A aparut o noua carte ce poarta semnatura avocatului Mihai Adrian Hotca (foto). Este vorba despre lucrarea "Cugetarile unui jurist", publicata, in urma cu doar cateva zile, la editura Universul Juridic. Potrivit avocatului Mihai Adrian Hotca cartea vine in continuarea senzationalei lucrari "Viata prin ochii unui avocat", aparuta in urma cu circa un an, "Cugetarile uni jurist" dorind sa prezinta viziunea juristului si nejuristului asupra lumii, personaje identificate in interiorul autorului. Conform propriilor sale ganduri, in cartea "Cugetarile unui jurist" este exprimata credinta ca cel care exercita profesia intr-o maniera in care aceasta este mai degraba echivalenta unui hobby si-a gresit vocatia.

Descrierea lucrarii Cugetarile unui jurist:

"Asa cum spuneam in prefata cartii Viata prin ochii unui avocat, in scopul evadarii episodice din cutia socio-profesionala specifica, pentru a observa si analiza lumea in ansamblu, mi-am propus sa abordez cateva teme extrajuridice.
Acum, la aproape un an distanta, constat ca mi-a facut placere acest lucru si am recidivat. Un aspect pe care vreau sa-l comunic cititorului este acela ca, in interiorul meu, am identificat doua personaje (entitati) – juristul si nejuristul.
Aceasta carte este dovada ca am continuat sa acord timp de reflectie ambelor personaje – atat juristului, cat si nejuristului –, chiar daca in mod disproportionat (in favoarea primului), avand credinta ca cel care exercita profesia intr-o maniera in care aceasta este mai degraba echivalenta unui hobby si-a gresit vocatia.

Si, asa, nejuristul din mine a mai scris cateva pagini, pe care le propune cititorului sa le lectureze, in speranta ca, prin continutul lor, va trezi din nou interesul acestuia si lucrarea se va bucura de o primire similara cu cea pe care a avut-o Viata prin ochii unui avocat”.

Extrase din cartea Cugetarile unui jurist – autor avocatul Mihai Adrian Hotca:

“Realitatea ne demonstreaza ca, in unele cazuri, primele locuri nu sunt obtinute de cei mai buni, fie pentru ca la intrecere nu participa intotdeauna cei mai buni, fie pentru ca jocul este distorsionat de diversi factori. De pilda, daca in cadrul alegerilor cei care candideaza nu sunt dintre cei mai buni ori daca alegerile sunt trucate”.

„Diferendele pendinte trebuie stinse, iar starile potential conflictuale trebuie evitate, concurenta trebuie stimulata si dublata de un cadru de reguli care sa-i asigure corectitudinea, iar colaborarea trebuie incurajata in cadrul echipelor sociale, fiind esentiala pentru mentinerea si cresterea bunastarii noastre”.

„Haosul este o stare total neregulata (integral dezorganizata), in timp ce ordinea este o stare armonioasa (desavarsita). Haosul genereaza stres, neliniste si agitatie, in timp ce armonia produce liniste, confort psihic si calmeaza spiritele”.

„Viata armonioasa ori haotica este intr-o anumita masura rezultatul actiunilor sau inactiunilor noastre intentionate, astfel ca este bine sa fim cu ochii pe ea („in patru”), dar ramane o alta parte a povestii vietii noastre care se pare ca se deruleaza dupa un scenariu la scrierea caruia noi nu am avut nicio contributie, dar cel putin putem incerca sa-i asiguram o buna interpretare”.

„Barfa a aparut din nevoia sau dorinta unor membri ai colectivitatilor primitive de a cunoaste anumite aspecte ale vietii celorlalti, in special detalii savuroase sau picante. La auzul unor informatii de acest tip, cei care le recepteaza ciulesc imediat urechile”.

„Cand nu isi satisfacea instinctele primare (de conservare sau de reproducere), omul primitiv socializa, in principal, prin intermediul barfei”.

