CONDAMNARILE PE ABUZ TREBUIE DESFIINTATE – Prof.univ.dr. Gheorghe Dobrican arunca bomba dupa Decizia istorica a CCR privind anularea condamnarilor definitive pe infractiuni dezincriminate sau declarate neconstitutionale: “Unele persoane au fost trimise in judecata si condamnate prin invocarea unor prevederi care au fost constatate ca fiind neconstitutionale... Au fost victimele abuzurilor generate de incalcarea flagranta a Constitutiei si a deciziilor CCR”
Prof.univ.dr. Gheorghe Dobrican (foto) de la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative a Universitatii Ecologice din Bucuresti, fost judecator timp de 30 de ani si fost inspector general in Ministerul Justitiei a realizat o analiza exceptionala pe baza Deciziei istorice a Curtii Constitutionale a Romaniei, in care s-a stabilit ca toate persoanele condamnate definitiv in materie penala pentru infractiuni dezincriminate ori declarate neconstitutionale prin Decizii ale CCR, cum este cazul abuzul in serviciu, vor putea cere in instanta, prin cereri de constatare a dezincriminarii, anularea deciziilor de condamnare (Click aici pentru a citi). In analiza pe care o prezentam in exclusivitate, profesorul Dobrican arata ca cei carora le poate fi imputata situatia tragica in care mii de persoane au fost condamnate pentru infractiuni dezincriminate sau declarate neconstitutionale sunt Parlamentul Romaniei si organele de justitie care au obstructionat autoritatea CCR prin nepunerea in acord a legislatiei romane cu Decizii CCR.
In acest sens, fostul judecator Gheorghe Dobrican precizeaza ca multe persoane au devenit “victimele abuzurilor generate de incalcarea flagranta a Constitutiei si a deciziilor Curtii Constitutionale”, lucru care este demonstrat prin Decizia Curtii Constitutionale din 25 octombrie 2018, Decizie despre care prof.univ.dr. Dobrican afirma ca “a fost determinata de ignorarea de catre Parlamentul Romaniei si organele de justitie a art.147 alin.1 din Constitutie”.
In prezent, arata profesorul Dobrican, prin Decizia din 25 octombrie 2018, CCR “a facut ceea ce Parlamentul si organele de justitie trebuiau sa faca, respectiv Parlamentul sa fi pus de acord dispozitiile neconstitutionale constatate prin deciziile Curtii, cu dispozitiile Constitutiei, iar judecatorii si procurorii sa nu mai aplice dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale, de la data publicarii deciziei Curtii”.
Publicam in continuare analiza realizata de profesorul universitar dr. Gheorghe Dobrican cu privire la Decizia CCR din 25 octombrie 2018:
“DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE DIN 25 OCTOMBRIE 2018, UN AVERTISMENT FERM DAT PARLAMENTULUI ROMANIEI SI ORGANELOR DE JUSTITIE:
Dr.GHEORGHE DOBRICAN
Profesor universitar
Decizia Curtii Constitutionale din 25 octombrie 2018 a fost determinata de ignorarea de catre Parlamentul Romaniei si organele de justitie a art.147 alin.1 din Constitutie care prevede ca “Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept”.
Cu toate ca art.147 alin.1 din Constitutie, enuntat mai sus, este clar si precis, fara nici o dificultate in interpretarea si aplicarea acestuia, totusi, Parlamentul Romaniei nu a pus de acord prevederile constatate ca fiind neconstitutionale prin decizii ale Curtii Constitutionale, cu dispozitiile Constitutiei, in termen de 45 zile de la publicarea deciziilor.
La randul lor, organele de justitie, ca si cum nimic nu s-a intamplat, nu au dat nici o importanta deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala, continuand sa aplice prevederile constatate ca fiind neconstitutionale prin deciziile Curtii, cu toate ca efectele juridice ale acestora au incetat la 45 zile de la publicarea lor.
Procedand in modul aratat mai sus, este evident ca Parlamentul Romaniei si organele de justitie au obstructionat autoritatea Curtii Constitutionale prin incalcarea art.142 alin.1 din Constitutie, potrivit caruia “Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei”. Ca urmare, in raport de aceste prevederi constitutionale, deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si pentru Parlamentul Romaniei, cat si pentru organele de justitie.
