Abuzurile comise de catre institutiile de forta din Romania continua sa suscite atentia presei internationale. De data aceasta, doua cunoscute publicatii europene au tras puternice semnale de alarma cu privire la abuzurile comise de SRI si DNA (condamnarile obtinute in dosare cu dedicatie, incalcari ale Constitutiei, nesocotiri ale drepturilor omului), precum si in ceea ce priveste abominabilele conditii din puscariile autohtone. Site-urile New Europe si EU Reporter se concentreaza asupra perioadei in care DNA si SRI erau conduse de catre Laura Kovesi (foto dreapta), respectiv Florian Coldea (foto stanga).

In cate un articol publicat marti, 21 august 2018, portalurile media indeamna Guvernul Romaniei sa adopte amnistia pentru infractiunile comise fara violenta, astfel incat pe de o parte sa le ofere compensatii celor condamnati pe nedrept, iar pe de alta parte sa rezolve problema supraaglomerarii penitenciarelor. De altfel, recentul deces al fostului judecator Stan Mustata – in conditii cutremuratoare – este invocat de EU Reporter spre a ilustra starea de-a dreptul inumana a puscariilor din Romania. Aceeasi sursa il citeaza pe adjunctul DNA Marius Iacob, care a dezvaluit ca 300 de magistrati roman sunt vizati de dosare ale Directiei Nationale Anticoruptie.

Totodata, cele doua site-uri condamna protocoalele secrete incheiate de catre SRI cu DNA si alte institutii de forta, tragand un semnal de alarma asupra felului flagrant in care acestea incalca drepturile omului prevazute in Constitutie.

Iata mai intai materialul de pe Neweurope.eu:

“Dovezile privind intelegerile secrete si justitia politizata ar putea conduce Romania catre amnistie pentru condamnari legate de anticoruptie. Inlaturarea Laurei Kovesi din functia de sefa a Directiei Nationale Anticoruptie ridica semne de intrebare in legatura cu soliditatea condamnarilor obtinute in mandatul ei

Guvernul Romaniei ar putea lua in calcul amnistia pentru cazurile soldate cu condamnari pentru coruptie si abuz in serviciu in mandatul Laurei Kovesi de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Acest lucru vine dupa ani in care s-au intensificat banuielile privind tactici secrete si necinstite ce ar fi fost folosite pentru obtinerea impresionantei rate de condamnari de 92%. Ingrijorarile privind un sistem de justitie foarte politizat, neglijarea statului de drept si calcarea in picioare a regulilor privind un proces echitabil i-au facut pe unii membri ai Guvernului sa ia in considerare o astfel de actiune dramatica (n.r. amnistia).

Scriind pentru publicatia Conservative Home la inceputul acestei luni, fostul ministru britanic al Fortelor Armate, Lordul Robathan, spunea ca revocarea lui Kovesi lasa 'Romania la rascruce, ea fiind acum libera sa isi atenueze ingrijorarile legate de un sistem de justitie politizat, si sa treaca la unul care pune mai presus de orice libertatea individului si statul de drept'.

Indreptandu-si atentia catre natura condamnarilor obtinute in mandatul lui Kovesi, Lordul Andrew Robathan afirma ca 'din pacate, multe dintre condamnarile anticoruptie elogiate initial ar putea fi o consecinta a coruptiei si a intelegerilor secrete dintre autoritati, adesea cu pretul incalcarii drepturilor omului, a libertatilor civile si a independentei judiciare'.

Ingrijorari precum acestea, venind dinspre politicieni occidentali de top, au intensificat pledoaria pentru amnistie. Ceea ce inainte era motiv de alarmare numai in Romania acum i-a trecut granitele, din ce in ce mai multi oameni fiind constienti de abuzurile ce ar fi fost comise in ultimii ani, sub paravanul anticoruptie. La randul sau, acest lucru a determinat in cele din urma Guvernul sa ia in considerare la modul serios apelurile pentru amnistie, Executivul stiind ca sutele de condamnari ar putea sa nu fie considerate in regula.

