Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii – condusa de presedinta CSM Denisa Angelica Stanisor (foto) – solicita Parlamentului sa modifice articolul 392 din Codul de procedura penala, astfel incat judecatorul care a scos in pronuntare un dosar (fie de unul singur, fie in complet colegial) sa fie obligat sa dea solutia (si, evident, s-o motiveze), chiar daca a plecat de la instanta respectiva (prin delegare, transfer, detasare sau promovare).

La 13 februarie 2024, preluand sugestia facuta de Inspectia Judiciara in acest sens, Sectia pentru judecatori a CSM a propus introducerea alineatului 3 in art. 392 CPP, cu urmatorul continut: „Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie”. Hotararea nr. 315/2024 a Sectiei pentru judecatori a fost publicata vineri, 22 martie 2024.

In civil, problema e rezolvata inca din 2013

Textul de mai sus nu este altceva decat prima teza din art. 395 alin. 3 Cod procedura civila: „Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie. In aceasta situatie, procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca ele sa puna din nou concluzii in fata completului de judecata legal constituit”.

Desi Codul de procedura civila este in vigoare inca de la 15 februarie 2013 (iar cel de procedura penala din 1 februarie 2014), Parlamentul nu a modificat pana acum Codul de procedura penala, in sensul introducerii unei prevederi explicite care sa rezolve problema creata prin plecarea judecatorului care a scos dosarul in pronuntare.

Chiar daca art. 2 alin. 2 din Codul de procedura civila prevede ca „dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare”, lucrurile nu au fost lamurite in materie procesual-penala. Concret, unii judecatori au dat pronuntarea dupa plecarea de la instanta respectiva, in timp ce in alte cazuri s-au format noi completuri, care, evident, au repus dosarele pe rol.

Redam principalele pasaje din Hotararea nr. 315/2024 a judecatorilor CSM:

„Prin Raportul nr. 23-2131 din 06.12.2023 al Inspectiei Judiciare – Directia de inspectie pentru judecatori, a fost inaintat Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificarilor privind posibilitatea unui judecator din cadrul sectiei penale care a promovat efectiv la instanta superioara de a pronunta si motiva hotararile a caror deliberare nu se consemneaza intr-o minuta (potrivit art. 405 alin. (1) din Codul de procedura penala).

Analizand raportul Inspectiei Judiciare si vazand inscrisurile atasate, Sectia pentru judecatori retine urmatoarele:

Prin adresa nr. 19642 din 06.11.2023, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspectiei Judiciare sa dispuna efectuarea unui control tematic cu privire la practica instantelor judecatoresti privind posibilitatea unui judecator din cadrul sectiei penale care a promovat efectiv la instanta superioara de a pronunta si motiva hotararile a caror deliberare nu se consemneaza intr-o minuta, avand in vedere ca la nivelul acestora s-au conturat doua opinii.

Intr-o prima opinie, judecatorul care promoveaza efectiv trebuie sa pronunte si sa redacteze hotararea, chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, in temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedura civila raportat la art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Intr-o a doua opinie, cauza urmeaza a fi repusa pe rol potrivit art. 121 alin. (2) din Regulamentul de organizare a instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022.

Prin Ordinul nr. 193 din data de 15.11.2023, emis de inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, s-a dispus efectuarea unui control tematic la nivelul instantelor judecatoresti, in perioada 15.11.2023 – 07.12.2023.

Verificarile au vizat activitatea desfasurata de instantele de judecata in perioada 1 iunie 2022 – 16 noiembrie 2023 si s-au efectuat in perioada 15 noiembrie – 7 decembrie 2023.

Raportat la obiectul controlului, verificarile efectuate au vizat situatiile punctuale cu care s-au confruntat instantele de judecata, precum si opinia acestora relativa situatiei particulare descrise.