Prin incalcarea prevederilor constitutionale, enuntate mai sus, unele persoane au fost trimise in judecata si culmea culmilor condamnate prin invocarea unor prevederi care au fost constatate ca fiind neconstitutionale prin decizii ale Curtii Constitutionale.
Indiferenta de care a dat dovada Parlamentul Romaniei (deputatii si senatorii), precum si organele de justitie (judecatorii si procurorii) in respectarea Constitutiei si a deciziilor Curtii Constitutionale, a avut consecinte incomensurabile si ireparabile asupra celor condamnati in baza unor prevederi legale constatate ca fiind neconstitutionale prin deciziile Curtii Constitutionale. Aceasta, in conditiile in care este de notorietate ca multi dintre acestia au fost victimele abuzurilor generate de incalcarea flagranta a Constitutiei si a deciziilor Curtii Constitutionale.
Pentru inlaturarea unor stari de lucruri, inadmisibile in conditiile unui stat de drept, Curtea Constitutionala a hotarat prin Decizia din 25 octombrie 2018, urmatoarele:
“1. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.595 alin.(1) din Codul de procedura penala, care nu prevede si decizia Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de inlaturare sau modificare a pedepsei/masurii educative, este neconstitutionala.
2. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.4 din Codul penal, care nu asimileaza efectele unei decizii a Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare cu o lege penala de dezincriminare, este neconstitutionala”.
Prin Decizia Curtii au fost completate art.595 alin.1 din Codul de procedura penala si art.4 din Codul penal, in sensul ca si decizia Curtii, prin care se constata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare, este un caz de inlaturare sau modificare a pedepsei/masurii educative, fiind asimilata cu o lege penala de dezincriminare.
Curtea Constitutionala a facut ceea ce Parlamentul si organele de justitie trebuia sa faca, respectiv Parlamentul sa fi pus de acord dispozitiile neconstitutionale constatate prin deciziile Curtii, cu dispozitiile Constitutiei, iar judecatorii si procurorii sa nu mai aplice dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale, de la data publicarii deciziei Curtii.
Daca Curtea Constitutionala nu pronunta Decizia din 25 octombrie 2018, solutiile Curtii ar fi fost adoptate de Parlamentul Romaniei la calendele grecesti. Aceasta soarta ar fi avut-o si practica organelor de justitie, care in continuare ar fi incalcat art.147 alin.1 din Constitutie.
Curtea Constitutionala a facut ceea ce Parlamentul si organele de justitie trebuia sa faca, respectiv Parlamentul sa fi pus de acord dispozitiile neconstitutionale constatate prin deciziile Curtii, cu dispozitiile Constitutiei, iar judecatorii si procurorii sa nu mai aplice dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale, de la data publicarii deciziei Curtii.
Decizia Curtii este pe deplin justificata, deoarece, din moment ce s-a constatat neconstitutionalitatea unei norme de incriminare, printr-o decizie a Curtii, nu se poate concepe si accepta condamnarea unei persoane pentru o fapta dezincriminata.
In temeiul Deciziei Curtii Constitutionale in discutie, persoanele care au fost condamnate in baza unor dispozitii sau ordonante constatate ca fiind neconstitutionale, vor putea cere instantei de executare constatarea dezincriminarii si incetarea tuturor consecintelor penale ale hotararilor judecatoresti prin care au fost condamnate.
Asa, spre exemplu, persoanele condamnate pentru infractiunea de abuz in serviciu prevazute de art.246 din Codul penal din anul 1969 si art.197 alin.1 din Codul penal in vigoare, care au fost constatate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr.405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr.517 din 08 iulie 2016, vor putea cere instantei de executare constatarea dezincriminarii faptei si incetarea consecintelor hotararii judecatoresti.
Dupa pronuntarea Deciziei Curtii Constitutionale mi-am dat seama ca Parlamentul Romaniei nu va pune de acord prevederile constatate ca fiind neconstitutionale, cu dispozitiile Constitutiei, ceea ce s-a si confirmat.