„Cursa cresterii economice produce nu numai efecte benefice, ci si consecinte negative pentru omenire, dintre care cele mai importante vizeaza mediul. Chiar daca pe hartie sunt adoptate masuri pentru protectia mediului, in fapt, crescand numarul autovehiculelor, folosindu-se in continuare industrii poluante s.a., se poate lesne constata ca mediul este in grava si accelerata suferinta. Sunt orase sau zone ale lumii in care poluarea este atat de evidenta, incat oamenii evita sa petreaca timpul in aer liber. intr-o astfel de situatie ingrata se afla foarte multe orase din China sau India”.

„Omul risca din ce in ce mai mult sa-si piarda umanismul, intrucat accepta prea usor sa transfere tot mai mult din puterea sa catre inteligenta artificiala. Odata ce isi va pierde umanismul, foarte probabil, omul isi va pierde si primul loc in lantul trofic, pentru ca va fi din ce in ce mai dependent de algoritmii artificiali pana in ziua in care totul ii va fi potrivnic. in acea zi se va vorbi despre oameni la trecut, asa cum astazi se vorbeste despre dinozauri”.

„Foarte multe lucruri, desi la prima vedere nu costa nimic, au totusi costuri ascunse sau vor costa ceva in viitor. Uneori, costul ascuns este platit de altii, dar, rand pe rand, fiecare dintre noi il achitam (probabil, cu unele exceptii neglijabile) fie mai devreme, fie mai tarziu, intrucat roata costurilor ascunse ale gratuitatilor se invarte neincetat”.

„Ne place sa gandim dihotomic, adica sa impartim oamenii in doua categorii: bogati si saraci; morali si imorali; invingatori si invinsi etc. La o analiza serioasa, ne dam insa seama ca fiecare categorie are nevoie de anumite ajustari”.

„Comunitatile umane contemporane se bazeaza pe indivizi sau subgrupuri de indivizi care au convingeri similare sau prevalent similare cu ale celorlalti care le compun. Asa stand lucrurile, in special cand alaturarea membrilor grupului este determinata de apartenenta la aceleasi valori, apare o divizare a societatii in functie de afilierea morala. si atunci discutam despre noi si ceilalti, noi si ei sau noi si voi. Astfel, se ajunge la izolare sau segregare”.

„Economia comportamentala abordeaza Omul, nu numai din perspectiva modelelor abstracte, care mai degraba sunt neintalnite decat prezente in realitatea economica, ci potrivit conduitei sale, cu slabiciuni si virtuti, cu defecte si calitati. Cu alte cuvinte, conform acestei noi ramuri economice, homo sapiens este investigat sau cercetat din perspectiva economico-psihologica, cu luarea in considerare a faptului ca, inainte de toate, acesta este OM”.

„Democratiile cele mai avansate din lume (de exemplu, din SUA sau Marea Britanie) se bazeaza pe sisteme electorale care pot genera atat o dictatura (sau tiranie, in exprimarea lui J.S. Mill) a majoritatii, cat si o dictatura a minoritatii care a votat.

Daca tirania majoritatii este, de regula, acceptata de corpul electoral si de morala politica din democratiile consolidate, tirania minoritatii n-ar trebui sa fie acceptata, deoarece este prea departe de vointa poporului”.

„In peisajul public al prezentului gasim evenimente, fapte sau imprejurari care, volens nolens, ne duc cu gandul la personajul BIG BROTHER din cartea lui G. Orwell. Pentru a nu ramane la un nivel teoretic, este suficienta o simpla referire la scandalurile legate de ultimul scrutin privind alegerea presedintelui in SUA”.

„Sunt voci in societatea contemporana care rostesc pe un ton din ce in ce mai ferm ca, desi are asigurata o subzistenta superioara celei regasite in cartea lui Orwell, omul prezentului traieste practic temeri similare, deoarece lumea sa este una la fel de infernala. Azi, FRATELE CEL MARE este considerat SISTEMUL (TICALOSIT), despre care se spune ca deserveste interese oculte, care sunt straine binelui comun”.

„Printr-o metafora, am putea spune ca, in copilarie, fiecare om este ca un bloc de marmura in interiorul caruia se afla o minunata statuie nefinisata (necioplita si neslefuita). Sau, asa cum spunea Michelangelo, inauntrul fiecarui bloc de marmura salasluieste o statuie frumoasa, care poate fi scoasa la lumina prin indepartarea materialului excedentar”.

