La inceput, completele de 5 erau de 9 (vezi art 32 din Legea 304/2004, Sectiunea “Completele de judecata”). Era vorba de completele de recurs de la ICCJ. Ele erau formate din judecatori de la TOATE sectiile ICCJ pentru a evita situatia in care colegi de sectie si de birou ai judecatorilor de la fond sa se pronunte in recurs.

Asa era in 2004. In 2005, Basescu si Macovei, prin asumarea raspunderii in parlament, au modificat legile justitiei si, ulterior, au reusit sa schimbe conducerea parchetelor. Nu intru in detalii.

Pe aceasta baza, sosesc in peisaj Daniel Morar si L.C. Kovesi. Misiuni clare impotriva adversarilor politici. In noiembrie 2005, Morar incepe urmarirea penala impotriva mea. Un an mai tarziu (noiembrie 2006), unul din cele vreo 20 de dosare deschise impotriva mea este trimis spre judecata la ICCJ. In 2007, la fond si in 2008, in recurs, ICCJ anuleaza urmarirea penala, dupa ce CCR semnalase “smecheria” prin care se incercase evitarea obtinerii avizului din partea parlamentului (eram vizat ca fost membru al guvernului. Se declarase neconstitutionala incercarea de a elimina cerinta avizului pentru fostii ministri. CCR se mai pronuntase o data pe aceasta chestiune).

Problem. „Regimul mafiot” al lui Basescu reusise sa preia conducerea parchetelor dar nu avea conducerea ICCJ, unde conducerea era asigurata de dna judecator Barbulescu. Se reia urmarirea penala, se trimite din nou dosarul la ICCJ dar lucrurile mergeau greu. Un termen pe luna, cu 972 de martori in dosarul afiselor, operatiunea risca sa dureze ani de zile, pana la al doilea mandat al lui Johannis..

Intra in scena sluga Predoiu. Este adoptata Legea micii reforme din justitie (Legea 202/2010), lege care, in mare masura imi era dedicata. Se introduce CELERITATEA! In baza ei, pana in 2012, am avut “dreptul” la 2-3 sedinte de judecata pe saptamana (in total, vreo 200 de “vizite” la ICCJ). Acum s-a revenit la practica termenelor lunare!!!

In al doilea rand, s-a modificat compunerea completelor de recurs (apel). “La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete (in 2010 inca se numeau “complete”) de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a ICCJ”. (Art III.5 referitor la art 32 din legea 304/2004). Se mentioneaza ca aceste doua complete sunt prezidate de presedintele sau vicepresedintele ICCJ. Este adevarat, in Legea din 2004 exista o astfel de prevedere dar ea era oarecum fireasca, in masura in care in completul de 9 erau judecatori din toate sectiile. Chiar si asa, art. 33 din Legea de organizare judiciara crea o oarecare confuzie in aceasta privinta. Gaselnita lui Predoiu si a stapanilor sai a fost de a crea, pentru hotararile definitive, doua complete stabilite pentru INTREGUL AN, controlate prin presedintele si vicepresedintele ICCJ.

Lucrurile, deci, se “simplifica”. In acelasi an – 2010 – in septembrie, Livia Stanciu, dupa ce bea o cafea cu Traian Basescu, este numita presedinta a ICCJ. Astfel, Basescu, ajutat de complicii sai, dupa ce preluase controlul parchetelor, preia prin intermediul lui Predoiu, ministru al justitiei, si al Liviei Stanciu, ca presedinte al ICCJ, si controlul segmentului judecatoresc. Avea deja controlul CSM si al serviciilor, astfel incat “culoarul” (ca sa folosesc termenul utilizat, mai tarziu, de Elena Udrea) era creat. In aceste conditii, s-a produs condamnarea mea din 2012, in Dosarul afiselor electorale, unde, la fond, judecatorul Ionut Matei si-a dovedit calitatile de loialitate fata de sistem, ceea ce i-a adus, in 2013, binecuvantarea lui Basescu si numirea ca vicepresedinte al ICCJ.

Totusi, lucrurile incep sa bata la ochi. De ce doi membri ai completelor de 5 nu sunt si ei trasi la sorti? Intervine Legea 255/2013, adoptata la 19 iulie 2013, publicata in M.Of. 515 din 14 august 2013, dar care stabileste ca data de intrare in vigoare data de 1 februarie 2014 (deci peste cinci luni)!!!. In noua lege, se prevedea clar ca toti membrii completelor de 5 sunt trasi la sorti, nemaiexistand membri de drept ai acestor complete. O veste rea pentru “sistem” care pierdea controlul asupra “completelor de executie”.

In aceste conditii, recursul meu (apelul), inceput in septembrie 2013, avea doar 3-4 luni pentru finalizare – pana intra in vigoare noua lege. De aici graba numirii ca vicepresedinte al ICCJ a lui Ionut Matei (ceea ce s-a intamplat in noiembrie 2013), care le-a inlocuit pe cele care au condus succesiv completul de recurs (apel) la primele termene – Aida Popa, Jijie sau Cristina Tarcea. Dupa doua termene in noiembrie si decembrie in conditiile in care “martora” Cristina Popa fusese ascunsa trei termene anterioare pentru a justifica intrarea in complet a noului vicepresedinte, hotararea de condamnare impotriva mea a fost data de Ionut Matei in 6 ianuarie 2014, cu 3 saptamani inainte de intrarea in vigoare a legii care ii scotea, partial, din joc pe oamenii lui Basescu – Livia Stanciu si Ionut Matei.

Restul il cunoasteti, legea din 2018, decizia CCR referitoare la situatiile juridice de dupa 1 februarie 2014 (unii papagali ma includeau si pe mine intre eventualii beneficiari ai Deciziei CCR).

Concluzie. Sigur, compunerea aleatorie a completelor de 5 este si era importanta dar cel putin la fel de importanta a fost lipsa de calitate morala a celor care au condus aceste complete, ca membri de drept. Va mai amintiti ce spunea judecatoarea Sofica Dumitrascu?

PS 1 Nu inteleg modificarea pluralului din complete in completuri, in conditiile in care si la singular cuvantul complet are acelasi tip de ambiguitate terminologica.

PS 2 „Sistemul” si-a onorat de fiecare data obligatiile fata de slugile sale – Monica Macovei, sinecura la Bruxelles, Daniel Morar, mandat de 9 ani ca judecator la CCR, Livia Stanciu, mandat de 9 ani ca judecator la CCR. De altfel, pe baza modificarilor anuntate de ministrul Tudorel Toader si a exemplelor pe care le-a dat, Livia Stanciu ar putea sa ocupe locul de procuror general in locul lui Augustin Lazar. Asa cum si Ioana Bogdan, din consilier al lui Daniel Morar a ajuns direct judecator la ICCJ, in completele care m-au judecat pe mine. Pare ca judecatorii si procurorii au devenit intersanjabili, pornind de la ideea ca, probabil, inamovibilitatea si independenta sunt sinonime.

Sursa: adriannastase.ro