In mandatul de 6 ani al lui Kovesi, DNA s-a transformat treptat intr-o operatiune atotputernica, in pixul careia statea capacitatea de a distruge o reputatie. Tactici chiar mai intunecate au fost folosite – inclusiv presupuse cazuri de probe fabricate, intimidare a unor martori si directionarea procurorilor catre opozanti, indiferent daca existau sau nu dovezi privind incalcarea legii de catre acestia. In timp, asa ceva s-a transformat intr-un modus operandi pentru institutie, ceea ce a condus in cele din urma la revocarea lui Kovesi luna trecuta.

Probabil cel mai problematic aspect al activitatilor DNA a fost stransa colaborare cu Serviciul Roman de Informatii. La inceputul anului, a fost dezvaluit faptul ca un numar uluitor de 65 de protocoale exista intre cele doua institutii, fapt ce a provocat temeri ca DNA si SRI lucreaza mana-n mana ca sa doboare pletora de politicieni, mari oameni de afaceri si alte figuri proeminente care brusc se trezisera tintele tuturor atacurilor. Cel mai ingrijorator aspect al intelegerilor secrete a fost presupusa manipulare a judecatorilor, asupra acestora fiind exercitate presiuni sa ia anumite decizii, incalcand flagrant principiul Habeas Corpus.

In luna mai a acestui an, Federatia Barourilor Europene a emis un comunicat prin care isi exprima 'profunda ingrijorare' legata de implicarea SRI in sistemul judiciar din Romania. Organizatia, care reprezinta peste 250 de asociatii ale barourilor si 1 milion de avocati de pe continent, a evidentiat temerile potrivit carora implicarea SRI i-a privat pe cetateni de accesul la instante 'libere si independente'. Acest nivel de interferenta i-a facut pe unii sa faca o serie de comparatii cu mult-temuta Securitate de pe vremea lui Ceausescu. Intr-un articol din martie anul acesta, fostul consilier britanic de afaceri externe David Clark scria despre 'stransa si ascunsa relatie dintre DNA si SRI, precum si rolul pe care l-au jucat impreuna in manipularea sistemului de justitie penala prin mijloace secrete si extra-constitutionale'.

De asemenea, SRI s-a asigurat ca Romania a devenit una dintre cele mai interceptate tari din lume. Este o opinie larg acceptata ca DNA se bazeaza pe SRI pentru accesarea unei cantitati uriase de date personale legate de tintele lor, inclusiv instalarea de microfoane, ocolirea regulii de a obtine mandate sau ordine judecatoresti. Intr-un raport de anul trecut, The Henry Jackson Society a dezvaluit ca SRI foloaseste 20.000 de interceptari in scopuri anticoruptie, de zece ori mai multe decat cele utilizate pentru antiterorism. Acest fapt a ridicat semne de intrebare legate de motivatiile lor, dincolo de o nobila lupta anticoruptie.

Aspectele ingrijoratoare ale acestei lupte anticoruptie nu se opresc aici, criticii aratand cu degetul inspaimantatoarele conditii din inchisori, adesea indurate de suspecti timp de luni intregi, chiar daca nu sunt gasiti vinovati. Asemenea situatii au fost descrise ca fiind practic condamnari la inchisoare inainte ca vinovatia sa fie dovedita. Anul trecut, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a criticat dur conditiile din inchisorile romanesti, afirmand ca ele ar putea fi 'considerate inumane si degradante'.

Toti acesti factori coroborati au facut ca Guvernul Romaniei sa se gandeasca la masurile pe care trebuie sa le ia. Atat DNA, cat si SRI sunt institutii necesare in Romania, cat timp ele functioneaza in acord cu legea si principiile justitiei. Tinand cont de palmaresul DNA continand presupuse faradelegi comise in mandatul lui Kovesi, acum ministrii se confrunta cu o decizie grea si s-ar putea sa nu aiba de ales, ci sa dea amnistie pentru toate condamnarile care nu mai pot fi acum considerate in regula”.

