Curtea Constitutionala a dezlegat conflictul constitutional creat in urma refuzului presedintelui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie a Laurei Codruta Kovesi, formulata de ministrul Justitiei Tudorel Toader. Dupa o amanare de doua saptamani, Curtea Constitutionala a Romaniei condusa de Valer Dorneanu a decis cu majoritate sa admita sesizarea formulata de ministrul Justitiei Tudorel Toader cu privire la refuzul presedintelui Klaus Iohannis de revocare din functie a sefei DNA Laura Kovesi. Prin admiterea cererii ministrului Justitiei, CCR a decis practic ca rolul presedintelui in procedura de revocare a unui conducator de parchet este pur decorativ, obligatia acestuia fiind de a lua act de cererea de revocare formulata de ministrul Justitiei.

Iata ce a anuntat presedintele CCR Valer Dorneanu la cateva minute de la finalizarea sedintei Curtii din 30 mai 2018:

”Am admis, cu majoritate de voturi, si am stabilit ca exista un conflict intre ministrul Justitiei si presedinte datorat refuzului presedintelui de a da curs propunerii ministrului Justitiei".

In consecinta, intrucat decizia CCR are efect de dezlegare a unui conflict constitutional, prin stabilirea atributiilor constitutionale ce revin presedintelui Romaniei, urmeaza ca dupa publicarea in Monitorul Oficial a motivarii Deciziei CCR de miercuri, 30 mai 2018, Laura Kovesi sa fie revocata din functia de procuror sef al DNA.

In acest moment exista doua posibilitati: fie ministrul Justitiei inainteaza din nou presedintelui Romaniei cererea de revocare a Laurei Kovesi, iar acesta va fi obligat sa o admita de indata, fiind imperativa, fie Klaus Iohannis va lua act de decizia CCR si va fi astfel obligat sa dispuna revocarea din functie a lui Kovesi, astfel cum a cerut ministrul Justitiei Tudorel Toader. In orice varianta, este o chestiune de timp pana cand Laura Codruta Kovesi va fi revocata din functia de procuror-sef al DNA.

Tudorel Toader, dupa decizia CCR: "Presedintele Romaniei nu are nici o abilitare legala pentru evaluarea competentelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang inalt"

La scurt timp dupa pronuntarea Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei, ministrul Justitiei Tudorel Toader a postat pe pagina sa de facebook urmatorul mesaj:

"Decizia CCR valorifica principiul constitutional potrivit caruia procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei. Presedintele Romaniei nu are nici o abilitare legala pentru evaluarea competentelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang inalt, spre deosebire de ministrul justitiei care are astfel de competente, stabilite atat la nivel constitutional cat si la nivel infraconstitutional."

Ne amintim ca CCR a fost sesizata cu privire la acest conflict constitutional de ministrul Tudorel Toader in data de 16 aprilie 2018, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca nu o revoca din functie pe Laura Kovesi. Tudorel Toader a explicat public faptul ca presedintele Romaniei nu are abilitarea legala si nici competentele functionale de evaluare a activitatii profesionale si manageriale desfasurate procurorul sef al DNA, dar si ca argumentele care au stat la baza declansarii procedurii de revocare au devenit mai actuale si mai consistente, facand trimitere insa si la legislatia aplicabila din domeniu si jurisprudenta CCR.

De altfel, anterior deciziei luate de presedintele Romaniei de respingere a cererii de revocare a Laurei Kovesi, fostul judecator CCR, Ioan Vida, a explicat pentru Lumeajustitiei.ro care este de fapt rolul presedintelui in aceasta procedura, precizand inca de atunci ca "presedintele doar confirma numirea sau revocarea propusa de Parlament, de Guvern sau de ministru", astfel ca "presedintele Romaniei are obligatia de a o revoca din functie pe Laura Kovesi, asa cum a propus ministrul Justitiei."

Lumeajustitiei.ro a sesizat in premiera ca presedintele nu poate refuza revocarea

Decizia CCR care practic il obliga pe Klaus Iohannis sa o revoce din functie pe Laura Kovesi vine dupa ce Lumeajustitiei.ro a sesizat in premiera ca Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor nu ii da dreptul presedintelui sa refuze o propunere de revocare a sefei DNA facuta de ministrul Justitiei. Iata ce scriam in articolul “TRASNET: LULUTA E DUSA DAR INCA NU STIE – Revocarea sefei DNA Laura Kovesi este ireversibila! Legea 303/2004 nu prevede posibilitatea ca presedintele Romaniei sa poata refuza sa emita decizia de revocare. Klaus Iohannis este obligat de lege sa o revoce pe Kovesi. In caz contrar se va declansa un conflict juridic de natura constitutionala, iar CCR va constata ca Laura Kovesi este revocata. Iohannis isi risca functia daca incalca legea pentru Kovesi”, publicat de Lumeajustitiei.ro in data de 23 februarie 2018:

Kovesi este ca si revocata intrucat Legea 303/2004 prevede ca revocarea “se face” la propunerea ministrului Justitiei, dispozitia legiuitorului fiind una imperativa, care nu da dreptul presedintelui sa refuze, ci doar sa ia act de cerere si sa o transpuna in practica prin emiterea unui act prezidential. De altfel, Constitutia Romaniei tocmai de aceea spune ca procurorii functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei, care are dreptul sa propuna numirea sau revocarea lor din functii. Daca la numire legea prevede ca presedintele poate refuza o propunere in mod motovat, repetam ca la revocare presedintele are obligatia sa “o faca”.

