Fosta presedinta a CSM, Oana Andrea Schmidt-Haineala (foto), l-a acuzat pe fostul ei coleg din Consiliu, Adrian Toni Neacsu, ca incearca sa pozeze in victima, in conditiile in care "este victima propriilor actiuni". Acuzatia se regaseste in declaratia data de Haineala la DNA, in dosarul in care fostul judecator si membru in CSM Adrian-Toni Neacsu a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu pe motiv ca ar fi falsificat documente justificative si a incasat in baza acestora suma de 66.942 lei, reprezentand venituri din salarii si asociate, aferente unui numar de 48 de zile in care ar fi absentat nemotivat de la serviciu. Intr-o ampla declaratie data la DNA, pe 25 martie 2013, fosta presedinta a Consiliului a detaliat cu lux de amanunte modalitatea de intocmire, inregistrare si avizare a documentelor vizand plata drepturilor de natura salariala si asociate a personalului CSM si a oferit informatii referitoare la prezenta la serviciu in semestrul al doilea al anului 2012 a lui Adrian-Toni Neacsu si a soferului care il deservea pe acesta, Angel-Gabriel Rosca. Pe 25 aprilie 2013, cei doi au fost trimisi in judecata de DNA, intr-un dosar extrem de stufos si documentat cu "date si informatii primite de la serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor", cauza aflata in prezent pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In declaratia data procurorilor, Oana Andrea Schmidt-Haineala l-a acuzat pe Adrian-Toni Neacsu ca se victimizeaza, prin campanii mediatice care pun presiune pe CSM, si ca are "o perceptie deformata" a statutului de membru ales al Consiliului, dar nu inainte de a tine sa precizeze ca nu se afla in relatii de dusmanie cu fostul judecator. Tot Haineala a povestit un episod consumat cu o jumatate de an inainte de pretinsa comitere de catre Neacsu a faptelor pentru care este acuzat de DNA. Concret, fosta sefa a CSM a declarat ca a refuzat sa-i avizeze lui Neacsu o cerere de diurna, neluand in considerare justificarea potrivit careia drumul ar fi fost inchis din cauza zapezii si astfel membrul CSM nu a reusit sa ajunga la sedinta. In apararea Oanei Haineala, sustine aceasta, a sarit atunci Mircea Aron, in timp ce Horatius Dumbrava si Alexandru Serban s-au pozitionat de partea lui Neacsu: "Am decis sa nu-i avizez cererea de diurna pentru zilele in care a absentat, intrucat asemenea plata era nejustificata potrivit legii. Judecatorul Neacsu Adrian-Toni mi-a reprosat atat personal acest lucru, cat si ulterior intr-o sedinta de plen in care a sustinut din nou ca absenta de la serviciu a fost motivata de fenomene meteorologice si ca ar fi avut dreptul si la diurna de detasare. Stiu ca atunci a intervenit in favoarea mea judecatorul Mircea Aron, care s-a aratat indignat de sustinerile judecatorului Neacsu, reprosandu-i faptul ca a solicitat diurna, desi a recunoscut si el ca nu a venit la serviciu. Imi amintesc de asemenea ca judecatorii Dumbrava si Serban i-au luat apararea judecatorului Neacsu Adrian-Toni, sustinand ca nu trebuia sa i se taie diurna, desi punctele lor de vedere erau impotriva legii".

Prezentam pasaje din declaratia de martor pe care Oana Andrea Schmidt-Haineala a dat-o la sediul DNA, pe 25 martie 2013

"In anul 2012, am indeplinit functia de vicepresedinte al CSM, iar anul acesta am fost aleasa in functia de presedinte al CSM.

In calitate de vicepresedinte al CSM, indeplineam in absenta presedintelui atributiile acestuia, printre care si pe aceea de ordonator principal de credite.

Am primit delegare pentru a exercita functia de ordonator principal de credite.

Exercitam aceasta atributie atunci cand presedintele lipsea sau era implicat in alte activitati si trebuiau semnate ordonantarile de plata.

