Europarlamentara Diana Iovanovici-Sosoaca (foto) acuza Curtea Constitutionala a Romaniei de abuz de putere si de depasirea atributiilor legale, in legatura cu decizia prin care i-a fost invalidata candidatura la alegerile prezidentiale. Diana Sosoaca a formulat plangere penala pentru abuz in serviciu impotriva celor cinci judecatori care au adoptat hotararea prin care a fost eliminata din cursa pentru Presedintia Romaniei, si anume judecatorii CCR Marian Enache (presedintele Curtii), Bogdan Licu, Attila Varga, Cristian Deliorga si Gheorghe Stan. O plangere pe care Diana Sosoaca nu a reusit sa o depuna insa la PICCJ, joi, 31 octombrie 2024, pe motiv ca activitatea cu publicul a Registraturii Parchetului General era suspendata.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate fragmente din plangerea Dianei Sosoaca, in care aceasta reclama ca CCR a incalcat cu buna stiinta cadrul legal al procesului electoral si ca i-a cauzat o vatamare a drepturilor si intereselor sale legitime. Europarlamentara explica faptul ca CCR i-a interzis sa candideze, chiar daca aceasta interdictie poate fi impusa numai printr-o hotarare judecatoreasca, care nu exista in cazul sau. Si nu doar atat, dar prin aceeasi decizie CCR a interzis dreptul la vot a milioane de romani care ar fi urmat sa isi exprime optiunile in favoarea sa la alegerile prezidentiale.

Totodata, Sosoaca sustine ca CCR s-a transformat, contrar legii, intr-o instanta judecatoreasca, o instanta care judeca insa fara citare, fara a-i asigura dreptul la aparare si fara a avea cale de atac.

In plus, Diana Sosoaca subliniaza ca pentru declaratiile si opiniile politice care au fost retinute de CCR in decizia prin care a fost eliminata de la alegeri fusese sanctionata anterior in Senat (inainte de a deveni europarlamentar Sosoaca a avut calitatea de senator), o sanctiune care a fost anulata insa de Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte.

Prezentam fragmente din plangerea europarlamentarei Diana Sosoaca impotriva judecatorilor CCR (vezi facsimil):

„Cei cinci judecatori ai Curtii Constitutionale, in exercitarea atributiilor lor de serviciu, si-au indeplint in mod defectuos functiile, decizia data in Dosarul nr. 3043F/2024 si Dosarul nr. 3.045F/2024, incalcand cu buna stiinta cadrul legal pentru a asigura un proces electoral corect si echitabil cauzandu-mi o vatamare a drepturilor si intereselor mele legitime si garantate legal.

(...)

Potrivit art 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Judecatorii Curtii Constitutionale sunt obligati:

a) sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei;

In conformitate cu art.1 (1) din Legea nr. 47/1992 Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.

Potrivit art (5) din Constitutia Romaniei, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;

e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;

g) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;

h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;

j) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;

l) indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.

Consider ca legiuitorul a stabilit clar si limitat cadrul legal pentru desfasurarea unui contencios electoral obiectiv, destinat verificarii unor conditii legale precise, avand ca scop final garantarea unui proces electoral corect si echitabil. In schimb, alte aspecte ce privesc comportamentele, actiunile sau declaratiile unui candidat confera contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura aferenta nu poate fi realizata fara respectarea cadrului legal necesar unui proces echitabil, incluzand toate garantiile procesuale prevazute de jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

In lipsa unor situatii expres prevazute de Constitutie sau de lege, asa cum s-a mentionat anterior, consideram ca Curtea Constitutionala nu are autoritatea, prin interpretarea propriilor competente, sa impuna noi criterii de eligibilitate, iar neindeplinirea acestor conditii, constatata direct de Curte, nu poate duce la interzicerea candidaturii.

In conformitate cu ordinea constitutionala si legala, inclusiv cu jurisprudenta Curtii, drepturile electorale pot fi restranse doar in cazurile expres si limitativ prevazute de Constitutie (art. 37, coroborat cu art. 16 alin. (3) si art. 40 alin. (3)) si de lege. Astfel, art. 28 din Legea nr. 370/2004 prevede interdictii explicite de a candida la alegerile prezidentiale pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc conditiile stabilite de art. 37 din Constitutia Romaniei, republicata, pentru a fi alese, sau care au detinut anterior, de doua ori, functia de Presedinte al Romaniei, precum si pentru persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni comise cu intentie, daca nu au beneficiat de reabilitare, amnistie postcondamnatorie sau dezincriminare. De asemenea, interzicerea exercitarii, pentru o perioada de unu pana la cinci ani, a unuia sau mai multor drepturi (dreptul de a fi ales in functii publice sau dreptul de a alege) este reglementata ca pedeapsa complementara, conform art. 66 alin. (1) lit. a) si d) din Codul penal.

In speta din Dosarul nr. 3043F/2024 si Dosarul nr. 3.045F/2024, interdictiile constitutionale si legale mentionate mai sus nu se aplica, deoarece nu exista o hotarare judecatoreasca definitiva care sa interzica dreptul acestei persoane de a fi aleasa si care sa fi fost depusa la dosar.

