Consiliul Superior al Magistraturii demonteaza alegatiile Ministerului Finantelor, care printr-o “Nota de informare privind executarea silita a Ministerului Finantelor in baza hotararilor judecatoresti definitive, prin care au fost acordate drepturi salariale magistratilor si personalului auxiliar din sistemul judiciar” a acuzat un asa zis “fenomen litigios fara precedent” prin care magistratii obtin in instante hotarari definitive de recalculare a drepturilor salariale care li se cuvin conform legii, fenomen “agravat” si de masurile administrative dispuse de CSM prin care s-a realizat o “noua (consistenta) majorare” a salariilor din justitie. Este vorba despre Nota publicata in exclusivitate de Lumea Justitiei in urma cu cateva zile, in care se sustinea ca “toate aceste pretentii de natura pecuniara formulate de magistrati in contradictoriu cu Statul roman sunt de natura sa accentueze discrepantele din sectorul public” (click aici pentru a citi).

Prin intermediul unui comunicat de presa dat publicitatii luni, 28 august 2023, CSM-ul condus de presedintele Daniel Gradinaru (foto stanga) si vicepresedintele Daniel Horodniceanu (foto dreapta) precizeaza ca datele prezentate de Ministerul de Finante, referitoare la pretinsul “fenomen litigios fara precedent” nu au nicio acoperire in realitate. In acest sens, CSM arata ca pe rolul instantelor s-a inregistrat un numar incomparabil mai mare de litigii privind drepturile salariale promovate de alte categorii profesionale decat cea din Justitie. Astfel, CSM dezvaluie ca din 2008 si pana in prezent pe rolul instantelor au fost inregistrate 888.744 de cauze avand ca obiect drepturi salariale. Dintre acestea, doar 33.423 de actiuni au venit din partea personalului din sistemul judiciar (judecatori, procurori, magistrati-asistenti, personal asimilat, personal auxiliar si conex etc.), iar alte 855.321 au fost introduse de alte categorii profesionale. Ceea ce inseamna ca actiunile categoriilor din sistemul judiciar privind drepturile salariale reprezinta doar 3,76% din totalul cererilor inregistrate in instante cu un asemenea obiect.

Prezentam comunicatul CSM:

“Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de pozitia exprimata de Ministerul Finantelor, in cuprinsul unui material diseminat in spatiul public prin intermediul mass-media, in legatura cu situatia actiunilor judecatoresti avand ca obiect drepturi salariale ale judecatorilor si procurorilor.

Dintru inceput, trebuie facuta precizarea ca initiativa promovarii oricarui demers judiciar apartine, in virtutea liberului acces la justitie, tuturor persoanelor care considera ca le sunt afectate drepturi sau interese legitime. Din aceasta perspectiva, este dincolo de orice indoiala faptul ca si magistratilor trebuie sa le fie recunoscut accesul neingradit la justitie in conditii similare oricarei categorii profesionale.

Edificatoare sub acest aspect este situatia generala a litigiilor avand ca obiect drepturi salariale, promovate de alte categorii profesionale, care evidentiaza faptul ca pe rolul instantelor judecatoresti s-a inregistrat un numar incomparabil mai mare de astfel de cauze, fata de cele cu un obiect similar initiate de personalul din sistemul justitiei.

Astfel, evidentele statistice pun in lumina faptul ca din anul 2008 pana in prezent s-au inregistrat pe rolul instantelor judecatoresti un numar total de 888.744 de cauze avand ca obiect drepturi salariale, dintre care 855.321 promovate de alte categorii profesionale, cu mult mai mult decat totalul de 33.423 de actiuni formulate in aceeasi perioada de personalul din sistemul justitiei (judecatori, procurori, magistrati-asistenti, personal asimilat, personal auxiliar si conex etc.). Cu alte cuvinte, actiunile introduse de toate categoriile din sistemul judiciar, iar nu doar de catre judecatori si procurori, reprezinta doar 3,76% din totalul cererilor avand un asemenea obiect, cu care au fost investite instantele judecatoresti.

In acelasi timp, faptul ca unele dintre actiunile promovate in justitie sunt admise de catre instante nu poate avea nicidecum semnificatia unei atitudini abuzive a celor care le promoveaza, ci dimpotriva, poate releva probleme sistemice la nivelul legislatiei sau al modalitatii de aplicare a legii de catre ordonatorii de credite.

Totodata, bine-cunoscut fiind faptul ca hotararile judecatoresti sunt date exclusiv in interpretarea si aplicarea legii, orice demers care tinde la o contestare generalizata a acestora echivaleaza cu o negare a autoritatii hotararilor judecatoresti si plaseaza autorii sai intr-o abordare profund neconstitutionala.

In egala masura, tot legea, alaturi de Decizia Curtii Constitutionale nr. 794/2016 si hotararile judecatoresti pronuntate, au constituit temeiul pentru adoptarea actelor administrative pentru salarizarea judecatorilor si a procurorilor, de catre ordonatorii principali de credite din sistemul justitiei.

Consiliul Superior al Magistraturii isi exprima regretul fata de faptul ca astfel de afirmatii sunt prezentate in spatiul public, cu ignorarea acestor realitati, chiar de catre Ministerul Finantelor, un exponent important al autoritatii executive.

Abordarea pe care o promoveaza materialul diseminat in spatiul public are, fara indoiala, potentialul de a pune intr-o lumina nefavorabila intregul sistem judiciar, doar pentru faptul ca unele persoane care isi desfasoara activitatea in cadrul acestuia au ales sa isi exercite, in aceleasi conditii ca orice alt cetatean, dreptul de acces la justitie. imprejurarea ca rezultatele demersurilor judiciare ar putea genera consecinte impovaratoare pentru bugetul de stat nu poate, in niciun caz, sa conduca la o stigmatizare a persoanelor care aleg sa-si exercite un drept, ci ar trebui sa constituie un factor stimulator pentru autoritatile publice cu competente in domeniul legiferarii, astfel incat cadrul normativ in aceasta materie sa devina unul clar si predictibil”.