Mi se prezinta:

-"cerere/decont pentru plata cheltuielilor de diurna de detasare" nr. 3433/DEA/30.10.2012, pentru inculpatul Neacsu Adrian-Toni;

-ordonantarea de plata nr. 4285/07.11.2012;

-foaie colectiva de prezenta – toate aferente lunii octombrie 2012.

-"cerere/decont pentru plata cheltuielilor de diurna de detasare" inregistrata la Directia Economic si Administrativ a CSM sub nr. 4151/DEA/18.12.2012;

-ordonantarea de plata nr. 55/08.01.2013;

-ordonantari de plata nr. 39-49/08.01.2013, avand ca obiect plata drepturilor banesti si a contributiilor datorate bugetului de stat.

Dupa ce am observat aceste documente, declar ca semnaturile de la pozitia ordonator de credite imi apartin.

Ordonantarile de plata sunt verificate si vizate in prealabil de compartimentele de specialitate, eu aplicand semnatura ultima data, prin urmare, nu am abilitatea legala si posibilitatea reala de a verifica veridicitatea datelor din ordonantari sau documente justificative primare, cum ar fi foile colective de prezenta si cererile de decont de diurna.

Aceste ultime documente sunt atestate de membrul CSM beneficiar al platii sub semnatura proprie, prin urmare, este responsabilitatea exclusiva a acestuia in privinta datelor pe care le contin foile de prezenta si cererea de decont de diurna.

In cursul anului imi amintesc ca un angajat de la compartimentul contabilitate m-a anuntat prin secretariat ca in fiecare luna trebuie sa-mi intocmesc personal foaia colectiva de prezenta, pe care ulterior trebuie sa o transmit presedintelui CSM.

Nu-mi amintesc daca mi s-a si explicat cine a dispus aceasta masura, dar masura mi s-a parut absolut fireasca, deoarece CSM este organ cu activitate permanenta, eu ca si ceilalti colegi alesi in CSM desfasuram activitate permanenta si trebuie sa justificam prezenta. Pe baza foilor colective de prezenta se stabilesc drepturile salariale si drepturile de diurna. Diurna reprezinta 2% din indemnizatia de baza, prin urmare, este in stransa corelare cu aceasta indemnizatie de baza, in privinta cuantumului.

Diurna se acorda doar pentru activitate exclusiv desfasurata in zilele lucratoare, nu si pentru zilele in care nu am exercitat aceste activitati, cum ar fi concediul de odihna, concediul medical sau situatia in care membrul respectiv se deplaseaza in localitatea de domiciliu pentru exercitarea atributiilor de serviciu conform mandatului.

Activitatea membrilor CSM se desfasoara potrivit legii pentru exercitarea sarcinilor specifice mandatului, in niciun caz nu poate fi justificata absenta de la locul de desfasurare a activitatii, respectiv sediul CSM, pe teoria muncii la domiciliu, deoarece un asemenea punct de vedere nu are niciun suport legal.

Instituirea si existenta bazei electronice E-map la nivelul CSM nu e si nici nu poate fi un argument in sprijinul ideii ca mambrii CSM pot sa isi desfasoare activitatea la domiciliu. E-map a fost creata cu acces restrans doar pentru membrii CSM si aparatul tehnic, realizat pe baza de user si parola, in scopul facilitarii activitatii CSM, a unei evidente stricte si corecte a lucrarilor si pentru evitarea birocratiei, respectiv a multiplicarii documentelor interne.

Activitatea CSM nu se desfasoara doar in plen, in sectii si comisii, ci presupune o multitudine de alte sarcini care impun prezenta la sediul institutiei. Printre acestea as enumera: primirea unor delegatii straine, primirea in audienta a unor magistrati, care solicita acest lucru si care doresc sa se intalneasca cu membrul CSM de la nivelul sau de reprezentare, participarea la diferite comisii parlamentare unde se dezbat acte normative de interes pentru magistrati, aceste atributii fiind prevazute de Legea nr. 317/2004, participarea la diferite conferinte si intalniri cu caracter stiintific, mai ales acum, in contextul schimbarii codurilor, intalniri cu auditorii de justitie de la INM, Scoala Nationala de Grefieri, cu grupuri de studenti de la diferite facultati care solicita intalniri, deplasari in teritoriu la instante si parchete, intalniri cu judecatorii, procurorii si reprezentantii societatii civile.

In privinta deplasarilor membrilor CSM la intalniri de natura celor mentionate, acestea trebuie sa fie aduse la cunostinta conducerii CSM pentru a tine o evidenta a acestor deplasari, intrucat pot sa se iveasca situatii neprevazute in care parchetele sa solicite avizarea unor masuri procesuale, iar conducerea CSM trebuie sa cunoasca situatia prezentei membrilor CSM pentru a verifica conditiile de cvorum la fiecare sectie in parte.

In orice deplasare in afara Municipiului Bucuresti, membrul CSM si conducatorul auto care il deserveste trebuie sa intocmeasca ordine de deplasare care sunt vizate de conducerea CSM si, ulterior, dupa realizarea activitatii, de unitatea la care s-au deplasat.

Pe baza acestor ordine de deplasare se pot solicita drepturi de diurna in conditiile legii, decontarea cazarii, decontarea transportului daca nu se face cu autovehiculul de serviciu, iar conducatorul auto isi justifica cota de combustibil de care are nevoie pentru efectuarea deplasarii.

Niciodata nu a existat o discutie la nivelul CSM sau vreo cutuma in sensul ca membrii CSM pot veni la sediul institutiei dupa bunul plac, in mod arbitrar, pentru ca, evident, un asemenea mod de desfasurare a activitatii ar fi impotriva legii.

Imi amintesc faptul ca la inceputul anului 2012 am constatat absenta de la sedinta de plen sau de sectie a domnului judecator Neacsu Adrian-Toni in conditiile in care nu exista nicio cerere de concediu.

Dupa sedinta nu imi mai amintesc daca am discutat cu dumnealui, dar cert este ca am constatat ca lipseste de la serviciu un anumit numar de zile pe care nu mi-l mai amintesc, absente pe care Neacsu le-a justificat prin aceea ca drumul a fost inchis din cauza zapezii. Nu am putut verifica efectiv daca motivatia data de judecatorul Neacsu Adrian-Toni are suport in realitate, dar am decis sa nu-i avizez cererea de diurna pentru zilele in care a absentat, intrucat asemenea plata era nejustificata potrivit legii.

Judecatorul Neacsu Adrian-Toni mi-a reprosat atat personal acest lucru, cat si ulterior intr-o sedinta de plen in care a sustinut din nou ca absenta de la serviciu a fost motivata de fenomene meteorologice si ca ar fi avut dreptul si la diurna de detasare. Stiu ca atunci a intervenit in favoarea mea judecatorul Mircea Aron, care s-a aratat indignat de sustinerile judecatorului Neacsu, reprosandu-i faptul ca a solicitat diurna, desi a recunoscut si el ca nu a venit la serviciu.

Imi amintesc de asemenea ca judecatorii Dumbrava si Serban i-au luat apararea judecatorului Neacsu Adrian-Toni, sustinand ca nu trebuia sa i se taie diurna, desi punctele lor de vedere erau impotriva legii.

De la acel episod, destul de penibil pentru judecatorul Neacsu Adrian-Toni si pentru intreg CSM-ul de altfel, am considerat ca asemenea fenomene nu se vor mai repeta.

De altfel, nici presedintele si nici vicepresedintele nu au obligatia de a urmari membrii CSM sau personalul angajat pentru a vedea daca vin sau nu la serviciu.

(...)

In consecinta, absenta unui membru CSM poate afecta buna desfasurare si celeritatea rezolvarii unor probleme in comisii.

Cunosc faptul ca a existat un grup de lucru compus din magistrati de la sectia pentru judecatori care s-a ocupat de platforma Jurindex. Personal nu m-am implicat intr-un asemenea proiect si nu cunosc detalii.

Doresc sa precizez foarte clar faptul ca nu ma aflu in relatii de dusmanie cu judecatorul Neacsu Adrian-Toni, raporturile mele cu acest magistrat fiind politicoase, decente si strict profesionale.

Nu cred ca exista vreo persoana care sa ma poata acuza de comportament necivilizat sau in dezacord cu statutul fata de judecatorul Neacsu.

In opinia mea, acesta in loc sa-si concentreze eforturile si sa-si prezinte apararile in cadrul procesual a declansat si mentine o presiune mediatica asupra CSM incercand sa-si creeze astfel un statut de victima. In realitate, este victima propriilor actiuni.

In opinia mea, Neacsu Adrian-Toni a avut si are o perceptie deformata asupra a ceea ce trebuie sa fie un membru CSM, raportat la statutul de demnitar si la calitatea de reprezentant al judecatorilor care l-au ales in Consiliu.

Aceasta este declaratia pe care o dau, o sustin si o semnez".

Adrian Toni Neacsu a fost filat de servicii

In cele opt volume ale dosarului fostului judecator si membru CSM Adrian-Toni Neacsu, aflat pe rolul ICCJ, se regasesc numeroase documente care tradeaza monitorizarea acestuia de catre serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor. Un exemplu il constituie Procesul-Verbal de sesizare din oficiu, din 10 ianuarie 2013, intocmit de procurorul sef serviciu Mariana Alexandru, pe care vi-l supunem atentiei:

"Din datele si informatiile primite de la serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor, in conformitate cu dispozitiile art. 14 alin. 3 din OUG nr. 43/2002, cu modificarile si completarile urmatoare, rezulta ca judecatorul Neacsu Adrian-Toni, membru in CSM, ar fi savarsit in anul 2012 urmatoarele fapte de coruptie:

In perioada iulie-decembrie 2012, l-a determinat cu intentie pe ordonatorul principal de credite din cadrul CSM sa-si incalce fara vinovatie atributiile de serviciu, in sensul aprobarii efectuarii platii drepturilor banesti aferente zilelor nelucrate in intervalul de timp mentionat cu consecinta obtinerii de catre magistrat a unui avantaj material in acelasi echivalent.

In concret, magistratul Neacsu Adrian-Toni a intocmit in lunile iulie, septembrie, octombrie si noiembrie 2012 inscrisuri oficiale cu denumirea "foaie colectiva de prezenta" in care a atestat prezenta sa la locul de munca in mai multe zile in care a absentat nemotivat.

Aceste documente au fost avizate ulterior de ordonatorul principal de credite inregistrate in contabilitatea CSM de angajatii institutiei, servind la incasarea de catre judecatorul Neacsu Adrian-Toni a unor drepturi banesti necuvenite.

Atat ordonatorul principal de credite, cat si angajatii compartimentului de specialitate, nu au avut reprezentarea ca inscrisurile intocmite de Neacsu Adrian-Toni, cu denumirea "foaie colectiva de prezenta", contin mentiuni reale.

Faptele descrise sunt susceptibile a fi incadrate juridic astfel:

-art. 31 alin. 2 Cp raportat la art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, cu aplicarea art. 248 Cp si art. 41 alin. 2 Cp;

-art. 289 Cp raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp;

-art. 31 alin. 2 Cp raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 (repubicata) cu referire la art. 289 Cp comb. cu art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp.

Faptele descrise au fost savarsite in concurs real, fiind aplicabile dispozitiile art. 33 lit. a Cp.

Relativ la cele expuse, pentru stabilirea corecta si completa a situatiei de fapt in temeiul dispozitiilor art. 221 alin. 1 Cpp, am intocmit prezentul Proces-Verbal.

Procuror sef serviciu Mariana Alexandru."