Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate cererea Guvernului Romaniei adresata CCR pentru solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, ivit dupa ce instanta suprema - condusa de Cristina Tarcea (foto) - a refuzat sa puna in aplicare modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, in legatura cu componenta completelor de 5 judecatori. Iar actiunea Guvernului este una devastatoare pentru ICCJ.

Asa cum se stie, prin Hotararea 89 din 4 septembrie 2018, Colegiul de conducere al ICCJ s-a intrunit pentru a dezbate asupra activitatii instantei supreme, ca urmare a modificarilor Legii 304/2004 si, printre altele, pentru a stabili ce se va in intampla cu Completele de 5 judecatori ale Inaltei Curti. Necesitatea modificarii componentei Completelor de 5 ale ICCJ era intemeiata pe faptul ca in noua Lege 304 se prevede la art. 32 ca din componenta Completelor de 5 judecatori ale ICCJ fac parte judecatori desemnati prin tragere la sorti, fiind prezidate de presedinte sau de catre unul dintre cei doi vicepresedinti ai instantei supreme doar atunci cand si acestia sunt desemnati prin tragere la sorti sa faca parte din Completele de 5. Practic, odata cu intrarea in vigoare la Legii nr. 304/2004 care stabilea modalitatea in care trebuie sa fie alcatuite Completele de 5 ale ICCJ, era necesara de indata organizarea unei trageri la sorti pentru modificarea actualelor complete in care sefii instantei supreme erau membri de drept, avand calitatea de presedinti ai completelor, fara sa fi fost trasi la sorti. Stupefiant, cu 12 voturi “pentru” si unul “impotriva” (cel al judecatoarei Simona Nenita), Colegiul de conducere al ICCJ a decis, in ciuda faptului ca legea este in vigoare si este obligatorie pentru toata lumea, sa pastreze componenta Completelor de 5 astfel cum a fost aleasa, urmand ca de la 1 ianuarie 2019 sa devina aplicabile noile norme ale Legii 304 si abia de atunci sa se formeze Completele de 5 astfel cum spune legea in vigoare. Cu alte cuvinte, ICCJ a ales sa nu respecte legea. Guvernul arata ca alcatuirea completelor de 5 judecatori s-a facut cu incalcarea legii, fiind pusa in discutie inclusiv o posibila lipsa de impartialitate. Nu in ultimul rand, foarte important este ca Executivul subliniaza un lucru incredibil. Si anume ca la ICCJ completele 5 judecatori au fost compuse cu incalcarea legii inca din 2014.

Iata fragmente din cererea Guvernului adresata CCR, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

“Hotararea nr. 89/2018 are valoarea unui refuz explicit al Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a se conforma prevederilor art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind compunerea completelor de 5 judecatori si a prelungi, fara temei, functionarea acestora in modalitatea anterioara.

Mai grav este si faptul ca, dupa cum vom argumenta in cele ce urmeaza, este prelungita functionarea completelor de 5 judecatori intr-o modalitate care in sine contravine prevederilor art. 32 din Legea nr. 304/2004 inclusiv in foma anterioara Legii nr. 207/2018, respectiv de la intrarea in vigoare a Legii nr. 255/2013, fapt confirmat si prin dezlegarea data de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 68/2018, punand instanta suprema in situatia in care componenta completelor de 5 judecatori a fost si continua sa fie stabilita in afara regulilor stabilite de legiuitor si cu nerespectarea normelor constitutionale.

Consideram ca neaplicarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in privinta compunerii completelor de 5 judecatori, a legii astfel cum a fost adoptata de Parlament, in intelesul confirmat si de catre Curtea Constitutionala, impreuna cu refuzul explicit de a modifica configuratia completelor in acord cu prevederile legale, reprezinta o depasire de catre instanta suprema a atributiilor sale constitutionale prin arogarea unor atributii care revin Parlamentului, situatie care este de natura sa determine un conflict juridic de natura constitutionala, ce poate fi dezlegat numai de catre Curtea Constitutionala.

(...)

Acest conflict a devenit evident odata cu adoptarea Legii nr. 207/2018, dar care continua o conduita de refuz al aplicarii legii inca de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 255/2013 (intrucat completele de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au respectat si nu respecta in continuare compunerea prevazuta de lege), determina un blocaj institutional cata vreme lipsesc de efect dispozitiile legale obligatorii emise de Parlament in calitate de 'unica autoritate legiuitoare a tarii'.

Dispozitiile art. 32 din Legea nr. 304 in dinamica modificarii acestora

Dispozitiile art. 32 din Legea nr. 304/2004, care privesc compunerea completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost modificate in mai multe randuri, respectiv prin Legea nr. 202/2010, Legea nr. 255/2013 si Legea nr. 207/2018.

Cuprinsul celor trei variante ale textului legal fiind prezentat in continuare, pentru analiza evolutiei in timp a acestora:

Forma dupa modificarea prin Legea nr. 202/2010

'(1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori.

(3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba compunerea completelor de 5 judecatori. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedinte sau, in lipsa, acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6)Cauzele care intra in competenta completelor prevazute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat'.

Forma dupa modificarea prin Legea nr. 255/2013:

'(1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori.

(3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba numarul si compunerea completelor de 5 judecatori, la propunerea presedintelui Sectiei penale. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de presedintele Sectiei penale sau de decanul de varsta, dupa caz'.

Forma in vigoare in prezent, dupa modificarea prin Legea nr. 207/2018

(1) La inceputul fiecarui an, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Colegiul de conducere aproba numarul si compunerea completurilor de 5 judecatori.

(2) In materie penala, completurile de 5 judecatori sunt formate din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) In alte materii decat cea penala, completurile de 5 judecatori sunt formate din judecatori specializati, in functie de natura cauzelor.