„Nu toti oamenii au norocul sa fie slefuiti prin educatie ori sa fie ciopliti de mediul in care traiesc, astfel ca raman simple posibilitati, care nu au beneficiat deloc sau prea putin de factorii cu rol cauzal sau influentator in ceea ce priveste aducerea la lumina a personalitatii marcante ce salasluieste in corpul oricarui om normal. in acest din urma caz discutam fie de cei fara sansa, fie de nenorociti”.

„Adagiul errare humanum est, sed perseverare diabolicum are o oarecare valabilitate si in prezent, fiind incident in ceea ce priveste sfera relatiilor sociale carmuite de sistemul de reguli morale, fara sa fie incidenta in domeniul relatiilor sociale supuse dreptului (legilor). Cu alte cuvinte, morala accepta greseala, pe care o considera o chestiune ce tine de natura umana, in timp ce legea (dreptul), atunci cand interzice faptele din culpa (greselile), nu conditioneaza sanctionarea acestora de repetarea lor, astfel ca o singura fapta este suficienta pentru a antrena raspunderea juridica”.

„O afacere care nu mai merge, in ciuda eforturilor de salvare, si o relatie care s-a impotmolit, neputand fi indreptata in conditii acceptabile, au o singura solutie: stoparea acestora”.

„Intre cele doua mari curente politice – conservatori si liberalii de stanga – se situeaza libertarienii, care nu sunt altceva decat liberalii clasici (de dreapta). Pentru libertarieni, grija autoritatilor fata de cei oprimati trebuie sa fie mai redusa, dar acestia pun libertatea pe primul loc, in special sub aspect economic, dar nu numai”.

„Frumusetea si, totodata, problema cea mare a moralei este tocmai existenta diversitatii morale”.

„Probabil, cea mai inalta treapta a evolutiei umane va exista atunci cand ceea ce va fi considerat ilegal va fi si imoral, iar ceea ce va fi apreciat ca legal, va fi si moral. Vom avea parte de o societate cu adevarat etica atunci cand diferentele dintre sistemul moral si cel juridic vor fi neglijabile, adica in momentul in care tot sau aproape tot sistemul regulilor ce alcatuiesc moralitatea va fi integrat in sistemul juridic, neexistand reguli legale imorale”.

„Daca nu este imposibil, atunci sigur este foarte dificil sa ne imaginam lumea in care traim fara existenta diadei bine-rau. Ne-am afla, probabil, intr-o situatie similara cu cea in care ni s-ar cere sa concepem fericirea fara sa cunoastem nefericirea sau vremea frumoasa comparativ cu vremea urata”.

„Analizand cu detasare viata si faptele tiranilor, acestea sunt departe de a fi pozitive sau demne de a fi elogiate. Dimpotriva, majoritatea despotilor prezinta cateva particularitati blamabile comune, printre care se numara: viclenia, determinarea, ipocrizia si cruzimea”.

„De multe ori, auzim oameni spunand – si, uneori, le dam dreptate – ca aroganta este o caracteristica a oamenilor cu bani sau a celor care detin parghii de putere. Cu alte cuvinte, in cazurile in care astfel de indivizi se comporta in mod arogant, suntem tentati sa spunem ca aceasta particularitate este un efect generat de faptul ca cel in cauza este bogat sau detine butoane ale puterii. Viata de zi cu zi ne demonstreaza insa ca, asa cum nu toti oamenii bogati sau cei cu pozitii importante in exercitarea puterii nu se comporta cu infumurare, nici ceilalti nu etaleaza toti modestie”.

„Erostratismul este o maladie, care se manifesta in cazul unor bolnavi psihici, ce consta intr-un amestec de rautate, amoralitate si vanitate. Evident, dintre cele trei defecte sau vicii, cel mai proeminent dintre ele este vanitatea (orgoliul). Denumirea acestui defect uman provine de la grecul Erostrat din Efes, care voia cu tot dinadinsul sa se remarce, sa fie cunoscut, sa faca ceva maret. Nereusind sa se evidentieze prin lucruri pozitive, avand un orgoliu ce nu putea fi cuprins de propria piele si vrand sa-si asigure un loc in istorie (posteritate), Erostrat si-a propus sa ramana in memoria colectiva prin savarsirea unei fapte grave abominabile. Fapta pe care acesta a gandit-o si comis-o a fost aceea de a da foc templului Dianei din Efes, edificiu considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii antice”.