In cadrul verificarilor efectuate, au fost avute in vedere dispozitiile legale prevazute de Codul de procedura penala si Codul de procedura civila, precum si elementele definitorii conturate de practica instantelor nationale si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, au fost avute in vedere si dispozitiile regulamentare inscrise la art. 121 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022.

Problematica analizata este de actualitate pentru activitatea sistemului judiciar, date fiind recentele modificari ale dispozitiilor procesual penale in privinta pronuntarii, redactarii si semnarii hotararii intervenite ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 233 din 7 aprilie 2021, prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile alin. (3) ale art. 405, precum si dispozitiile alin. (1) si (2) ale art. 406 din Codul de procedura penala.

Ipoteza specifica enuntata de tema controlului nu este reglementata de Codul de procedura penala. Insa, in procesele civile, situatia a primit o solutie legislativa prin dispozitiile inscrise la art. 395 alin. (3) Cod de procedura civila.

De asemenea, s-a constatat ca Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti nu reglementeaza o solutie explicita pentru problema vizata. Astfel, solutia regulamentara in vigoare in prezent, care permite, in anumite conditii, fie amanarea pronuntarii, fie repunerea cauzei pe rol, nu ofera rezolvarea exigentelor care se ridica in materie penala, ce vizeaza obligatia readministrarii probatoriului administrat in cazul modificarii compunerii completului de judecata.

Potrivit raspunsurilor comunicate de curtile de apel si instantele arondate acestora, in perioada 1 iunie 2022 – 16 noiembrie 2023, instantele de judecata s-au confruntat cu situatii de natura celor vizate de obiectul controlului, astfel:

La nivelul Curtii de Apel Bacau, Judecatoria Moinesti a comunicat faptul ca, in perioada de referinta, au existat 5 dosare in sensul ipotezei aratate, iar practica a fost aceea de repartizare ciclica a cauzelor, conform art. 103 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti (urmare a desfiintarii completului), repunere pe rol si reluarea cercetarii judecatoresti.

In circumscriptia Curtii de Apel Bucuresti, la nivelul Sectiei I penale din cadrul Tribunalului Bucuresti a existat o situatie in care hotararea a fost pronuntata si motivata de catre judecatorul investit cu solutionarea cauzei, ulterior delegarii sale la instanta superioara (...), iar la nivelul Tribunalului Ilfov si instantelor arondate, in perioada 01 iunie 2022 – la zi, au existat 3 situatii (2 la Tribunalul Ilfov si 1 la Judecatoria Cornetu).

Practica Tribunalului Ilfov si a instantelor arondate a fost in sensul repunerii pe rol a cauzei de catre presedintele sectiei / instantei, conform dispozitiilor art. 123 alin. (4) din Hotararea nr. 1375/2015 a Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv art. 121 din Hotararea nr. 3243/22.12.2022 a Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

La nivelul Curtii de Apel Cluj, Judecatoria Baia Mare a comunicat faptul ca a existat un caz asemanator situatiei prezentate in solicitare, respectiv situatia unui judecator care, incepand cu data de 15.11.2022, a promovat de la Judecatoria Baia Mare la Tribunalul Sibiu. S-a precizat ca dosarele care nu au putut fi motivate pana la data de 15.11.2022 au fost repuse pe rol.

In circumscriptia Curtii de Apel Constanta, la nivelul Judecatoriei Medgidia, a fost identificat un caz, cand, in urma promovarii efective a judecatorului titular de complet la instanta ierarhic superioara, cauza a fost repusa pe rol de judecatorul care a preluat completul.

In circumscriptia Curtii de Apel Iasi, Tribunalul Iasi a precizat ca au existat doi judecatori din cadrul Sectiei penale care au promovat efectiv la Curtea de Apel Iasi. A comunicat ca, in dosarele ramase in pronuntare si care nu au primit o solutie pana la momentul promovarii judecatorilor, s-a dispus de catre presedintele de sectie repunerea pe rol a cauzelor (conform dispozitiilor art. 121 alin. (2) si (3) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti), iar la nivelul Judecatoriei Iasi, au existat, in perioada de referinta, 3 judecatori ce au fost transferati ori promovati efectiv. In toate situatiile s-a dispus, prin hotarari sau decizii ale colegiului de conducere ori ale presedintelui de instanta, dupa caz, desfiintarea completurilor si repartizarea ciclica a dosarelor catre celelalte complete.