Prezentam acum textul aparut pe Eureporter.co:

“Defectuosul sistem de justitie din Romania are nevoie de o solutie radicala

Romania nu prea apare in stirile internationale, iar in ultimii ani de obicei protestele cu participare considerabila au atras atentia pasagera a opiniei publice globale. Saptamana trecuta, Romania a reintrat in lumina reflectoarelor, in contextul in care au reinceput protestele anticoruptie. Mai multi comentatori internationali au condamnat de-a dreptul ceea ce a parut o abordare brutala a partea jandarmilor fata de manifestanti.

Insa in ce masura intelegem protestele si natura campaniei anticoruptie din Romania? Nimeni nu pune la indoiala nevoia ca Romania si Bulgaria sa lupte impotriva coruptiei. Intr-adevar: Uniunea Europeana a plasat ambele tari sub o supraveghere speciala (un mecanism de cooperare si verificare – MCV) cand ele au intrat in UE, situatie ce a continuat 11 ani mai tarziu. In mod clar, comunitatea internationala sprijina nevoia ca Romania sa aiba o abordare puternica a acestei probleme. Dar am acordat noi suficienta atentie nevoii ca Romania sa respecte statul de drept si drepturile omului in calatoria ei anticoruptie?

Se amplifica temerile ca s-ar putea ca noi sa-i fi invatat pe romani sa rezolve o problema fara a demonstra ca si comunitatii internationale ii pasa CUM o rezolva. Le-am oferit suficient sprijin ca sa-i incurajam sa adere la normele europene privind respectarea drepturilor omului in legatura cu metodele pe care ei le folosesc? Am cerut noi un sistem de justitie corect si transparent? Sau pur si simplu le-am spus sa obtina rezultate?

Au existat semnale de alarma in ultimele luni. Un raport recent, scris de Emily Barley, Lisi Biggs-Davison si Chris Alderton, si publicat de Due Process si CRCE, arata ca Romania este de departe statul membru UE care incalca cel mai grav drepturile omului. Cu un total de 272 de incalcari ale drepturilor omului descoperite de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului din 2014 pana in 2017, Romania a incasat cu peste 100 de sentinte mai multe decat tara din UE care ii urma in clasament (n.r. Grecia). Raportul privind respectarea dreptului la un proces echitabil explica faptul ca marea majoritate a incalcarilor din partea Romaniei (238 din 272) intrau sub incidenta articolelor 3 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In materie de tratament inuman sau degradant, Romania se plaseaza in mod clar doar dupa Rusia, la nivelul tarilor din Consiliul Europei. Singurele state dintre cele 47 ale Consiliului Europei care au stat mai prost la respectarea dreptului la un proces echitabil sunt Rusia si Turcia.

Conditiile din inchisori sunt de asemenea o problema majora in Romania, raportul 'Due Process' (n.r. 'Proces echitabil') evidentiind 104 incalcari ale drepturilor omului descoperite de CEDO in Romania, in ceea ce priveste tratamente inumane sau degradante, marea majoritate in detentie. CEDO a descoperit in mod clar ca penitenciarele romanesti sunt supraaglomerate, spatiul fiind cu mult sub minimul pe persoana cerut de lege. In raport scrie: 'In Romania, fiecare caz a scos la lumina conditiile dezgustatoare din inchisori; adesea este vorba despre infestari cu plosnite si paraziti, instalatii sanitare inadecvate dedicate detinutilor, precum si celule reci, umede si intunecate'.