„Nimeni nu poate sustine, fara riscul de a minti, ca succesul i se datoreaza in exclusivitate sau ca esecul ii este imputabil in integralitate, deoarece, intr-o mai mare sau mai mica masura, izbanzile si nerealizarile omului sunt determinate de factori multipli, dintre care unii au rol cauzal, iar altii de influentare.

Dupa nastere, cursul vietii omului este influentat sau determinat de un lung sir de variati factori (sociali, biologici, politici etc.), care isi pun amprenta asupra devenirii sociale a fiecarui om.

In concluzie, indiferent de varianta in care hazardul a asezat zarurile in trecutul nostru, la urmatoarea aruncare acesta le poate potrivi la fel sau le poate aranja in oricare alta varianta dintre cele posibile, asa ca, folosind o metafora, putem spune ca viata este un joc de noroc, avand in multe cazuri rezultate imprevizibile”.

„Efectul dominoului este invocat deseori pentru a descrie evenimente ori fenomene politice, economice sau sociale. Practic, nu exista niciun domeniu sau sector in care sa nu fie pomenit acest efect, chiar daca expresiile utilizate sunt altele, ca, de exemplu: spirala inflationista, valul scumpirilor, lantul slabiciunilor, avalansa scumpirilor, inlantuirea necazurilor, reactie in lant etc.

Efectul de domino, indiferent ca se produce la scara anticipata sau la o scara diferita de cea prezisa, in cele mai multe situatii nu se manifesta in configuratia prefigurata.

Astfel, referindu-ne la efectele miscarilor asociate fenomenului Primaverii arabe, se remarca faptul ca acestea nu sunt cele avute in vedere. Este adevarat ca o parte dintre dictatorii vizati de miscarile populare au cazut, dar regimurile ulterioare instalate la putere sunt departe de a fi asa cum si-au inchipuit cei care a vrut schimbarea politica. in realitate, in unele state s-au instalat alti dictatori, in altele s-a ajuns la razboi civil si, in majoritatea acestora, milioane de civili au fost nevoiti sa-si paraseasca locuintele”.

„Practic, din punct de vedere psihologic, venitul periodic este asemanator unui ameliorator efemer al starii de stres. Asa se manifesta adictia fata de veniturile lunare, respectiv ca o stare de dependenta de aceste castiguri periodice, pe care o traieste, cu mai mare sau mai mica intensitate, omul contemporan, aflat sub imperiul nevoilor materiale”.

„Fotbalul si celelalte sporturi sunt utile din punct de vedere social, intrucat contribuie la formarea de caractere puternice, la dobandirea unor deprinderi socialmente pozitive si la degajarea tensiunilor acumulate in societate. Fotbalul este, in acelasi timp, util, dar si iubit, pentru faptul ca ofera spectatorilor prilejul sa se manifeste fara inhibitii ori retineri de ordin moral, fiind din acest punct de vedere o supapa prin care respira societatea supusa presiunilor vietii sociale cotidiene”.

„Viata omului contemporan este din ce in ce mai virtuala, intrucat acesta isi petrece tot mai mult timp in mediul virtual, in lumea formelor imateriale. Diversitatea si functiile dispozitivelor electronice, precum si posibilitatile de interconexiune sunt tot mai accesibile si tentante, din perspectiva avantajelor imediate”.

„Omul este relativ dependent de serviciile domnului Internet, iar in viitor risca sa-si accentueze adictia pana in punctul in care va deveni total dependent de acesta.

Asadar, efectul adictiv al utilizarii retelelor sau sistemelor informatice se manifesta deja pregnant, intrucat ne petrecem foarte mult timp online, utilizand pe scara larga dispozitivele electronice inteligente, si, cu mare nerabdare, apelam imediat la toate facilitatile noi ce apar pe piata de profil. Procedand in aceasta maniera, fara niciun fel de prudenta sau precautie, omul risca sa-si piarda individualitatea, viata privata, libertatea si liberul-arbitru. Intr-un cuvant, risca sa-si piarda umanismul. Intr-adevar, omul risca din ce in ce mai mult sa-si piarda umanismul, intrucat accepta prea usor sa transfere tot mai mult din puterea sa catre inteligenta artificiala, in schimbul unui aparent beneficiu – simplificarea vietii.