In circumscriptia Curtii de Apel Pitesti, la nivelul Judecatoriei Pitesti, in perioada analizata, au promovat efectiv 4 judecatori din cadrul Sectiei penale, iar intr-un singur caz magistratul a pronuntat si redactat hotarari dupa data promovarii. La nivelul Judecatoriei Costesti, in perioada de referinta, au existat cazuri in sensul ipotezei analizate, iar practica instantei a fost aceea de repunere a cauzelor pe rol.

In circumpscriptia Curtii de Apel Ploiesti, la nivelul Judecatoriei Mizil, in perioada de referinta, un singur judecator care a promovat efectiv la instanta superioara a avut spre solutionare si cauze penale in care pronuntarea era stabilita dupa data promovarii. Solutia adoptata de presedintele instantei a fost de repunere pe rol a cauzelor (art. 392 alin. (1) Cod procedura penala, raportat la art. 123 alin. (3) si (4) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti).

Conducerea Curtii de Apel Suceava a aratat ca problema de drept semnalata a fost discutata in cadrul intalnirii profesionale din data de 29.09.2022 a judecatorilor Sectiei penale. In majoritate, judecatorii din cadrul Sectiei au considerat ca dispozitiile art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila sunt aplicabile si in materie procesual penala, in considerarea dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Codul de procedura civila si a faptului ca in Codul de procedura penala nu sunt cuprinse dispozitii contrare, relevante sub acest aspect. S-a mai aratat ca, in cadrul Curtii de Apel Suceava, Tribunalului Suceava, Judecatoriilor Suceava si Botosani, aceasta solutie a si fost aplicata in practica, in sensul ca judecatorii promovati / delegati au pronuntat si redactat hotarari penale a caror deliberare nu se consemneaza in minuta (potrivit art. 405 alin. (1) Codul de procedura penala). De asemenea, s-a comunicat faptul ca, la nivelul Curtii de Apel Suceava, ca instanta de control judiciar, au fost identificate cauze in care s-a invocat nulitatea sentintelor pronuntate de catre judecatorii sau tribunale, cu motivarea ca la momentul pronuntarii minutei si redactarii hotararii (potrivit art. 405 alin. (1) Codul de procedura penala) judecatorul care a pronuntat / redactat si in fata caruia au avut loc dezbaterile nu mai activa in cadrul instantei respective, insa niciuna dintre acestea nu a fost solutionata definitiv pana la acest moment.

Judecatoria Gura Humorului a comunicat ca, in perioada de referinta, a identificat un caz in sensul ipotezei aratate, mentionandu-se ca fata de plecarea intempestiva a judecatorului titular, judecatorii de permanenta au repus cauzele pe rol.

Avand in vedere cele ce preced, s-a retinut ca, la nivelul instantelor de judecata care s-au confruntat cu problematica analizata, practica a fost neunitara, conturandu-se 2 opinii.

Intr-o prima opinie, s-a apreciat, in esenta, ca judecatorii care au promovat efectiv se pot pronunta (conform art. 405 alin. (1) Cod procedura penala) si ulterior momentului inceperii activitatii la instanta superioara, considerandu-se ca normele procesual-penale trebuie completate, in virtutea art. 2 alin. (2) Cod procedura civila, cu dispozitiile art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila, conform carora: 'Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie'.

