Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, in sedinta din 7 februarie 2012, sa sesizeze Directia Legislatie, Documentare si Contencios, care va formula un punct de vedere fata de completarea noului Cod de Procedura Penala, cu o prevedere potrivit careia judecarea inculpatilor si condamnatilor arestati sa se poata face fara prezenta acestora in sala, la judecata de fond, in apel si in recurs. Solicitarea judecatorilor din CSM, care au lansat propunerea ca inculpatii sa poata fi judecati fara sa fie prezenti in sala, este fara precedent si s-a concretizat in urma unui control al Inspectiei Judiciare la Judecatoria Oradea. Magistratii din Consiliu cauta solutii de judecare intr-un termen rezonabil, astfel incat procesele sa nu mai fie amanate luni de zile pana sa se poata lua o hotarare. Ei au propus sondarea sistemului judiciar si vor ca dispozitiile noului Cod de procedura penala sa fie completate cu reglementari, care, prin exceptie, sa permita judecarea cauzelor cu inculpati si detinuti arestati in lipsa acestora. In prezent, prezenta inculpatului arestat sau a condamnatului aflat in detentie este obligatorie.

Exceptia CSM, la noul Cod de procedura penala

Ceea ce ar urma sa completeze procedura penala, art. 432 alin. 3 din noul Cod de procedura penala, are urmatorul contínut: ”Prin exceptie, judecarea cauzei poate avea loc si in lipsa detinutului sau inculpatului arestat in situatia in care, desi instanta a efectuat toate demersurile legale, din motive obiective, nu s-a putut asigura prezenta acestuia. In cazul in care instanta hotaraste ca judecata poate avea loc si in lipsa inculpatului privat de libertate, va dispune comunicarea catre acesta a tuturor actelor de procedura”. De ce nu ajung detinutii sau inculpatii, judecati in stare de arest in salile de judecata, desi instantele i-a citat in termen, o data sau chiar de mai multe ori? Cauzele sunt numeroase si unele tin de functionarea circuitelor judiciare instanta-spatiile de detentie, aresturi din cadrul inspectoratelor de politie sau penitenciare. Alte ori, masinile care realizeaza aceste transporturi nu au carburant. Sau, distantelor foarte mari intre spatiul de detentie si instanta care judeca, precum si din alte cauze, conditiile meteorologice nefavorabile, inculpatul nu ajunge la timp in sala.

„Se incalca grav dreptul la aparare!”

In ciuda acestor disfunctionalitati, judecarea in lipsa a inculpatilor arestati a determinat cele mai aspre critici din partea aparatorilor. Avocatul George Papu e contrariat de propunerea CSM si crede ca aceasta institutie ar trebui sa gaseasca alte metode care sa serveasca cetateanul si sa-l apere pe contribuabil de abuzurile care vor fi numeroase si imposibil de oprit: ”Nici nu vreau sa comentez! Este revoltator, oricat as vrea sa ma ponderez, nu are sens!" Siegfried Kahane, un reputat teoretician al dreptului penal, de procedura penala, in perioada comunistra spunea - Sa nu scufundam corabia dreptatii in oceanul celeritatii! Citatul a fost preluat si de maestrul Ion Mustata, care a pledat in dosarul Tigareta II, cauza in care se dadeau termene foarte scurte.

Se exagereaza cu o astfel de propunere, se da mana libera judecatii pe exceptie. Se incalca grav dreptul la aparare! Cateodata inculpatii arestati, detinutii aflati in detentie se apara mai bine decat o face avocatul din oficiua, care nu are cand sa studieze dosarul! Daca e adus in fata judecatorului, inculpat are satisfactia ca se apara singur, ca nu-i sunt incalcate dreptul la aparare si la un proces echitabil, pana la urma.

CEDO vorbeste de termene rezonabile, nu de judecata de urgenta! Este groaznic pentru cei arestati sa nu poata sa se apere, ii soseste condamnarea la penitenciar! Romania are cele mai multe condamnari la CEDO, din cauza nerespectarii dreptului la aparare, iar acum se legifereaza exceptia care sa permita judecata fara prezenta inculpatului arestat sau a condamnatului aflat in detentie!”, ne-a declarat av. George Papu.

„Aducerea inculpatului la judecata de fond este absolut necesara”

Judecatorul Daniel Gradinaru, magistrat penalist la Curtea de Apel Bucuresti, ne-a declarat ca CEDO urmareste in deciziile sale modul in care se face aplicarea de catre statele semnatare a Conventiei, asigurarea conditiilor legale in care sunt judecate persoanele aflate in detentie, in diferitele faze ale procesului. Magistratul ne-a expus in detaliu modul in care instanta europeana intelege mecanismele judiciare si cum se poate obtine garantia ca o persoana poate fi judecata dupa norme si proceduri si nu dupa arbitrariul vreunei instante.