Conditiile din penitenciare au devenit in ultimele zile obiect de verificari amanuntite dupa socanta moarte a fostului judecator Stan Mustata. El ispasea o sentinta de opt ani si jumatate in inchisoarea Jilava dupa ce fusese condamnat pentru luare de mita. Avocata lui Mustata, Lorette Luca, a vorbit despre tratamentul inuman pe care fostul magistrat il primise, in ciuda gravelor probleme pe care le avea la rinichi si in ciuda faptului ca facea dializa. El fusese transportat in puterea noptii dintr-o inchisoare la alta, in timp ce vomita. Stan Mustata a murit mai tarziu in urma unui atac de cord la spitalul Carol Davila din Bucuresti, iar spitalul a notificat procurorii in privinta decesului, in conditiile in care existau ingrijorari grave legate de tratamentele la care fusese supus fostul judecator. Cazul Mustata l-a determinat pe ministrul roman al Justitiei, Tudorel Toader, sa dispuna investigatii in trei penitenciare: Rahova, Jilava si Giurgiu. Lorette Luca a afirmat ca ii va face plangere directorului de la Jilava.

Ingrijorarile in legatura cu sistemul romanesc de justitie incep cu mult inainte ca cineva sa ajunga in inchisoare. In ultimele luni, a iesit la iveala faptul ca mai multe protocoale au fost semnate de Serviciul Roman de Informatii (SRI) cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR). Acest fapt a zdruncinat grav increderea in sistemul romanesc de justitie, ridicand semne de intrebare privind drepturile omului si respectarea Constitutiei. Aceste protocoale releva un alarmant conflict de interese. De exemplu, protocolul cu CSM (organismul responsabil cu reglementarea activitatii judecatorilor si procurorilor) implica faptul ca exista o relatie ascunsa care ar putea impinge CSM-ul si judecatorii pe care aceasta institutie ii numeste sa favorizeze interesele serviciilor de informatii si pe partenerii acestora la vestita Directie Nationala Anticoruptie (DNA). Aceste temeri sunt depasite doar de faptul ca exista rate de condamnari mai mari de 90% in asemenea cazuri. Totodata, exista voci care sustin ca protocoalele saunt folosite pentru evitarea mecanismelor constitutionale in demersul de colectare a dovezilor.

Presiunea pe sistemul judiciar este alta sursa de ingrijorari. Marius Iacob, prim-adjunctul sefului DNA, a facut public ca Directia Nationala Anticoruptie instrumenteaza 300 de dosare privind magistrati, iar un astfel de dosar poate viza unul sau doi magistrati. Aceasta inseamna ca acei magistrati sunt vulnerabili la influentare sau santaj. De obicei, un judecator se ocupa de zece spete DNA pe an, iar astfel potentialul abuzului judiciar este vast.

Exista temerea ca ar putea exista mii de oameni in puscarii ale caror condamnari sa fie rezultatul unor rechizitorii cu dedicatie ori motivate politic, al unor relatii ascunse intre diferitii stalpi ai sistemului de justitie romanesc si al presiunilor asupra acestui sistem. Dupa ce aparent au existat incalcari (n.r. ale drepturilor omului) la fiecare pas al calatoriei prin sistemul judiciar, este clar ca acesti oameni sfarsesc in conditii penitenciare ingrozitoare.

Ce solutie ar putea exista la aceasta situatie? O optiune disponibila este amnistia pentru infractiunile non-violente, ceea ce in esenta ar permite apasarea unui buton de 'resetare', care sa permita restabilirea increderii in statul de drept si reinnoirea angajamentului fata de standardele judiciare ale UE. Aceasta optiune radicala ar trebui sa fie luata in considerare cand sunt abordate abuzurile din trecut. In plus, Romania (in mod corect sprijinita si considerata responsabila de catre comunitatea internationala) ar trebui sa priveasca la viitor, asigurand independenta sistemului judiciar si aderenta corespunzatoare la standardele europene din partea diverselor parti ale sistemului de justitie: de la serviciile de informatii pana la procurori si inchisori”.