In caz contrar, daca presedintele va trece peste autoritatea ministrului Justitiei, se va declansa un conflict juridic de natura constitutionala prin impiedicarea exercitarii atributiilor ministrului, a carui competenta de solutionare este la Curtea Constitutionala. Cei care au dreptul sa sesizeze Curtea Constitutionala sunt, atentie: presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor sau presedintele CSM. Este de asteptat ca in cazul unui refuz unul din presedintii celor doua camere sau chiar presedintele CSM judecatoarea Simona Marcu (care nu este in tabara Statului Paralel) sa sesizeze Curtea Constitutionala ca presedintele refuza sa o revoce pe Laura Kovesi, caz in care s-ar ajunge la constatarea incetarii mandatului ei prin decizia CCR. Aceasta situatie ipotetica va fi insa una care va putea pune capat mandatului presedintelui Klaus Iohannis intrucat s-ar constata ca acesta a incalcat Constitutia si a boicotat atributiile ministrului Justitiei, situatie care ar da dreptul Parlamentului sa il suspende din functie si sa declanseze procedurile unui referendum pentru demiterea lui Klaus Iohannis. Cum Iohannis a cazut catastrofal in sondaje, e aproape sigur ca un referendum de aceasta natura ar duce la demiterea acestuia.

Asteptam insa ca presedintele Klaus Iohannis sa respecte legea si sa dea curs cererii de revocare intrucat DNA nu sta intr-un singur om si este o institutie vitala care trebuie redata cetatenilor in forma si pentru scopurile in care au fost gandite de legiuitor.

Legislatia il obliga pe presedintele Romaniei sa admita cererea de revocare a sefei DNA

Astfel, sa recapitulam:

-Procedura de revocare a sefei DNA este stabilita in art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

-Ea este cat se poate de limpede explicata: revocarea procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie se face de catre presedintele Romaniei la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM;

-Nicaieri in textul art. 54 din Legea 303/2004 nu se vorbeste despre posibilitatea ca presedintele Romaniei sa poata refuza revocarea;

-Textul este unul imperativ, caci se mentioneaza ca “revocarea se face”;

-Nu exista nici varianta ca posibilitatea ca presedintele sa poata refuza revocarea sa fie implicita;

-Situatiile in care presedintele poate refuza masuri privind procurorul sef al DNA sunt prevazute de lege. Mai exact, in art. 54 din Legea 303/2004 se prevede ca presedintele poate refuza motivat doar numirea in functie a procurorului sef al DNA. Doar aceasta este situatia in care se vorbeste despre refuzul presedintelui;

-Asadar, nu exista nicio mentiune in legatura cu faptul ca presedintele ar putea sa refuze revocarea procurorului sef al DNA.

Iata ce prevede art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie (n.r. - procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie), adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.

(3) Presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie (n.r. - procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

Iata prevederile art. 48 alin. (10)-(12) mentionate in cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:

“(10) Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.

(11) Judecatorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propusi pentru o functie de conducere sunt obligati sa dea o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese care se actualizeaza anual sau in termen de 15 zile de la aparitia unei schimbari sau de la data la care judecatorul a luat cunostinta despre aceasta.

(12)Inainte de numirea in functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.

Iata prevederile art. 51 alin. (2) mentionate in cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:

“(2) Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:

a)in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;

b)in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;

c)in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare”.

Iata ce se stipuleaza la art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei:

“(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

Fostul presedinte CCR Ioan Vida a confirmat ca Iohannis nu poate refuza revocarea

Ulterior, intr-o declaratie acordata in exclusivitate Lumeajustitiei.ro, fostul presedinte al CCR Ioan Vida a confirmat ca Iohannis nu are dreptul de a refuza revocarea din functie a sefei DNA Laura Kovesi propusa de ministrul Justitiei Tudorel Toader, asa cum publicatia noastra a aratat in articolul mentionat mai sus:

“Este corecta pozitia dumneavoastra! Atunci cand s-a facut Constitutia asta, din care eu am scris o parte buna, s-au stabilit competentele legate. Aceste competente legate inseamna atunci cand un ministru propune ceva, iar presedintele nu face decat sa confirme, sa ii dea putere acelei decizii.

In Romania nu s-a inteles ca in Constitutia noastra exista competente legate.

Presedintele nu are ce sa faca in aceste chestiuni. La noi s-a inteles ca presedintele este un fel de Ceausescu, ori nu e asa. Presedintele trebuie sa tina seama de ce spune Guvernul, pentru ca Guvernul este emanatia poporului.

Presedintele doar confirma numirea sau revocarea propusa de Parlament, de Guvern sau de ministru. In Constitutie se spune ca presedintele are o competenta delegata, legata de ceea ce i se spune.

Oamenii trebuie sa inteleaga ca in acest moment presedintele Romaniei are obligatia de a o revoca din functie pe Laura Kovesi, asa cum a propus ministrul Justitiei.

Este penibil faptul ca presedintele Romaniei se pronunta inainte de a citi Raportul. Dupa 20 de puncte de vedere corecte... Eu nu am vazut Raportul, dar am vazut ce a spus ministrului Justitiei, iar ceea ce a spus dansul este perfect".