„CEDO a stabilit in jurisprudenta sa ca dreptul acuzatului de a se infatisa personal la proces determina anumite consecinte pentru state, in temeiul obligatiilor pozitive ale acestora, in vederea asigurarii infatisarii personale la proces mai ales daca sedinta prezinta o importanta cruciala pentru acesta (Kremzow c. Austria). Curtea a admis ca acesta nu este insa un drept absolut, considerand ca judecata poate sa se desfasoare si in lipsa acuzatului, in special daca acesta poate obtine ulterior ca o instanta sa se pronunte din nou, dupa ascultarea acestuia, cu privire la temeinicia acuzatiei in fapt si in drept (Colozza c. Italia). De asemenea, Curtea a admis ca prezenta acuzatului poate sa nu se impuna, in special in fata instante superioare (apel sau recurs) insa aceasta depinde de particularitatile procedurii si trebuie sa se tina seama de ansamblul procesului desfasurat in ordinea juridica interna si de rolul pe care l-au jucat instantele de control judiciar”, ne-a declarat judecatorul Gradinaru.

Referitor la acuzatul care se afla in stare de detinere, Curtea a stabilit ca, intrucat acesta nu are libertate de actiune, pentru a fi adus in fata instantei, este necesar sa se ia masuri speciale, mai ales de securitate (Viola c. Italia), admitandu-se ca in anumite imprejurarii justificate, acuzatul poate participa la proces prin videoconferinta, cu conditia ca aceasta procedura sa urmareasca un scop legitim, iar modalitatile de desfasurare sa fie compatibile cu exigentele respectarii dreptului la apararea, astfel cum este stabilit la art.6 din Conventiei.

Consider ca aducerea inculpatului la judecata in fond este absolut necesara, fata de importanta procedurilor desfasurarea in aceasta faza: ascultarea inculpatului, reaudierea martorilor din faza de urmarire penala, administrarea altor probe. De asemenea, instanta trebuie sa examineze personalitatea inculpatului, sa stabileasca mobilul savarsirii infractiunii si scopul urmarit prin savarsirea infractiunii, elemente necesare pentru individualizarea pedepsei. Oricum, daca acesta nu a fost prezent la judecata in prima instanta, este obligatoriu sa fie adus la judecarea apelului sau recursului, dupa caz. Si varianta participarii prin videoconferinta ar putea fi avuta in vedere, pentru situatia in care inculpatul nu poate fi adus in fata instantei din motive justificate (starea de sanatatea, lipsa mijloacelor e transport, forta majora)”, ne-a declarat Daniel Gradinaru

Cum ar putea deveni lege propunerea CSM

Judecatorul Daniel Gradinaru subliniaza ca propunerea de modificare a tuturor dispozitiilor care reglementeaza judecata inculpatului in fond apel si recurs nu ar putea fi concretizata. Prezenta inculpatului in sala de judecata implica, arata magistratul, respectarea dreptului acestuia la un proces echitabil. „Apreciez ca modificarea art.314 alin.1 si 2 din Codul de procedura penala (art. 364 alin. 1-5 din noul Cod de procedura penala, adoptat prin Legea nr.135/2010), art. 375 alin. 3 Cod procedura penala (art. 420 alin. 2 din noul Cod de procedura penala), art. 38511 Cod procedura penala, art. 392 alin.2 Cod procedura penala (art. 432 alin. 3 din noul Cod de procedura penala), texte care vizeaza aducerea inculpatului la judecata in fond, apel si recurs, nu ar putea fi modificate toate in sensul aratat si oricum nu pentru intreaga procedura desfasurata pentru una din fazele procesuale. Dreptul acuzatului de a se prezenta personal la judecata reprezinta o garantie implicita a dreptului la un proces echitabil, ce se deduce din dreptul de a se apara, de a interoga ori a solicita audierea martorilor sau chiar de a fi asistat de un interpret, daca este cazul”, ne-a mai declarat Daniel Gradinaru

Directia de legislatie din cadrul CSM va emite, fata de propunerea Sectiei pentru judecatori, un punct de vedere, care va fi supus dezbaterii plenului CSM, singurul in masura sa sesizeze Ministerul Justitiei cu solicitarea de modificare a Noului Cod de Procedura Penala. Daca va fi sesizat, Ministerul poate depune in Parlament un proiect de lege care sa modifice noul Cod de procedura penala prin adaugarea exceptiei judecarii inculpatului arestat preventiv sau aflat in detentie, in lipsa.