Curtea Constitutionala a savarsit un abuz de putere.

Pentru a intelege aceasta, trebuie sa pornim de la art. 146 lit f) din Constitutie, conform caruia, din Constitutie, CCR are doua atributii cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei: vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea presedintelui Romaniei si confirma rezultatele alegerilor.

Observam ca in faza prealabila alegerii, CCR vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei. Termenul vegheaza mai este folosit o singura data, in Constitutie atunci cand se consacra atributii ale unei autoritati publice. Este vorba despre art.80 alin. (2) conform caruia Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Constitutia nu consacra atributia CCR de a solutiona contestatii care il privesc pe un candidat la functia de Presedinte, aceasta atributie a fost introdusa printr-o lege infraconstitutionala. In opinia noastra, aceasta lege este neconstitutionala, interpretata prin prisma hotararii atacate, prin care CCR adauga la lege. Atributul de a veghea nu ii poate conferi Curtii Constitutionale prerogativa de a judeca, a solutiona contestatii.

Si Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Oare poate el, in virtutea rolului de a veghea sa solutioneze contestatii de un anumit fel? El poate sa sesizeze singurul organ competent, CCR, cu o sesizare de neconstitutionalitate sau un conflict juridic de natura constitutionala sau poate chema autoritatile la mediere. Atat.

Consideram ca in mod corect nu s-a trecut in Constitutie o asemenea atributie a CCR, deoarece Curtea Constitutionala nu se poate subroga unei instante judecatoresti. Numai instantele judecatoresti au dreptul sa solutioneze asemenea contestatii. De ce? Pentru ca ele privesc drepturi fundamentale care pot viza atat recunoasterea lor, cat si suprimarea lor.

Curtea Constitutionala nu solutioneaza spete determinate, instantele judecatoresti fac acest lucru. Daca totusi s-a trecut in lege o asemenea atributie, este necesar ca instanta de contencios constitutional sa o exercite in limitele care rezulta din Constitutie, nu sa adauge la lege.

Trecand peste limita prevederilor art. 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios constitutional s-a transformat intr-o instanta de judecata si a examinat fondul contestatiilor indreptate impotriva reclamantei, desi o astfel de analiza nu era de competenta sa, efectiv a uzurpat calitati oficiale de care nu dispunea.

Majoritatea argumentelor Curtii Constitutionale vizeaza si sanctioneaza opinii exprimate de candidat in diferite ipostaze. Lucrurile sunt cu atat mai grave, cu cat candidatul a detinut si continua sa detina o functie reprezentativa in plan national (senator) si supranational (parlamentar euopean), unde se bucura de imunitate pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, astfel cum prevede art. 72 alin (1) din Constitutie.

Curtea Constitutionala nu face parte din puterea judecatoreasca, nu este un organ judecatoresc pentru a putea interzice drepturi si libertati cetatenesti, ceea ce a facut Curtea prin Hotararea pe care o atac, analizand comportamentul subsemnatei ca si candidat la functia de Presedinte al Romaniei, evaluat prin prisma unor conduite, opinii si declaratii publice si considerandu-l contrar Constitutiei, pentru ca nu este un comportament constitutional responsabil si apt sa sustina functia Presedintelui Romaniei de a veghea la respectarea Constitutiei, iar aceasta constatare se concretizeaza intr-o veritabila interdictie de a candida.

Un asemenea act nu este apt, din punct de vedere legal, sa produca efecte, intrucat pronuntarea unei hotarari prin care se interzic drepturi cetatenesti de catre un organ care nu are in competenta aceste atributii expres prevazute de lege – care sunt atributul exclusiv al Instantelor de judecata si nu poate influenta controlul judecatoresc contencios sau sa-l opreasca.

Prin Hotararea interzicerii candidaturii mele, CCR si-a depasit atributiile si a incalcat separatia puterilor in stat, transformandu-se intr-o veritabila instanta judecatoreasca, care judeca fara niciun drept de aparare, fara citare si fara posibilitate de atac, pe oricine considera necesar sa il indeparteze de la candidatura, incalcand DREPTUL LA A CANDIDA AL UNUI CETATEAN, care indeplineste toate obligatiile impuse de Constitutie si Lege, dar si incalcand si interzicand DREPTUL DE A VOTA al milioanelor de sustinatori ai mei, implicandu-se ca jucator in procesul electoral, exact ca in anii '50!

In plus, pentru toate aspectele ”judecate” nelegal de catre CCR, am mai fost judecata de catre Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru ca toate acele declaratii si opinii politice mi-au mai fost imputate in Senat unde am fost sanctionata, atacand in instanta acea sanctiune de suspendare pentru opinii si declaratii politice, iar Curtea de Apel Bucuresti si ICCJ mi-au dat castig de cauza si au anulat sanctiunea – Dosar nr. 4500/2/2021. Or, CCR ma judeca a doua oara pentru acelasi aspect pentru care am fost sanctionata nelegal de catre Senatul Romaniei, anulandu-se Hotararea Senatului Romaniei nr. 13/ 26.04.2021”.