Iata primul judecator care recunoaste deschis ca mentinerea completurilor de judecata in aceeasi componenta pe perioade lungi de timp poate afecta actul de justitie. Si nu vorbim despre nu orice judecator, ci chiar despre un sef de instanta, proaspat promovat la Inalta Curte. Este vorba despre presedintele Curtii de Apel Craiova, judecatorul Adrian Gluga (foto 1), a carui analiza merita, credem noi, sa fie adusa la cunostinta publicului, mai ales pentru partile din dosare si avocatii acestora.

Adrian Gluga a sustinut joi, 28 martie 2024, interviul in fata Sectiei pentru judecatori a CSM, in cadrul concursului de promovare la Inalta Curte. Cu aceasta ocazie, Gluga a fost intrebat de judecatoarea Elena Costache (foto 2) din CSM daca pastrarea componentei completurilor de judecata pe perioade lungi de timp – de exemplu, zece ani sau mai mult – poate reprezinte o vulnerabilitate. Raspunsul lui sefului CA Craiova a fost cat se poate de clar: mentinerea unor complete de judecata in aceesi formula timp indelungat nu are niciun beneficiu, dimpotriva.

Astfel, Gluga a explicat ca pastrarea componentei completurilor de judecata pe perioade lungi poate duce la afectarea independentei si impartialitatii, dar si la afectarea actului de justitie. In acest sens, Gluga a invocat posibilitatea aparitiei unei “complicitati mentale” intre judecatori, care ajung sa urmareasca beneficii secundare, precum reducerea timpului de analiza. De asemenea, Gluga a atras atentia asupra riscului ca unul dintre membrii completului sa il domine pe celalalt. Nu in ultimul rand, Gluga recunoaste ca in timp un judecator va cunoaste in detaliu modul in care gandeste colegul de complet sau ce abordare are acesta. Aspecte care, adaugam noi, fac mai usoara manipularea unui magistrat de catre colegul sau de complet.

In ceea ce priveste posibilitatea schimbarii componentei completului de judecata din motive cauzate de fluctuatiile de personal sau pentru a-i integra pe judecatorii proaspat veniti in instante, Adrian Gluga a subliniat ca aceasta metoda este perfect legala si regulamentara, el insusi apeland la ea.

Oricum, scopul final trebuie sa fie, a adaugat Gluga, realizatea unei practici unitare in instanta.

Prezentam declaratiile judecatorului Adrian Gluga privind mentinerea completurilor de judecata in aceeasi componenta pe perioade lungi de timp si inregistrarea video a interviului sustinut la CSM in urma caruia a promovat la ICCJ:

“Judecatoarea CSM Elena Costache: Desfasurarea activitatii de judecata in cadrul instantei supreme, in complet colegial, in diferite compuneri, daca ne raportam la Completul de 5, de HP sau de RIL este esenta activitatii la aceasta instanta. In acest context, considerati ca functionarea unui judecator de la o curte de apel intr-un complet colegial pe o perioada de zece ani sau mai mare poate reprezenta pentru respectivul candidat o carenta sub aspectul exercitiului si al dialogului, sau o astfel de participare intr-un astfel de complet colegial pe perioada de timp mentionata se recomanda?

Judecatorul Adrian Gluga: Ca parere personala, exercitarea activitatii in compunerea unui complet pe o perioada prea mare de timp – cum ati spus dvs. zece ani – eu cred ca prezinta mai multe dezavantaje decat avantaje. Principiile pe baza carora sunt compuse completurile urmaresc tocmai respectarea independentei si impartialitatii judecatorilor implicati in actul jurisdictional. In situatia in care s-ar pastra pe o perioada prea mare de timp aceasta componenta, cred ca pot fi create premisele afectarii independentei si impartialitatii, intrucat ar interveni o carenta exact in ceea ce spuneati: dialogul. Discutiile in cadrul completului uneori se pot intinde pe perioade mari de timp, necesita o permanenta preocupare si cunoastere a dosarului si uneori, in situatia unei compuneri pe o perioada prea mare, poate sa intervina un confort. Se poate identifica un raport de conditionare cognitiva intre membri, adica unul sa domine, discutiile si dialogul isi pierd din amplitudine, din profunzime, ceea ce are drept cauza afectarea calitatii hotararii.

