29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CSM NU POATE SA INCHIDA OCHII – Asociatia Magistratilor din Romania, dupa motivarea CCR pe abuzul DNA in cazul OUG 13/2017: „Nu-i de ajuns sa ramanem la nivel de intrebari, ci trebuie sa dam raspunsuri, dupa cum nu-i de ajuns sa gasim raspunsuri daca nu le punem in aplicare. Este nevoie, cu prioritate, de o analiza aprofundata, detaliata, la nivelul CSM... Independenta sa fie independenta, dar nu mai mult de atat, indiferent despre care putere in stat vorbim”

Scris de: G.T. | pdf | print

12 March 2017 12:10
Vizualizari: 10683

Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto), a reactionat dupa aparitia motivarii deciziei CCR prin care s-a stabilit ca DNA a incalcat Constitutia si principiul separatiei puterilor in stat prin anchetarea Guvernului pentru adoptarea OUG 13/2017. Este o motivare teribila pentru parchetul anticoruptie, o motivare in urma careia atat sefa DNA Laura Kovesi, cat si Procurorul General Augustin Lazar ar trebui sa isi dea demisia sau daca nu fac acest gest de minima onoare, ministrul Justitiei Tudorel Toader ar trebui sa ceara revocarea acestora din functie.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii vineri seara, 10 martie 2017, AMR considera ca este obligatoriu ca la nivelul CSM sa fie declansata o analiza aprofundata, iar concluziile acestei analize sa fie ulterior transpuse in Legile Justitiei. Important este, in opinia AMR, ca pe viitor niciuna dintre puterile statului, indiferent care, sa nu se mai amestece in atributiile altei puteri a statului: „Independenta sa fie independenta, dar nu mai mult de atat, indiferent despre care putere in stat vorbim”.


Iata comunicatul AMR:

Prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constitutionala a stabilit, cu majoritate de voturi (fiind formulata o opinie separata), ca 'a existat si exista' un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea PiCCJ - DNA 'de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ' (OUG nr. 13/2017), cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, respectiv ale Curtii Constitutionale, conduita conforma Constitutiei fiind, potrivit ultimului alineat din considerente, 'abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice', cu sublinierea ca 'Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor'.

Solutia a fost cunoscuta inca din data de 27.02.2017, dar argumentele aduse prin motivarea Deciziei vin sa puncteze ca instanta de contencios constitutional a analizat 'daca prin verificarea circumstantelor, a legalitatii si a oportunitatii adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/2017', 'Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, cu incalcarea competentei Guvernului de a adopta acte normative' - in contextul in care, facand trimitere la Decizia nr. 63/2017, potrivit careia Guvernul a exercitat o competenta proprie, prevazuta in mod expres de art. 115 din Constitutie, Curtea Constitutionala a aratat ca 'situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun si au un caracter obiectiv, in sensul ca existenta lor nu depinde de vointa Guvernului, care, in asemenea imprejurari, este constrans sa reactioneze prompt pentru apararea unui interes public pe calea ordonantei de urgenta'. Insa, Curtea nu a analizat, in mod concret, daca a existat o 'situatie extraordinara' (din considerente observandu-se ca o astfel de analiza nu a fost necesara pentru dezlegarea cauzei), ci a subliniat, prin trimitere la jurisprudenta anterioara, ca 'inexistenta sau neexplicarea urgentei reglementarii situatiilor extraordinare (...) constituie in mod evident o bariera constitutionala in calea adoptarii de catre Guvern a unei ordonante de urgenta (...). A decide altfel inseamna a goli de continut dispozitiile art.115 din Constitutie privind delegarea legislativa si a lasa libertate Guvernului sa adopte in regim de urgenta acte normative cu putere de lege, oricand si - tinand seama de imprejurarea ca prin ordonanta de urgenta se poate reglementa si in materii care fac obiectul legilor organice - in orice domeniu'; 'numai existenta unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevazute, pot determina aparitia unei situatii a carei reglementare se impune cu celeritate', constatarea acestor elemente realizandu-se de Guvern, 'care este obligat sa motiveze interventia sa in preambulul actului normativ adoptat', 'aprecierea oportunitatii adoptarii unei ordonante de urgenta, sub aspectul deciziei legiferarii, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat' (Guvernul), doar Parlamentul putand 'decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptand o lege de aprobare sau de respingere'. Prin urmare, cenzurarea unei ordonante de urgenta este atributul Parlamentului, iar 'prin legea de aprobare sau de respingere se vor putea reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei'. Asa fiind, 'nicio alta autoritate alta autoritate publica, apartinand altei puteri decat cea legislativa, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunitatii actului de legiferare', 'situatia extraordinara' fiind 'o problema de constitutionalitate a actului normativ, care, in mod evident, nu cade in atributia de verificare a organelor de cercetare penala'.

Stabilind starea de fapt, Curtea a prezentat datele concrete ale dosarului penal, rezultand ca, la momentul sesizarii parchetului – DNA –, in denunt nu exista nicio fapta de competenta acestuia, ci a fost adaugata numai in completarea denuntului – a doua zi –, fiind cuprinsa in ordonanta de incepere a urmaririi penale, precum si ca, ulterior, in ziua in care a dat o ordonanta de extindere a urmaririi penale, pentru alte trei infractiuni din care niciuna nu era de competenta DNA, procurorul a dispus si declinarea competentei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, 'tocmai pentru ca nu era indrituit sa efectueze urmarirea penala' (nici pentru infractiunile cu privire la care de-abia dispusese extinderea urmaririi penale). In consecinta, in pofida sustinerilor parchetului - care a aratat ca urmarirea penala a fost inceputa, 'observand ca nu exista niciun impediment de natura sa paralizeze actiunea penala' -, Curtea Constitutionala a statuat ca 'Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului. O astfel de conduita echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale'.