Pentru a dainui ca specie pe Terra, omul trebuie sa fie mult mai preocupat de viitor, respectiv sa nu transfere autoritatea catre dispozitivele inteligente, sa reglementeze strict modul de folosire a inteligentei artificiale si a descoperirilor stiintifice cu potential malign. De asemenea, omul trebuie sa protejeze mediul, statele bogate sa fie mai altruiste si generoase cu cele sarace, implicandu-se vizibil in ridicarea nivelului de trai al acestora, iar organizatiile internationale sa beneficieze de parghii reale care sa poata fi folosite in interesul umanitatii”.

„Omul prezentului se afla intr-un punct al devenirii sale in care creste progresiv riscul asimilarii lui cu un procesor biochimic, care functioneaza potrivit legilor matematicii, aplicabile procesorilor electronici. Altfel spus, algoritmii biochimici, specifici organismelor umane, se considera ca se supun acelorasi legi matematice carora li se supun algoritmii electronici”.

„Analizand cu mare atentie derularea evenimentelor in domeniul informatic, constatam, aproape pe neobservate, ca iese de dupa cortina istoriei un nou curent de gandire, adica o noua filosofie sau religie – religia informatiei, denumita dataism. Dataismul este un termen folosit incepand cu 2013 pentru a denumi filosofia datelor”.

„Conform unora dintre sustinatorii dataismului, denumit de catre Harari religia datelor, este doar o chestiune de timp pana cand algoritmii electronici (inteligenta artificiala) vor intrece algoritmii umani (biochimici)”.

„Butada lui Nietzsche – ce nu ma omoara ma face mai puternic – constituie, foarte probabil, ideea pe care s-au bazat si cei care au facut primele incercari ale hormezei, homeoterapiei sau vaccinarii. Acestia, la fel ca Nietzsche, observasera ca fierul calit este mai puternic, ca cei care rezista mai bine la frig sau la caldura au fost anterior expusi la aceste intemperii, cei care au capacitati fizice superioare au facut antrenamente etc. in esenta, au constatat ca, prin supunerea repetata, eventual progresiva, dar controlata, la factori nocivi sau la riscuri, organismul uman capata imunitate la boli, la riscuri sau la evenimente imprevizibile”.

„O pregatire generala este preferabila unei pregatiri foarte specializate, mai ales in cazul profesiilor sau meseriilor cu risc mare de disparitie”.

„Atunci cand suntem chemati sa dezlegam meandrele unui paradox aparent insolubil, este util sa ne pozitionam in afara corsetului enuntului, pentru a evita capcana gandirii in cutie. Cum putem face acest lucru? Sunt multe modalitati. Una dintre multiplele asemenea modalitati ar fi sa ne imaginam modul de a fi al unui personaj important, care a trecut atipic sau neconventional prin viata. Spre exemplu, sa ne gandim la fotografia lui Einstein in care acesta scoate limba sau la Papa Ioan Paul al II-lea, care, cu un fin simt al umorului, l-a ascuns in gluma pe un copil sub haina sa larga. Persoanele cu gandire neconventionala sau atipica sunt adesea marginalizate pentru ca sunt considerate ciudate sau chiar nebune. In mod paradoxal, nebunii sau ciudatii sunt cei care au contribuit in masura cea mai mare la progresul omenirii si la cele mai importante descoperiri ale stiintei si tehnicii”.

„Cand facem parte din anumite grupuri sociale, afilierea noastra la acestea se bazeaza pe lucruri pe care le avem in comun cu ceilalti membri ai acelor grupuri (spre exemplu, avem aceeasi etnie sau aceeasi profesie). in majoritatea cazurilor, discutam despre identitate sau interese comune”.

„Parintii trebuie sa se implice in mod echilibrat si sa lase copiilor atat o marja de libertate, cat si una de responsabilitate.

Familia si scoala trebuie sa completeze furnizarea de informatii si a sigurantei cu responsabilizarea prin implicarea copiilor in activitati de interes social, de stimulare a creativitatii si fixarea unei marje de libertate-responsabilitate”.