De asemenea, cred ca ar putea fi vorba si de (folosind un termen specific, dar nu in sensul notiunii din penal) o complicitate mentala asumata in mod mutual intre membrii completului, sub aspectul unor beneficii secundare: timp redus in analiza dosarului. Dialogul trebuie sa existe din momentul repartizarii cauzei si pana la adoptarea solutiei. Pot aparea si anumite raporturi informale, de genul unul gandeste, altul redacteaza. Poate sa aiba dezavantajul unei autosuficente in ceea ce priveste necesitatea pregatirii profesionale continue, tocmai pentru a pastra acest confort in cadrul completului si de a nu fi consumator de timp.

Sunt numai dezavantaje in situatia aceasta.

Presedinta ICCJ Corina Corbu: Nu intentionam sa adresez intrebari, dar eu nu am inteles foarte bine raspunsul dvs. Nu exista niciun avantaj in functionarea completurilor pe aceeasi compunere pe o perioada mai mare de timp sau care e intervalul la care ar trebui sa se schimbe compunerea completurilor?

Judecatorul Adrian Gluga: Nu cred ca exista un interval recomandat. Cea mai mare perioada in care eu mi-am desfasurat activitatea a fost de patru ani intr-un complet, datorita fluctuatiei de personal. Ideea este ca o perioada prea mare de timp, zece ani, mi se pare ca se instaureaza totusi un anumit confort, cunosti cum gandeste colegul, cunosti care e modul lui de abordare, si nu te mai tine atat de mult, in permanenta, intr-o nevoie activa de a cunoaste tot in dosar.

(...)

Judecatoarea CSM Elena Costache: Mai am o intrebare pentru dvs. Stiti din calitatea dvs de presedinte de instanta si in calitate de judecator ca potrivit prevederilor legale si regulamentare exista posibilitatea ca la inceputul fiecarui an sa se schimbe prin hotarare de colegiu compunerea completului de judecata. Facand un exercitiu de imaginatie, sa spunem ca o astfel de hotarare de colegiu va afecteaza, in sensul in care prin ea se dispune schimbarea compunerii completului din care faceati parte dvs, din motive obiective, de exemplu integrarea unor colegi nou promovati. Facand acelasi exercitiu de imaginatie, sa spunem ca va scoate usor din zona de confort o astfel de hotarare a Colegiului de conducere. Cum va raportati la un astfel de act administrativ, cum il apreciati, considerati ca trebuie sa il atacati sau nu, sub ce forma, si daca apreciati ca va afecteaza independenta ca judecator.

Judecatorul Adrian Gluga: De atacat, nicidecum. De afectare a independentei ca judecator, nu. Din functia de presedinte al unei curti de apel au fost situatii in care, in contextul acestei fluctuatii de personal si al lipsei de resurse, componenta stabilita la inceputul anului de Colegiul de conducere la propunerea presedintelui de instanta a mai necesitat situatii in care, exact cum este si prevederea regulamentara, din motive obiective sa fie schimbata. Aceasta schimbare vine in sens invers: la propunerea presedintelui sectiei catre presedintele de instanta, si este aprobata de Colegiul de conducere. S-a procedat de mai multe ori in acest mod pentru ca nevoia de a integra pe colegii nou veniti este tocmai in interesul de a nu crea vulnerabilitati in instanta prin existenta unor situatii de practica neunitara. (...) Au fost situatii in care am procedat asa. Nu este o analiza a unei singure persoane, este o propunere venita de la presedintele de sectie catre presedintele de instanta, aprobata de Colegiul de conducere. In niciun caz nu afecteaza principiul independentei judecatorului pentru ca acest principiu eu il vad ca pe o libertate a judecatorului. Aceasta libertate are o necesitate in continutul ei, iar necesitatea este dezideratul de practica unitara, ceea ce este prioritar si orice judecator trebuie sa fie constient, si sa contribuie la formarea unei practici unitare. Daca practica neunitara afecteaza justitiabilul, persistenta unei practici neunitare duce la scaderea increderii in actul de justitie si afecteaza inclusiv imaginea Justitiei. Si gasesc o cauza absolut obiectiva care se incadreaza in dispozitia regulamentara (n.r. - schimbarea compunerii completului)“.