In a doua opinie, s-a apreciat, in esenta, ca, daca la momentul promovarii efective, judecatorii de la instanta de la care promoveaza nu s-au pronuntat in cauzele penale vizate de art. 405 alin. (1) din Codul de procedura penala, acestia nu se mai pot pronunta, respectivele cauze urmand a fi repuse pe rol si repartizate celorlalte completuri, dispozitiile procesual-penale neprevazand posibilitatea ca judecatorul care nu mai activeaza la acea instanta sa poata pronunta si motiva hotararile a caror deliberare nu se consemneaza intr-o minuta.

Astfel, s-a concluzionat ca exista doua opinii juridice, diametral opuse, antagonismul fiind generat de aplicabilitatea la situatia supusa analizei a dispozitiilor inscrise la art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (2) din acelasi act normativ.

S-a subliniat ca, in Codul de procedura penala, nu este reglementata expres situatia cauzelor in care, de la momentul dezbaterilor pana la cel al deliberarii / redactarii / pronuntarii hotararii, a intervenit promovarea efectiva a judecatorului din completul in fata caruia au avut loc dezbaterile. Cu toate acestea, s-a apreciat ca aceasta lacuna de reglementare poate fi complinita prin aplicarea dispozitiilor art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila, ce prevad ca 'judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie'.

Posibilitatea complinirii lacunelor de reglementare din Codul de procedura penala cu dispozitii din Codul de procedura civila este prevazuta de art. 2 alin. (2) din Codul procedura civila, ce prevede ca 'dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare'.

Reglementarile din Codul de procedura penala sunt urmatoarele:

Potrivit art. 391 din Codul de procedura penala:

'(1) Deliberarea, redactarea, pronuntarea hotararii se fac intr-un termen de maximum 60 de zile de la inchiderea dezbaterilor.

(2) La inchiderea dezbaterilor, presedintele completului informeaza partile si persoana vatamata prezente asupra datei si modalitatii de pronuntare a hotararii.

(3) In cazuri temeinic justificate, daca deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii nu pot avea loc in termenul prevazut la alin. 1, instanta poate amana succesiv pronuntarea, fiecare amanare neputand depasi 30 de zile. In toate cazurile, deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii nu pot avea loc mai tarziu de 120 de la inchiderea dezbaterile'.

Potrivit art. 392 alin. 1 din Codul de procedura penala: 'La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea'.

Potrivit art. 394 alin. 1 din Codul de procedura penala: 'Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii'.

Potrivit art. 395 alin. 1 din Codul de procedura penala: '(1) Daca in cursul deliberarii, instanta apreciaza ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol'.

Din observarea dispozitiilor procedural penale anterior aratate, rezulta ca nu exista dispozitii contrare care sa impiedice aplicarea in completare a dispozitiilor art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Mai departe, s-a mentionat ca potrivit art. 392 alin. (1) din Codul de procedura penala, judecatorul care pronunta o solutie trebuie sa fie membru al completului in fata caruia au avut loc dezbaterile.

Activitatea premergatoare deliberarii, redactarii si pronuntarii hotararii judecatoresti este reglementata de dispozitiile art. 388 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit carora 'dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dandu-se cuvantul in urmatoarea ordine: procurorului, persoanei vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului'.

De asemenea, potrivit art. 389 alin. (1) din Codul de procedura penala, inainte de a incheia dezbaterile, presedintele da ultimul cuvant inculpatului personal.

Din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale enuntate, rezulta ca incheierea de dezbateri reprezinta inscrisul in cuprinsul caruia se mentioneaza numele membrilor completului de judecata care participa la sedinta respectiva si in fata carora procurorul, persoana vatamata si partile au pus concluzii. Asadar, mentiunile din cuprinsul incheierii de dezbateri si de amanare a pronuntarii reprezinta o garantie a respectarii dispozitiilor art. 392 alin. (1) din Codul de procedura penala, care prevad ca 'la deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea'.