(4) Judecatorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completurile se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau de presedintii de sectie atunci cand acestia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4).

(6) In cazul in care niciunul dintre acestia nu a fost desemnat sa faca parte din completurile de 5 judecatori, completul este prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in magistratura a acestora.

(7) Cauzele care intra in competenta completurilor de 5 judecatori sunt repartizate aleatoriu in sistem informatizat'.

(…)

Din redactarea alin. (5) al art. 32 in foma in vigoare in perioda 01.02.2014-22.07.2018, rezulta, de asemenea, ca presedintele ori vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie asigurau conducerea completului de 5 judecatori doar atunci cand acestia faceau parte din complet, potrivit procedurii de desemnare reglementate de alin. (4), respectiv prin tragere la sorti, in sedinta publica. De aceea a fost prevazuta ipoteza in care niciunul dintre judecatorii care au functii de conducere nu este desemnat in complet, situatie in care completul va fi prezidat de catre decanul de varsta.

Aceasta este si interpretarea data art. 32 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 69/2018, decizie prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a acestui articol, una dintre criticile formulate vizand tocmai modalitatea de compunere a completului de 5 judecatori, respectiv faptul ca anumite cauze 'sunt repartizate spre a fi judecate anumitor judecatori, care judeca aceste cauze automat, doar in virtutea functiei de conducere, administrative, pe care o indeplinesc in cadrul instantei'.

(…)

In practica insa, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a stabilit, din februarie 2014, un alt sens al alin. (5) a art. 32 din Legea nr. 304/2004, retinand ca persoanele enumerate acolo ca facand parte de drept din compunerea completurilor de 5 judecatori.

In baza acestei interpretari a Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, incepand cu februarie 2014 (data cu vadita incalcare a legii), odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.255/2013, in completele de 5 judecatori, desemnarea prin 'tragere la sorti, in sedinta publica' a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-al cincilea membru fiind considerat de 'de drept' presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vicepresedintii sau sefii de sectie.

(...)

Prin Hotararea nr. 3/2014 a Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost modificat Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusiv in ceea ce priveste atributiile presedintelui si vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Astfel, potrivit art. 8 alin. (1) lit. a/1) din Regulament, presedintele 'a/1) prezideaza completele pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul prevazut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si in cazul prevazut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedura penala, si completul de 5 judecatori, iar in cadrul sectiilor, orice complet, cand participa la judecata'.

Cu privire la vicepresedinti, art. 14 din Regulament dispune urmatoarele:

'Art. 14 – (1) Vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie exercita atributiile ce revin presedintelui, in lipsa acestuia, conform delegarii de atributii dispuse de presedinte, sau in baza dispozitiei presedintelui.

(2) Vicepresedintii prezideaza, in lipsa presedintelui, completele pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul prevazut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si in cazul prevazut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedura penala, si Sectiile Unite, precum si completele de 5 judecatori'.

Cu privire la conducere si compunerea completelor de 5 judecatori, la art. 28 alin. (4), respectiv la art. 29 alin. (1) si (2) din Regulament, s-au prevazut, prin aceeasi modificare, urmatoarele:

'Art. 28 – (4) Completele de 5 judecatori sunt prezidate, dupa caz, de presedintele, vicepresedintii, presedintele Sectiei penale sau decanul de varsta.

Art. 29 – (1) In scopul stabilirii completelor de 5 judecatori in materie penala, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemneaza annual, prin tragere la sorti, in sedinta publica, cate 4 sau, dupa caz, cate 5 judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru fiecare complet.

(2) In scopul stabilirii celor doua complete de 5 judecatori in alte materii decat cea penala, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemneaza, in conditiile prevazute la alin. (1), judecatorii din componenta acestor complete'.

In aplicarea prevederilor art. 35 din Legea nr. 304/2004, dar si a celor din Regulament, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis sa desemneze in componenta completelor, din oficiu, atat pe presedinte, cat si pe vicepresedinti, in unele cazuri si pe sefii de sectii, refuzand astfel aplicarea Legii nr. 255/2013 in litera si spiritul ei.

S-a ajuns astfel la situatia in care, din februarie 2014, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 255/2013, prin care s-a modificat art. 32 din Legea nr. 304/2004, completele de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost compuse dintr-un membru 'de drept' si patru membri desemnati prin tragere la sorti, ceea ce incalca in mod vadit prevederile art. 32 din Legea nr. 304/2004, in forma in vigoare la acea data.

(...)

IV. Concluzii

De la intrarea in vigoare a Legii nr. 225/2013, compunerea completelor de 5 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a facut in alt mod decat cel prevazut de lege, adica nu 'prin tragere la sorti' pentru toti membrii completului, infrangandu-se astfel vointa Parlamentului, ca autoritate legiuitoare.

Decizia nr. 68/2018 a Curtii Constitutionale din care rezulta, implicit, ca o astfel de practica ridica problema lipsei de impartialitate a instantei supreme nu a fost respectata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a continuat conservarea acestei conduite, devenita cu aceasta data in mod fatis contrara atat jurisprudentei Curtii Constitutionale, cat si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Prin Hotararea 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa continue incalcarea legii, contrar vointei Parlamentului si cu ignorarea jurisprudentei instantei constitutionale si a celei europene, asadar implicit a art. 1 din Constitutie care consacra valorile fundamentale ale statului roman – stat de drept, bazat pe principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, in care este obligatorie respectarea legii si a suprematiei Constitutiei.

Este evident ca in acest mod Inalta Curte de Casatie si Justitie a savarsit si savarseste acte si actiuni concrete prin care isi aroga competente ce nu ii apartin, incalcand competenta constitutionala a altei autoritati, si anume a Parlamentului”.