Indiferent de nuantele pe care le-am putea decela in plus, nu numai din litera, ci si din spiritul Deciziei, nu doar lecturand frazele, ci si citind printre randuri, indiferent ca suntem de acord sau nu cu rationamentul si/sau cu concluzia, o hotarare a instantei de contencios constitutional se impune de la sine, pentru ca, in conformitate cu art. 147 alin. 4 din Constitutie, de la data publicarii in Monitorul Oficial, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor, asa incat, in calitate de judecatori si procurori, suntem tinuti sa o aplicam (de altfel, nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale constituie abatere disciplinara), cu atat mai mult cu cat stabileste limitele pana la care, in principiu, fiecare dintre puteri isi poate 'intinde' prerogativele. Iar asta nu ar trebui sa ne displaca pentru ca, pe de o parte, raspunde regulii 'check and balance' dupa care ar trebui sa se desfasoare relatiile intre puterile statului si, pe de alta parte, nu este cu 'sens unic', dat fiind ca presupune, in egala masura, si respectarea independentei puterii judecatoresti.

O intrebare auzita, in contextul discutat (de care nu putem sa ne prefacem ca nu stim), este daca ar trebui ca acest conflict juridic de natura constitutionala sa fie prilejul de a pune pe masa o 'lege' a raspunderii magistratilor? Chiar daca este greu de acceptat, pentru unii sau altii, o asemenea, 'lege' exista, mai exact, sunt o serie de dispozitii legale clare de raspundere penala, disciplinara, materiala a magistratilor. Aceditarea ideii ca magistratii nu raspund (si, de aici, concluzia necesitatii unei legi) ignora chiar legea, de vreme ce magistratii raspund penal, aplicandu-li-se acelasi Cod penal ca oricarui cetatean (s-au vazut destule cazuri de urmariri penale soldate cu condamnari sau achitari), magistratii raspund disciplinar (abaterile disciplinare prevazute in art. 99 din Legea nr. 303/2004 umplu aproape tot alfabetul, de la litera 'a' la litera 't', la acestea adaugandu-se abaterile de la Codul deontologic – s-au vazut destule sanctiuni, mergand pana la excluderea din profesie) si material (fiind prevazuta in art. 96 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, in parametri europeni ai conditiei 'relei-credinte' sau 'gravei neglijente'). Deci, cadru legislativ exista, si inca unul de nivel european – putand fi aplicat –, iar legiferare peste legiferare nu face decat sa strice, in orice domeniu, cum ne-au dovedit atatia ani de acte normative in succesiune galopanta.

Ar trebui acest conflict juridic de natura constitutionala sa ne puna intrebari serioase despre problemele din interiorul sistemului? In primul rand, sa recunoastem ca nu-i de ajuns sa ramanem la nivel de intrebari, ci trebuie sa dam raspunsuri, dupa cum nu-i de ajuns sa gasim raspunsuri daca nu le punem in aplicare. Iar pentru asta este nevoie, cu prioritate, de o analiza aprofundata, detaliata, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu stabilirea unor concluzii concrete care sa poata fi transpuse si in Legile Justitiei (tocmai aflate in lucru), asa incat independenta sa fie independenta, dar nu mai mult de atat, indiferent despre care putere in stat vorbim”.

*Cititi aici comunicatul AMR

Comentarii

# DODI date 12 March 2017 15:16 +11

Dacă n-ar fi cine știm noi că sunt, cei din CSM ar avea ocazia istorică de a face ordine în sistemul de justiție. Și nu i-ar mai permite nici sfertodoctului de la Cotroceni să le dea lecții. Pentru CSM singura lecție de care trebuie să țină cont este cea primită gratis de la CCR. Și ar face bine să o respecte. Doar așa, când fiecare organism, organizație sau persoană va ști care îi este locul în societate, care îi sunt atribuțiile și le-ar și respecta, doar așa de va reîntrona în România respectul pentru sistemul de justiție. Doar respectându-se pe tine poți cere altora respect. Altfel CSM va concura cu vechiul CSM pentru locul de cea mai proastă componență și manifestare din istorie. Și e păcat pentru țara asta.

# andrei adrian trifan date 12 March 2017 19:17 +1

Mie scarba de acest CSM. Aceasta strutocamila a sistemului judiciar ?

# Ultramarin date 12 March 2017 20:12 +1

De departe, Decizia istorica a CCR de acum mi s-a parut cea mai captivanta lectura. A fost cu "waw" aproape la fiecare paragraf din motivarea efectiva. Mi-a venit chiar sa aplaud la fraza ce contine sintagma "nu este in logica fireasca a cursului cauzei" din paragraful 119. Superb!!!

# nae girimea date 13 March 2017 06:47 0

Toti zbiara " independenta " dar uita de "impartialitate " , "corectitudine" , care insotesc si ele descrierea justitiei intr-un stat de drept . Nerespectind una dintre cerinte , inseamna anularea menirii justitiei si prin consecinta expunerea la anularea independentei .

# nae girimea date 13 March 2017 10:19 0

Va referiti cumva la Clubul Sportiv Muncitoresc ?

# dragu date 13 March 2017 15:52 0

Cred ca toate institutiile de forta ar trebui reorganizate iar orga nele de conducere sa fie desemnate prin concurs(inclusiv toti membrii CSM)

# SORIN date 14 March 2017 15:05 0

si n comisii NUMAI SECURISTI>

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva