Deloc inspirata reactia Consiliului Superior al Magistraturii in scandalul „Cum fac sex viitorii magistrati?”, izbucnit dupa ce publicatia clujust.ro a prezentat mailurile primite de la candidati la INM, care, e drept sub anonimat, au acuzat ca au fost pusi la testarea psihologica sa spuna daca au o viata sexuala activa, daca au o viata sexuala satisfacatoare si daca le plac practicile sexuale neobisnuite (click aici pentru a citi).

CSM-ul condus de judecatoarea Denisa Stanisor (foto) a oferit joi, 22 februarie 2024, prima pozitie in acest caz. Totusi, in loc sa spuna daca intr-adevar candidatii la INM au fost intrebati de viata lor sexuala, CSM a ales calea victimizarii, reclamand o campanie de denigrare dusa prin intermediul presei. De asemenea, CSM a acuzat ca informatiile despre intrebarile privind viata sexuala au fost transmise de „prespusi candidati” sub anonimat, de persoane care nu doresc sa isi faca publica identitatea „atunci cand aduc la cunostinta publica aspecte prezentate ca fapte, iar nu simple judecati de valoare”.

Diversiunea CSM

Este drept prezentarea unor informatii sub anonimat reprezinta o lipsa de asumare a raspuderii si poate da nastere la suspiciuni in legatura cu veridicitatea celor prezentate, pe modelul ca oricine poate sa spuna orice atunci cand nu isi dezvaluie identitatea. Este drept ca acei candidati care au prezentat aceste date aveau posibilitatea de a initia demersuri oficiale prin care sa conteste modalitatea in care s-a derulat testarea psihologica si chiar sa solicite inregistrarea examenelor (daca exista inregistrarile) in care au fost pusi sa dea detalii despre viata lor sexuala, actiuni care ar fi sustinut sesizariele facute prin mailuri anonime.

La fel de bine insa CSM ar trebui sa inteleaga si faptul ca o informatie prezentata sub anonimat nu este din start falsa, ea trebuind sa fie chiar si asa luata in considerare si verificata. A incerca sa minimalizezi o problema invocand ca dezvaluirile au fost facute de persoane care nu si-au declinat identitatea nu este deloc in regula, ci doar o diversiune.

Astfel, pe langa a-si plange de mila ca este victima unei campanii de denigrare, poate ca CSM ar trebui sa spuna daca au mintit sau nu „presupusii candidati” care au sustinut ca au fost pusi sa spuna cum fac sex si cat de des. Iar daca intrebarile despre viata sexuala sunt reale, CSM ar trebui sa explice public ce relevanta au ele pentru o cariera de judecator sau procuror. Adica, un magistrat este mai bun daca face sex mai mult sau daca face sex mai putin? Un magistrat este mai bun daca are practici sexuale obisnuite sau practici sexuale obisnuite? Si nu in ultimul rand, in viziunea psihologilor numiti de CSM cat de activa trebuie sa fie viata sexuala a unui candidat la INM sau la admiterea in magistratura, si care sunt practicile sexuale neobisnuite, asta pentru cei care doresc sa devina judecatori sau procurori sa stie din start daca au vreo sansa?

Prezentam reactia CSM:

„Comunicat privind pozitia Consiliului Superior al Magistraturii in raport de campania mediatica negativa referitoare la derularea testarii psihologice in cadrul concursurilor de admitere la INM si in magistratura

Avand in vedere campania mediatica de denigrare a institutiei, derulata in mass media in ultimele zile, prin intermediul prezentarii unor opinii anonime si subiective ale unor presupusi candidati la cele doua concursuri, se impune a se preciza urmatoarele:

Psihologii desemnati sa realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologica, au fost numiti prin hotarare a Plenului CSM si detin atestat de libera practica in specialitatea 'psihologia muncii si organizationala', treapta de specializare cel putin 'autonom', eliberat in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

Rezultatele obtinute de catre candidatii examinati in cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologica, au fost raportate la acelasi set de criterii, in mod nediscriminatoriu pentru toti candidatii, stabilite in conformitate cu Metodologia privind organizarea si desfasurarea testarii psihologice pentru cele doua concursuri.

Bateriile de teste utilizate in cadrul testarii sunt avizate de catre Colegiul Psihologilor din Romania, neexistand diferente in aceasta privinta intre concursurile derulate in prezent si cele derulate incepand cu anul 2021.

De asemenea, se impune a se mentiona ca proportional cu scoaterea la concurs a unui numar mai mare de locuri, statistic s-au inscris in procedura de concurs mai multi candidati, astfel incat numarul candidatilor respinsi este probabil a creste proportional cu numarul candidatilor inscrisi.

Consiliul atrage atentia ca procedura de concurs este in derulare si face un apel la responsabilitatea pe care o au in societate si reprezentantii mass media de a filtra informatii transmise anonim de persoane care nu doresc devoalarea identitatii, atunci cand aduc la cunostinta publica aspecte prezentate ca fapte, iar nu simple judecati de valoare”.