, si al tuturor colegilor nostri), judecatori suntem cu totii, la toate nivelurile, cu tot respectul cuvenit celei mai inalte institutii din magistratura, Inalta Curte, dar cred ca judecatori suntem cu totii, cred ca meritam acelasi tratament si aceleasi drepturi, si cred ca avem aceleasi obligatii.

Judecatorul Alin Ene: In continuarea celor spuse pana acum, as vrea sa precizez si eu ca sper ca nu intelegem prin recunoasterea ierarhiilor profesionale faptul ca ori CSM, ori ca orice alte instante din tara ar fi subordonate ICCJ. Ierarhia priveste gradele de jurisdictie si atat. In plus: s-a facut referire in rezolutie (n.r. - rezolutia ICCJ) la calitatea de reprezentant al autoritatii judecatoresti, si cred ca trebuie sa intelegem ca singurii care au reprezentativitate la nivelul sistemului (fiind alesi de catre colegii din tara) sunt membrii CSM din Sectia de judecatori si Sectia de procurori. Presedintele Inaltei Curti este numit in aceasta functie, la fel si judecatorii de la ICCJ.

Judecatoarea Ramona Gratiela Milu: As vrea sa fac o distinctie, care priveste mai intai niste aspecte care tin de forma si dupa aceea chestiuni care tin de fond. In ceea ce priveste aspectele care tin de forma si de procedura, as vrea sa rezulte foarte limpede (poate ca nu rezulta expres din continutul acestei scrisori deschise care a fost publicata pe site-ul Consiliului) faptul ca aceasta scrisoare nu a emanat cel putin in unanimitate de la Sectia de judecatori, pentru ca eu personal nu am avut cunostinta despre redactarea acestei scrisori, am aflat despre aceasta doar la momentul in care am fost intrebata daca sunt de acord cu publicarea ei. Deci pe forma, sub acest aspect, as vrea sa fie foarte limpede ca eu nu mi-am insusit aceasta scrisoare.

Revenind la aspectele care tin de fondul problemei, sunt absolut convinsa ca fiecare dintre noi ca reprezentanti ai magistratilor, alesi in acest Consiliu avem dreptul sa ne sustinem propriile opinii. Sub acest aspect cred ca suntem cu totii in asentimentul faptului ca este necesara o cooperare loiala intre puterile in stat, si cred ca arhitectura constitutionala si a cadrului legal in care noi functionam prevede limite de competenta si de atributii. Prin urmare: sunt absolut de acord si sunt in asentimentul colegilor ca este necesara o transparenta totala, mai ales cand este vorba despre drepturile salariale ale magistratilor, dar nu as vrea ca in spiritul aceleasi colaborari loiale intre puteri, dar si in interiorul magistraturii sa procedm la modalitati de comunicare care, din punctul meu de vedere, se indeparteaza putin de la limitele cadrului formal, procedural care reglementeaza relatiile institutionale dintre Consiliu, celelalte puteri in stat si in relatia cu ICCJ.

Judecatorul Claudiu Dragusin: Sunt perfect de acord cu principiul transparentei, sunt perfect de acord cu principiul cooperarii loiale, ar trebui sa se aplice si in speta pe care o discutam si care a generat scrisoarea noastra, si ar trebui sa se aplice principiul transparentei si in ceea ce priveste discutiile care se poarta cu privire la legislatia care intereseaza justitia, de la legislatia privind pensiile, la ordonanta de la sfarsitul anului trecut, la legea privind salarizarea. In ceea ce priveste atributiile (pentru ca ni s-a reprosat ca noi nu avem atributii in materie de buget), eu cred ca bugetul instantelor si parchetelor reprezinta mai mult decat niste cifre intr-un tabel, eu cred ca bugetul instantelor si parchetelor reprezinta o notiune care este legata in mod direct de principiul mai larg al independentei justitiei. Si am in fata niste hotarari ale Adunarilor Generale ale Inaltei Curti in care detaliaza foarte in amanunt acest principiu al independentei justitiei legat direct de notiunea de buget al instantelor. Principiul cooperarii loiale: as vrea sa remarc, spre exemplu, raportul pe care noi CSM l-am avut cu Inalta Curte pana acum, si as vrea sa sublinez ca grija principala cel putin anul trecut a fost pentru buna functionare a Inaltei Curti, daca e nevoie de vreo dovada suntem deja la al treilea concurs intr-un an pentru ocuparea posturilor de la Inalta Curte.

Judecatorul Alin Ene: Sectia pentru judecatori are atributii de verificare a modului in care orice presedinte de instanta isi indeplineste atributiile manageriale privind organizarea eficienta, in care intra si gestionarea resurselor materiale, in speta a bugetului”.