In speranta ca judecatorii si procurorii vor interpreta si aplica corect, in spiritul si finalitatea ei, Decizia Curtii Constitutionale nr.405/2016, intr-un studiu publicat in nr.2/2017 al Revistei Dreptul, intitulat “Infractiunea de abuz in serviciu in lumina Deciziei Curtii Constitutionale nr.405/2016”, am aratat ca “Daca decizia va fi interpretata si aplicata de catre procurori si judecatori in spiritul si finalitatea ei, aceasta va ramane ca o contributie importanta la valorificarea constantelor dreptului penal, care este chemat sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale omului prin mijloace de drept penal si nicidecum sa le reprime”. Mi-am pus speranta in judecatori si procurori, crezand ca i-am sensibilizat printr-un alt studiu, in care am subliniat ca “…cei condamnati gresit, in majoritate tineri, pe langa traumele sufletesti suferite, generate de nedreptatea ce li s-a facut, toate idealurile, nazuintele, sperantele si visele lor s-au naruit, deoarece nu vor mai putea ocupa in viitor o functie de judecator, procuror, avocat, notar public, executor judecatoresc, de demnitate publica, etc..Acestora le-a ramas doar calea resemnarii si indignarii fata de hotararile de condamnare nedrepte care s-au abatut ca un blestem asupra lor si a familiilor lor.” (Gh.Dobrican, Calificarea penala gresita a unor fapte imputate notarilor publici, in Revista Universul Juridic nr.7/2015).
Din pacate, cu mici exceptii, judecatorii si procurorii nu au fost preocupati de interpretarea si aplicarea Deciziei nr.405/2016 si nici nu si-au facut procese de constiinta pentru gravele consecinte generate de condamnarea gresita a unor persoane.
Imi exprim din nou speranta ca Decizia Curtii Constitutionale din 25 octombrie 2018 va fi interpretata si aplicata corect de catre procurori, in sensul ca nu vor mai trimite in judecata nici o persoana, daca norma de incriminare a fost constatata neconstitutionala printr-o decizie a Curtii, iar in caz de trimitere in judecata, prin ignorarea deciziei Curtii, judecatorii vor pronunta achitarea in baza art.396 alin.5 din Codul de procedura penala raportat la art.16 alin.1 lit.a din acelasi cod si art.4 din Codul penal.
La intalnirea din 3 iulie 2017 organizata de ministrul Justitiei Prof.Dr.Tudorel Toader cu reprezentantii institutilor din cadrul sistemului judiciar, asociatiile profesioanale ale magistratilor, mediul academic si profesiile juridice liberale, pe tema infractiunii de abuz in serviciu, am ridicat si problema obligatiei pe care o au judecatorii si procurorii de a aplica o decizie a Curtii prin care s-a admis o exceptie de neconstitutionalitate, cu motivarea ca, in caz contrar, acestea nu produc consecinte juridice, asa cum s-a intamplat si cu Decizia nr.405/2016.
Prin Decizia Curtii Constitutionale din 25 Octombrie 2018 s-a rezolvat tocmai problema obligatiei judecatorilor si procurorilor de a aplica o decizie a Curtii prin care s-a admis o exceptie de neconstitutionalitate, chiar daca Parlamentul nu a pus de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitia Curtii. Abia in urma acestei decizii, prin care Curtea Constitutionala a dat un avertisment ferm Parlamentului si organelor de justitie se poate vorbi, cu adevarat, de autoritatea, importanta si prestigiul Curtii constitutionale ca garant al suprematiei Constitutiei".
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# unul din lumea cea mare 18 November 2018 11:46 +6
# Baran Gheorghe 18 November 2018 14:21 +3
# Baran Gheorghe 18 November 2018 14:29 +3
# Av. Nicolae TRĂISTARU 18 November 2018 14:31 +7
# AndreiV 18 November 2018 14:43 +2
# Dorian 18 November 2018 23:32 +1
# ?????? 18 November 2018 23:51 0
# Dobrin Vali 19 November 2018 09:30 0