Normele juridice mentionate reprezinta o aplicare in dreptul intern a garantiilor dreptului la un proces echitabil prevazute de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Potrivit jurisprudentei Curtii, desprinse din cauzele Cutean c. Romaniei, Beraru c. Romaniei si Cerovsek si Božičnik c. Sloveniei, regula nemijlocirii constituie o garantie importanta a echitatii in procesul penal si ea este inteleasa ca fiind acea regula in temeiul careia intr-un proces penal hotararea trebuie luata de judecatorii care au fost prezenti la procedura si la procesul de administrare a probelor.

Asa fiind, de vreme ce in cuprinsul dispozitiilor art. 392 alin. (1) din Codul de procedura penala nu este stipulata conditia ca judecatorul sa fie membru al aceluiasi complet, nici conditia de a fi judecator al aceleasi instante la momentul deliberarii, se poate concluziona, in baza principiului 'ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus', ca judecatorul care a participat la dezbateri este tinut sa delibereze si, pe cale de consecinta, sa redacteze si sa pronunte hotararea.

Pe de alta parte, in procesul civil, dispozitiile art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila instituie o obligatie a judecatorului la pronuntarea unei solutii in cauzele in care au avut loc dezbateri si a caror amanare de pronuntare a dispus-o pana la momentul promovarii de la instanta.

In plus, potrivit dispozitiilor art. 395 alin. (1) din Codul de procedura penala, promovarea efectiva a judecatorului in fata caruia au avut loc dezbaterile nu este prevazuta ca imprejurare care sa justifice repunerea cauzei pe rol.

In aceste conditii, retinand, asadar, incidenta dispozitiilor art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila, aplicabile si in materie penala potrivit art. 2 alin. (2) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie.

Aceste dispozitii legale vin in completarea principiului nemijlocirii si continuitatii completului de judecata, ca elemente ale dreptului la un proces echitabil, dar si al principiului bunei administrari a justitiei. Reluarea procedurii in fata unui alt judecator, in situatia in care s-ar aprecia ca judecatorul initial investit nu ar mai putea pronunta hotararea, ar afecta dreptul la desfasurarea procedurilor intr-un termen rezonabil apreciat in componenta referitoare la comportamentul autoritatilor.

Prin urmare, s-a apreciat ca, ori de cate ori magistratul isi pastreaza aceasta calitate, acesta este tinut sa delibereze, sa redacteze si sa pronunte hotararea, independent de faptul ca a promovat efectiv la instanta superioara, atat timp cat dezbaterile s-au realizat in fata sa, in acelasi sens fiind si cele statuate prin jurisprudenta Curtii Europeane a Drepturilor Omului in cauzele Beraru c. Romaniei si Cutean c. Romaniei ori, de data mai recenta, in cauza Cerovsek si Bozicnik c. Sloveniei.

S-a mai aratat ca singurele situatii in care judecatorul nu poate redacta si pronunta o hotarare intr-o cauza in care au avut loc dezbateri si s-a amanat pronuntarea sunt acelea in care acesta nu mai are calitatea de judecator sau este suspendat din functie.

Incetarea calitatii de judecator si suspendarea din functie intervin numai in conditiile prevazute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor. (...)

Avand in vedere aceste dispozitii, in conditiile in care calitatea de judecator se pastreaza, promovarea efectiva intervenita in perioada dintre data dezbaterilor si data deliberarii nu impiedica judecatorul sa redacteze si sa pronunte hotararea.

Desi dispozitiile art. 121 alin. (2) din Regulamentul de organizare a instantelor judecatoresti prevad posibilitatea repunerii cauzei pe rol, aplicarea acestor prevederi regulamentare nu este una care intervine automat si in cazul promovarii judecatorului care a facut parte din completul in fata caruia au avut loc dezbaterile, acest articol nereferindu-se in mod expres la situatia promovarii efective a judecatorului, ci la orice situatii care-l impiedica in mod obiectiv pe acesta sa participe la deliberari intr-o cauza in care au avut loc dezbateri judiciare.

