Curtea de Apel Bucuresti, sub conducerea presedintelui Dan Lupascu (foto) a inaugurat, miercuri, site-ul www.cab1864.eu o baza de date importanta care cuprinde de la legislatia veche pana la cele mai noi modificari legislative, o mie de hotarari ale Curtii de Apel Bucuresti, dar si modul in care functioneaza o instanta precum CAB, si atributiile pe care le are fiecare sef de sectie, precum si ghiduri pentru presa si justitiabili. De asemenea, tot miercuri a fost deschis oficial si muzeul justitiei romane, cuprinzand hotarari judecatoresti vechi, dar si reconstituirea unei sali de judecata din trecutul apropiat. Site-ul si muzeul au fost lansate de conducerea Curtii de Apel Bucuresti, iar la lansare au participat multe nume grele ale sistemului judiciar: Dan Lupascu, presedintele CAB, Lia Palade, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Ion Ilie Iordachescu, decanul Baroului Bucuresti, consilieri ai Baroului Bucuresti, dar si actuali judecatori ai Curtii de Apel Bucuresti si fosti conducatori ai Curtii.

Iordachescu: “Protocolul incheiat intre CAB si Palatul de Justitie va fi un prim pas spre reglementarea relatiei dintre avocati si magistrati”

Decanul Baroului Bucuresti, Ilie Iordachescu, a sustinut primul discurs de inaugurare a site-ului si a muzeului, acesta declarandu-se onorat sa participe la eveniment, insa a precizat ca “initiativa crearii unui muzeu apartine domnului presedinte Dan Lupascu, insa am inteles sa colaborez cu aceasta instanta, am incheiat un protocol de colaborare si prima actiune a acestui protocol este chiar muzeul. Ideea edificarii unui Palat de Justitie a apartinut ministrului Justitiei Vasile Boerescu, iar cladirea avea sa fie terminata in 1895, an in care Carol I a pus la subsolul edificiului pergamentul cu insemnele regale. Ulterior, in perioada interbelica, au existat ceva probleme legate de samsari, iar in 1988 Palatul a fost golit de activitatea de Justitie. La acea vreme se dorea un Palat al Justitiei la Vacaresti. Dupa 1989, Palatul de Justitie a fost intr-o stare dezagreabila, abia in 2000 s-a luat in discutie reconstructia sa, iar in 2003 Palatul renovat s-a dat in folosinta. Imi exprim convingerea ca protocolul incheiat intre CAB si Baroul Bucuresti va fi un prim pas spre reglementarea relatiei dintre avocati si magistrati”, a conchis decanul Baroului Bucuresti, Ilie Iordachescu.

La randul sau, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Lia Palade, a precizat ca “spre deosebire de avocati, procurorii vorbesc mai putin, asa ca si eu o sa fiu scurta. Acest muzeu inaugurat in Palatul de Justitie reprezinta legatura intre trecut-prezent si viitor. Si noi, procurorii, am avut o contributie la acest muzeu, tocmai de aceea rog presa, si pe jurnalistii prezenti in sala, daca stiti cum arata o roba de procuror de dinainte de anii 40, va rog sa ne ajutati.”

Dan Lupascu: “Site-ul este un instrument important nu numai pentru magistrati si avocati, dar e o baza de date importanta si pentru justitiabil”

Presedintele Curtii de Apel Bucuresti, judecatorul Dan Lupascu a mentionat ca la conceptul si realizarea site-ului au lucrat 16 judecatori, dar si expertul european Dieter Schlafen, care si-a utilizat experienta mai ales in strangerea de contacte internationale. “De peste 10 luni lucram la acest site, care a putut fi lansat si cu ajutorul STS-ului, care ne-a sprijinit foarte mult. Am denumit site-ul cab1864.eu, pentru ca in 1864 apare Curtea de Apel Bucuresti pentru prima data mentionata intr-un act normativ. Palatul de Justitie are 16 sali, toate botezate cu nume celebre ale unor mari juristi, oameni de drept, selectati dintr-o lista cu 50 de nume. Este foarte important sa ne cunoastem trecutul ca sa stim ce vom face in viitor, este un omagiu pentru cei care au facut ceva pentru Justitia romana. Site-ul este un instrument important nu numai pentru magistrati si avocati, dar este o baza de date importanta pentru justitiabili.” intrebat cat a costat realizarea unui astfel de site, Lupascu a raspuns: “Ma intrebati numai de bani sau va referiti si la munca si sacrificiile umane facute pentru realizarea sa? Site-ul a costat doar 4.700 de lei, achizitionarea softului cu care avem inclusiv turul virtual al Palatul de Justitie, cu fiecare sala de judecata. De altfel, pe citatiile expediate de la Curtea de Apel Bucuresti va fi inscrisa si denumirea salii in care va avea loc procesul, astfel ca fiecare justitiabil va putea sa intre pe site si, cu ajutorul turului virtual, va stii unde sa mearga. De asemenea, in turul virtual se va putea vizita si Biblioteca CAB, dar si sala de documentare, nu va arata exact ca in pozele de acum, nu vor fi microfoane, cu exceptia celor care sunt ascunse si pe care nu am putut sa le scoatem”, a glumit Lupascu.

Acesta a adaugat, prezentand sectiunile site-ului, destul de laborios realizate, ca cei mai multi judecatori care activeaza la CAB au varste cuprinse intre 30-40 de ani, ca sunt 71 de posturi nebugetate, in conditiile in care numarul cauzelor a crescut semnificativ. O statistica ce a adus tuturor zambetul pe buze a fost legata de faptul ca numai 21% din judecatorii CAB sunt barbati, restul de 79% sunt femei. “Poate si de asta Justitia e de genul feminin”, a adaugat Lupascu, spre deliciul tuturor judecatoarelor prezente in sala. “Chiar in muzeu puteti gasi mapa profesionala a primei femei judecator din Romania, Iolanda Eminescu, nepoata celebrului poet Mihai Eminescu”, a continuat presedintele CAB.

In ceea ce priveste baza de date cuprinzand jurisprudenta Jurindex (initiata de judecatorul vrancean Adrian Neacsu), presedintele CAB, judecatorul Dan Lupascu a mentionat ca: “ce avem pe site e mai bun ca Jurindex, avem peste 1.000 de hotarari judecatoresti ale Curtii de Apel Bucuresti, numai ca aici puteti cauta hotararile care va intereseaza dupa cuvinte cheie, dupa materii, avem si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, jurisprudenta Curtii Constitutionale, spre deosebire de Jurindex, care e un fel de car cu fan, in care daca trebuie sa cauti un ac e destul de greu”. Avem de asemenea, Recursuri in Interesul Legii promovate de CAB, dar si cele solutionate de ICCJ, in ordine cronologica si pe materii, dar si cele admise/respinse. In final, presedintele Lupascu a aratat ca sunt cu 60.000 de dosare mai mult de solutionat, in conditiile in care sunt 200 de posturi de judecator libere.