Apreciata judecatoare Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea (foto) revine cu o noua analiza de exceptie pe Legile Justitiei, dupa ce in urma cu cateva zile ceruse ambasadelor care au imixtionat in treburile interne ale Romaniei sa precizeze ce modificari aduse legilor 303/2004, 304/2004 si 317/2004 ar afecta “progresele” din Justitie. Victima unei inscenari a Sistemului ocult care condus Romania cu teroarea catuselor si care astazi se agata de putere, hartuita ani de zile de DNA pentru ca in final chiar parchetul lui Kovesi sa recunoasca mizeria pe care i-a facut-o (click aici pentru a citi), Florica Roman arata ca modificarile la Legile Justitiei au devenit arma in disputa politica, spatiul public fiind invadat de intoxicari pe acest subiect.

Intr-o ampla analiza intitulata “Cum s-au facut precedentele modificari la legile justitiei si cum sunt actualelel modificari la aceste legi”, publicata joi, 4 ianuarie 2018, pe blogul propriu floricaroman.wordpress.com, judecatoarea de la Curtea de Apel Oradea acuza ca dezbaterile privind modificarile la Legile Justitiei au fost inlocuite cu slogane, propaganda si manipulare. In acest sens, Roman precizeaza ca majoritatea magistratilor si a CSM s-au opus oricaror modificari si imbunatatiri la legislatia din domeniul Justitiei, inclusiv celor pe care ei insisi le-au propus. Iar opozitia acestora si criticile cum ca modificarile ar aduce atingere independentei Justitiei si ar pune in pericol statul de drept nu au avut la baza niciun argument. De asemenea, Florica Roman observa cum o parte a presei si a asa-zisei societati civile au reactionat ca la ordin si, la fel fara a prezenta vreun argument solid, au rostogolit slogane panicarde cum ca statul de drept ar fi la marginea prapastiei. Nu in ultimul rand, judecatoarea Florica Roman desfiinteaza si pozitiile anumitor ambasade, care s-au raliat criticilor fara substanta si s-au declarat ingrijorate in abstract, fara sa indice exact ce prevederi ar pune in pericol progresele realizate in ultimii ani in Justitie.

Iata un fragment din analiza judecatoarei Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Din 2012 pana in prezent, insa, necesitatea de noi modificari si imbunatatiri la legile justitiei a devenit evidenta, fiind ceruta atat de societate, cat si chiar de sistemul judiciar.

De exemplu, dispozitii din legile justitiei ce au fost declarate neconstitutionale, cum ar fi procedura de revocare a membrilor CSM, asteptau de 4 ani sa fie puse in acord cu Constitutia. Desi abuzurile din justitie au devenit deja de notorietate, acum s-a descoperit ca raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor era practic inaplicabila, trebuind a fi modificata.

De cativa ani exista, chiar in cadrul sistemului judiciar, grupuri de lucru si consultari succesive ale judecatorilor si procurorilor, initiate de Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la ce modificari sunt necesare pentru a imbunatati aceste legi. Cele mai multe dintre aceste propuneri, venite chiar din interiorul sistemului, se regasesc in propunerile de modificare facute de Consiliului Superior al Magistraturii.

In acest context, in toamna anului 2017 s-a declansat procedura de modificare a legilor justitiei.

Ministerul Justitiei a venit cu o propunere de proiect, care a fost avizat negativ de CSM, desi cu o seara inainte aceiasi membri din CSM fusesera de acord cu cea mai mare parte a propunerilor.

Din acel moment, dezbaterile despre modificarile legilor justitiei nu au mai fost despre cum sa facem justitia sa functioneze mai bine, astfel incat oamenii sa aiba parte de o justitie mai performanta, echitabila si profesionista, ci modificarile la legile justitiei au devenit arma in disputa politica.

Guvernul nu a mai sustinut initiativa propusa de Ministerul Justitiei, ce fusese avizata negativ in bloc de Consiliul Superior al Magistraturii, astfel ca un grup de parlamentari au propus initiative distincte de modificare a celor trei legi ale justitiei, preluand o buna parte din propunerile CSM.

Majoritatea magistratilor si a CSM s-au opus categoric oricaror modificari si imbunatatiri la legile justitiei (unele modificari fiind cerute chiar de ei) si le-au criticat vehement si fara nici un argument, clamand ca modificarile ar aduce atingere independentei justitiei si ar pune in pericol statul de drept.

O parte a presei si a societatii inititulate civile, ca la un ordin, fara a prezenta vreun argument si exemplu clar care prevederi ar fi problematice, au rostogolit aceleasi slogane panicarde, ca statul de drept din Romania e la marginea prapastiei.

In aceiasi paruiala pe legile justitiei s-au implicat si ambasadele, care s-au raliat unor astfel de critici fara substanta, acestea aratandu-se 'ingrijorate' in abstract si vorbind de 'pericole' fara a preciza insa, clar si concret, care prevederi din legi ar pune in pericol justitia si 'progresele' acesteia din ultimii ani.

Sloganele, propaganda si manipularea au luat locul dezbaterilor documentate despre imbunatatirile ce sunt necesare a fi facute legilor justitiei si despre care este cea mai buna forma ce se poate da acestor legi.

Comparand situatiile din 2004, 2005 si 2012 cu situatia prezenta a modificarilor aduse la legile justitiei, constatam ca societatea romaneasca, dupa integrarea in Uniunea Europeana, in loc sa fi progresat in exercitiul democratiei si al folosirii parghiilor democratice de 'checks and balances' a facut, in fapt, un regres.

Vina pentru acest regres al practicarii democratiei in Romania nu este al Uniunii Europene, ci a noastra, ca societate. Dupa integrarea in UE, cei de afara au considerat ca am devenit o democratie consolidata, motiv pentru care nimeni nu s-a mai preocupat de derapajele 'democratiei originale' din Romania, iar noi – autosuficienti fiind – am crezut ca nu mai avem nimic de invatat ori de perfectat.

Efectul este acela ca am pierdut deprinderile democratice, uitand ce inseamna si cum functioneaza o democratie. Nu se mai dialogheaza in societate, nu se mai dezbate, nu se mai educa si documenteaza, ci acum toata lumea si toate institutiile lupta. Deseori 'lupta' dusa de unele institutii se face prin mijloace care exced competentele lor constitutionale.

Ar fi timpul si ar fi benefic ca fiecare institutie si autoritate publica sa-si exercite atributiile in limitele competentelor constitutionale, respectand atat separarea si echilibrul puterilor, cat si colaborarea loiala dintre institutii.

In fond, modificarile la legile justitiei, despre care se tot vorbeste, ar trebui sa se faca avand in prim plan binele oamenilor. In vacarmul urias insa, generat de propaganda si dezinformare, numai despre binele oamenilor si dreptul lor la o justitie echitabila NU s-a mai vorbit'.

*Cititi aici integral analiza judecatoarei Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea