Deputatul PSD Mircea Draghici (foto) a sesizat Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii in vedere clarificarii bazei legale prin care a fost posibila, in perioada 2005-2014, solicitarea si obtinerea de mandate de supraveghere tehnica pe siguranta nationala fata de cetatenii romani, cu indicarea numarului de mandate obtinute, perioada de supraveghere, infractiunile avute in vedere si impartirea acestora pe ani si pe infractiuni. Solicitarea fara precedent inaintata Parlamentului de deputatul social-democrat, prin reputatul avocat Alexandru Morarescu din Baroul Bucuresti, are la baza o serie de documente declasificate care releva ca in Romania, timp de aproape un deceniu, au fost emise mandate de siguranta nationala fata de persoane care nu au reprezentat nicio secunda un pericol pentru securitatea statului, iar cauzele nu vizau infractiuni care sa determine emiterea unor astfel de autorizatii.

In acest sens, deputatul Mircea Draghici a solicitat membrilor Comisiei SRI din Parlament sa formeze o subcomisie care sa analizeze si sa constate in ce masura puteau sa constituie temei legal pentru formularea solicitarilor in vederea obtinerii mandatelor de siguranta nationala deja celebrele protocoale incheiate de SRI cu diferite structuri de parchet, sau hotararile secrete ale CSAT.

De altfel, aceeasi subcomisie va trebuie sa clarifice daca practicile de obtinere a mandatelor de siguranta nationala din perioada 2005-2014, "emise la solicitarea SRI privind pe cetatenii romani, au fost emise in acord cu prevederile Codului de procedura penala, ale Constitutiei Romaniei si cu respectarea prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului".

Demersul deputatului Mircea Draghici de a cere Comisiei de control a SRI sa clarifice legalitatea mandatelor de siguranta nationala emise fata de cetatenii romani a avut la baza imprejurarile descoperite in dosarul in care DNA l-a trimis in judecata, in 2015, alaturi de fostul presedinte al CJ Arges, Constantin Nicolescu, acuzandu-l de pretinse fapte de complicitate la abuz in serviciu. Potrivit solicitarii transmise presedintelui Comisiei de control a SRI, la dosarul intocmit de procurorii DNA se regasesc transcripturi ale unor convorbiri telefonice purtate in 2007 si realizate in baza unor mandate de siguranta nationala obtinute pe numele fostului presedinte al CJ Arges, om politic care nu a fost niciodata acuzat sau suspectat de fapte ce tin de securitatea nationala.

De altfel, in adresa trimisa Comisiei de control a SRI, Mircea Draghici, prin aparatorul sau Alexandru Morarescu, arata ca cei peste 25 de inculpati din dosar au solicitat inca din faza camerei preliminare excluderea respectivelor interceptari, invocand ca mandatele au fost obtinute nelegal si chiar modificate, prin stersaturi sau modificari cu pixul.

In mod curajos, la Inalta Curte a existat o judecatoarea care a dispus, in aprilie 2016, excluderea interceptarilor realizate in baza mandatelor de siguranta nationala (intr-un dosar de pretinse infractiuni de abuz in serviciu sau complicitate la abuz in serviciu). Este vorba despre judecatoarea suprema Francisca Vasile care, dupa ce a exclus interceptarile realizate in baza mandatelor de siguranta nationala, a statuat "in mod periculos ca DGIPI (DIPI), un serviciu secret, poate pune in executare mandatele de interceptare, chiar in acceptiunea deciziei nr. 51/2016 a CCR".

In mod incredibil, fata de aceasta incheiere, care demonstra existenta la dosar a unor interceptari realizate nelegal, DNA a formulat contestatie, care a si fost admisa ulterior de alti doi judecatori supremi, in speta Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu, care au decretat absolut halucinant: "chiar daca regula este ca probele ilegal obtinute trebuie sa fie excluse, jurisprudenta a admis, in unele situatii, chiar si probe obtinute ilegal, aceste situatii devenind veritabile exceptii de la regula".

Pe cale de consecinta, interceptarile realizate in baza mandatelor de siguranta nationala efectuate la solicitarea SRI au fost mentinute in dosarul cauzei, motivat de faptul ca partile nu pot avea acces la informatiile si datele care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranta nationala fata de Constantin Nicolescu, iar singurul care poate "reaprecia asupra pastrarii acestui caracter" confidential este chiar emitentul lor, in speta judecatorul de mandate de siguranta nationala.

"Cu alte cuvinte", conchide Mircea Draghici, prin avocatul Alexandru Morarescu, "activitatea judecatorului care emite mandate in baza legii securitatii nationala nu poate fi analizata, temeiurile invocate de catre SRI atunci cand solicita astfel de mandate nu pot fi verificate, tot ce tine, declarativ, de siguranta nationala si Serviciul Roman de Informatii fiind intangibil, sacrosanct si de necriticat".

In fata unei asemenea situatii, aparatorul lui Mircea Draghici a apreciat, in mod legitim, ca singurii care vor putea raspunde la o serie de intrebari privitoare la modul de lucru al SRI si clarifica daca acesta corespunde legilor interne si internationale vor fi membrii Comisiei de control a SRI.

Iata intrebarile formulate in cuprinsul cererii depuse de Mircea Draghici la Comisia de control a SRI:

"1.Informatiile cuprinse in referatul continand solicitarea SRI, adresata Procurorului General de emitere a mandatului de supraveghere (interceptare,inregistrare, comunicatii, convorbiri) din anul 2007 cu privire la omul politic Nicolescu Constantin – presedinte al Consiliului Judetean Arges – lider PSD - au fost de natura a genera emiterea autorizatiei nr. 003068 de catre ICCJ? Opinia noastra este ca referatul nu continea informatii credibile cu privire la savarsirea de catre Nicolescu Constantin a unor infractiuni de terorism, subminare, sabotaj etc.

2.Daca activitatea de solicitare a autorizatiei de supraveghere tehnica pentru motive ce tin de siguranta nationala s-a facut in acest caz cu respectarea cadrului 6 procesual – inregistrarea la acea data a vreunei cauze penale ce il privea pe NICOLESCU CONSTANTIN?

3.Interceptarea si inregistrarea convorbirilor numitilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea, efectuate in baza mandatului de siguranta nationala emis de ICCJ, au fost autorizate si executate din alte ratiuni decat cele prevazute de legea speciala (art. 20-21 din Legea 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului)? Opinia noastra este ca a fost autorizata si executata o activitate de politie politica".

*Cititi aici sesizarea deputatului Mircea Draghici

*Cititi aici dovada ca ex-presedintele Consiliului Judetean Arges a fost interceptat pe mandat de siguranta nationala pentru pretinse fapte de terorism