Pentru a fi aplicabil art. 121 alin. (2) din Regulamentul de organizare a instantelor judecatoresti, este necesara existenta in mod concret, in fiecare caz particular, a unor cauze care-l impiedica pe judecatorul in fata caruia au avut loc dezbaterile sa delibereze in acea cauza.

Prin urmare, s-a concluzionat ca judecatorul care a promovat efectiv la instanta superioara este tinut sa redacteze si sa pronunte hotararile a caror deliberare nu se consemneaza intr-o minuta, potrivit art. 405 alin. (1) Cod procedura penala, prin aplicarea dispozitiilor art. 395 alin. (3) Cod procedura civila.

Avand in vedere caracterul neunitar al solutiilor dispuse in situatiile particulare cu care s-au confruntat instantele de judecata, retinand, deopotriva, si faptul ca o buna parte din magistratii ce activeaza in cadrul sectiilor penale ale instantelor de judecata si-au exprimat opinia in sensul ca nu este posibila aplicarea la situatia supusa analizei a dispozitiilor inscrise la art. 395 alin. (3) din Codul de procedura civila, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (2) din acelasi act normativ, s-a apreciat ca, de lege ferenda, sunt necesare modificari ale Codului de procedura penala care sa stipuleze expres care sunt obligatiile judecatorului in situatia analizata.

In considerarea concluziilor raportului, s-au formulat urmatoarele propuneri:

1. analizarea necesitatii intreprinderii demersurilor necesare in vederea modificarii Codului de procedura penala, in sensul inserarii, dupa alineatul 2 al art. 392 din Codul de procedura penala, a unui nou alineat cu urmatorul continut: 'Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie';

2. aprecierea asupra oportunitatii emiterii unei hotarari care sa prevada in mod expres posibilitatea conducerii administrative a instantei din care face parte judecatorul care a promovat la instanta superioara de a solicita amanarea promovarii efective a acestuia pana la o data preconizata a fi dezirabila pronuntarii si motivarii hotararilor a caror deliberare nu se consemneaza intr-o minuta, potrivit art. 405 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Potrivit dispozitiilor art. 86 alin. (2) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara a comunicat Consiliului Superior al Magistraturii Raportul de control nr. 23-2131 din 06.12.2023.

Conducerile instantelor vizate nu au formulat obiectiuni.

In sedinta Comisiei nr. 2 judecatori din data de 06.02.2024, s-a propus transmiterea raportului antereferit catre Sectia pentru judecatori, cu propunere de aprobare partiala, respectiv aprobarea analizarii necesitatii intreprinderii demersurilor necesare in vederea modificarii Codului de procedura penala, in sensul inserarii, dupa alineatul 2 al art. 392 din Codul de procedura penala, a unui nou alineat cu urmatorul continut: 'Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie', sens in care Directia legislatie, documentare si contencios din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii va demara demersurile necesare.

De asemenea, in sedinta Comisiei nu s-a apreciat oportuna emiterea unei hotarari care sa prevada in mod expres posibilitatea conducerii administrative a instantei din care face parte judecatorul care a promovat la instanta superioara de a solicita amanarea promovarii efective a acestuia pana la o data preconizata a fi dezirabila pronuntarii si motivarii hotararilor a caror deliberare nu se consemneaza intr-o minuta, potrivit art. 405 alin. (1) din Codul de procedura penala. Sectia retine ca, pe de o parte, decizia stabilirii datei de promovare incumba Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii si, pe de alta parte, stabilirea in sarcina judecatorului a unei obligatii in afara cadrului legal existent excede atributiilor Consiliului.

In raport de considerentele de mai sus, Sectia pentru judecatori va aproba partial Raportului Inspectiei Judiciare nr. 23-2131/2023, potrivit observatiilor formulate in sedinta Comisiei nr. 2 judecatori din data de 06.02.2024”.

* Cititi aici intreaga Hotarare nr. 315/2024 a Sectiei pentru judecatori