Consiliul Director al Asociatiei Procurorilor din Romania transmite, prin intermediul unui comunicat adresat redactiei, explicatiile legate de protocolul incheiat de asociatie cu anumite grupuri parlamentare si arata ca Directia legislatie din CSM, desi l-a considerat legal, conducerea CSM a trasat sarcina Sectiei pentru procurori ca sa solicite Inspectiei Judiciare efectuarea unor verificari.

Iata reactia APR la atitudinea CSM, transmisa prin intermediul unui comunicat de presa:

”La data de 24 septembrie 2009 a fost incheiat Pactul pentru Justitie, in urma dialogului avut intre Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, asociatiile profesionale ale magistratilor, grupurile partidelor politice reprezentate in Parlament si trei organizatii neguvernamentale reprezentand societatea civila. Unii semnatari ai Pactului, din partea asociatiilor profesionale ale magistratilor si organizatiilor neguvernamentale sunt, in prezent, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Facem precizarea ca ministrul Justitiei care a participat personal si prin secretarii de stat la discutiile prealabile incheierii Pactului, a refuzat in ultimul moment semnarea, declarand ca o va face dupa incetarea protestului judecatorilor de la acea data. Presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania a participat atat la negocierea continutului, cat si la semnarea Pactului, apreciind ca aceasta actiune de dialog inter-institutional este in acord atat cu dispozitiile constitutionale (dialogul intre autoritatile constitutionale, intre acestea si societatea civila) cat si cu Statutul Asociatiei Procurorilor din Romania.

Nu avem cunostinta ca semnarea Pactului pentru Justitie sa fi facut obiectul unor comentarii negative in mass-media si cu atat mai putin din partea Consiliului Superior al Magistraturii, ministrului justitiei sau procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In toamna anului 2011, Asociatia Procurorilor din Romania a relansat acest dialog inceput cu doi ani in urma, scop in care a adresat invitatie tuturor grupurilor parlamentare din Senat si din Camera Deputatilor de a avea discutii in legatura cu problemele Justitiei. Primul grup parlamentar care a raspuns favorabil si cu care s-au finalizat convorbirile, incheindu-se si un Protocol, a fost cel al Partidului Social Democrat din Senat si Camera Deputatilor. De asemenea, au fost demarate discutii cu grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal si ale Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei din Senat si Camera Deputatilor.

In acest context, la data de 28 octombrie 2011 procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a adresat o sesizare conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, solicitand punctul de vedere in legatura cu incidenta in cauza a interdictiilor prev. de art. 9 din Legea nr. 303/2004. De asemenea, ministrul justitiei a adresat o scrisoare cu continut similar la data de 14 noiembrie 2011. Opinia Directiei legislatie, documentare si contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii exprimata prin nota nr. 276371/1154/2011 a fost in sensul ca „incheierea protocolului in discutie se circumscrie activitatilor permise de Statutul Asociatiei Procurorilor din Romania, in acord cu legislatia in vigoare si nu reprezinta o activitate cu caracter politic”.

Conducerea Asociatiei Procurorilor din Romania a comunicat punctul sau de vedere cu adresa nr. 75 din 22 noiembrie 2011, anexand toate documentele justificative (inclusiv Pactul pentru Justitie).

In ciuda tuturor evidentelor si a opiniei exprimate de directia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Sectia pentru procurori, in sedinta din 28 noiembrie 2011 a decis, cu majoritate de voturi, trimiterea sesizarilor la Inspectia Judiciara pentru verificari.

Potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 „judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic”. Conducerea Asociatiei Procurorilor din Romania nu face parte din niciunul din partidele politice ce activeaza in Romania. Actiunea cu caracter politic defineste activitatea desfasurata de partidele politice sau de formatiunile politice in scopul cuceririi puterii politice (in cazul partidelor aflate in opozitie) sau a pastrarii puterii politice (in cazul partidelor aflate la guvernare). Activitatile cu caracter politic pot fi diverse: de la intocmirea programelor de guvernare, a tacticii si strategiei de cucerire sau mentinere a puterii politice si pana la organizarea de mitinguri, demonstratii, intalniri electorale. In opinia noastra, Protocolul nu poate fi incadrat in niciuna din manifestarile politice anterior mentionate.

Potrivit art. 9 alin. 2 din Legea nr. 303/2004: „judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice”. Din nici o parte a Protocolului nu rezulta convingerea politica a conducerii Asociatiei Procurorilor din Romania (in sensul impartasirii vreuneia din doctrinele politice: liberala, social-democrata sau populara).

In sesizarea procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie se pune semnul egalitatii intre „protocol”, angajament mutual” si „document contractual”.

In opinia noastra, echivalenta celor trei termeni este gresita.

Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane (Ed. Litera, Bucuresti, 2009), prin protocol se intelege un document in care sunt consemnate problemele dezbatute intr-o convorbire, intr-o sedinta. Dictionarul ofera si un termen echivalent protocolului si anume, proces-verbal. Protocolul incheiat contine aspecte constatative si nu are nici un angajament din partea Asociatiei Procurorilor din Romania ci constituie reflectarea unei convorbiri.

Este adevarat ca in vorbirea vulgara (comuna), prin protocol, omul obisnuit intelege un acord, un act creator de drepturi si obligatii intre doua sau mai multe parti.

Solutia adoptata de Sectia pentru procurori este cu atat mai surprinzatoare cu cat nici sesizarea procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si nici sesizarea ministrului justitiei nu pot fi calificate ca cereri de cercetare disciplinara (daca aceasta era intentia procurorului general sau a ministrului justitiei cererile ar fi fost adresate direct Inspectiei Judiciare potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 317/2004).

Desi nu punem la indoiala buna-credinta nimanui, nu putem sa nu ne exprimam ingrijorarea fata de punerea in miscare a unui mecanism care poate fi interpretat ca o tentativa de intimidare a exercitarii dreptului de asociere si a libertatii de exprimare prevazute in Constitutie. In mod firesc, ne punem intrebarea daca nu cumva in cazul celor doua documente anterior mentionate (Pactul pentru Justitie si Protocolul) ce prezinta puternice similitudini nu se aplica un dublu standard. Consiliul Director isi reafirma sprijinul pentru conducerea Asociatiei Procurorilor din Romania in demersurile legale si statutare ce privesc apararea statutului magistratului si interesele Justitiei, inclusiv prin dialogul cu celelalte autoritati constitutionale ale Statului. Nu putem ramane indiferenti la ceea ce tine de o evidenta cotidiana si anume atacurile nedrepte tot mai dese asupra Justitiei si magistratilor. In acest context, Consiliul Director al Asociatiei Procurorilor din Romania a formulat o contestatie la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii impotriva hotararii din 28 noiembrie 2011 a Sectiei pentru procurori. De asemenea, s-a adresat: Asociatiei Magistratilor din Romania, Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Asociatiei Pro-Democratia, Centrului de Resurse Juridice si Transparency International-RO”.