Directia Nationala Anticoruptie, condusa interimar de procuroarea Anca Jurma (foto 1), este pe cale sa ramana fara una dintre principalele arme folosite la santaje si executii in ultimii ani. Guvernul pregateste o ordonanta de urgenta prin care sa reglementeze activitatea de lobby in Romania. Astfel, Executivul va scoate niste demersuri legitime ale unor politicieni sau reprezentanti ai unor institutii de sub catarea DNA, parchet care pana acum a dovedit ca abia asteapta sa le transforme in obiectul unor dosare penale de trafic sau cumparare de influenta. Practic, prin aceasta OUG, Romania va intra in randurile tarilor civilizate, unde oamenii politici nu sunt pusi sub acuzare pentru simple actiuni de lobby, prin care, spre exemplu, incearca atragerea de fonduri in folosul comunitatii pe care o reprezinta. Caci, asa cum se stie, in Romania ultimilor ani actiuni de lobby normale in alta tara au fost folosite de DNA pentru a deschide dosare de trafic de influenta cu care sa elimine politicienii intrati pe lista neagra a Sistemului sau sa-i santajeze pentru a-i face sa lucreze in interesul Sistemului.  

Proiectul de OUG, cerut insistent de oamenii de afaceri in ultimii ani, a fost initiat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat. Proiectul se afla momentan in faza de consultare publica si obliga lobby-istii la transparenta maxima, in caz contrar acestia fiind pasibili de amenzi usturatoare, de la 50.000 la 300.000 de lei. Abaterile cele mai grave vor atrage chiar radierea lor din Registrul de lobby si de reprezentare a intereselor (ce va fi infiintat odata cu intrarea in vigoare a ordonantei).

In nota de fundamentare, Ministerul pentru Mediul de Afaceri argumenteaza necesitatea unei mai bune implicari a societatii civile in procesul de legiferare (a carui calitate va creste astfel), un mai puternic sprijin acordat IMM-urilor (vazute ca motor al economiei), precum si sporirea veniturilor bugetare, prin colectarea de impozite de la lobby-isti.

De asemenea, ministerul condus de Stefan-Radu Oprea aminteste ca din 2000 pana in prezent, in Parlament au fost depuse 5 propuneri legislative pentru reglementarea activitatii de lobby: una a fost clasata, doua au primit respingere, iar alte doua au ramas blocate la comisii. Nu in ultimul rand, Ministerul pentru Mediul de Afaceri mentioneaza ca in Uniunea Europeana exista tari (Austria, Irlanda, Slovenia, Regatul Unit, Letonia, Polonia, Lituania si Ungaria) care au reglementat deja activitatea de lobby, precum si faptul ca in jur de 15.000 de lobby-isti activeaza la Bruxelles, in special pe langa Comisia Europeana.

Redam cele mai importante prevederi ale proiectului de OUG:

„Cap. I - Dispozitii generale

Art.1 - (1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza obligatiile de conduita si de inregistrare in asociere cu activitatile prin intermediul carora se urmareste influentarea directa a activitatii de legiferare si a proceselor decizionale la nivelul administratiei publice centrale si locale.

(2) Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica asupra reprezentarii intereselor organizatiilor sindicale si organizatiilor patronale, cu exceptia obligatiilor de inregistrare in sensul prevederilor din articolele 9 si 12, partidelor politice, cultelor recunoscute potrivit legii, structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, institutiilor publice din domeniul asigurarilor sociale, precum si grupurilor de interese care nu incadreaza personal in calitate de reprezentanti ai intereselor.

Art.2 - Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta nu sunt aplicabile:

a) activitatii reprezentantilor publici in legatura cu indeplinirea atributiilor ce le revin, conform legii;

b) activitatilor unei persoane prin care aceasta valorifica propriile interese fara caracter antreprenorial;

c) valorificarii unor drepturi sau reprezentarii intereselor unei parti sau a unei entitati implicate in relatii cu autoritatile administrative sau judiciare, in conditiile legii;

d) consultantei juridice si reprezentarii realizate de catre avocati, notari, agenti fiduciari si alte persoane autorizate in acest sens;

e) valorificarii intereselor de politica externa in cadrul relatiilor diplomatice sau consulare;

f) activitatilor desfasurate la cererea unor reprezentanti publici.

Art.3 - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) activitatea de lobby: orice contact organizat si structurat cu reprezentanti publici pentru exercitarea unei influente in interesul unui client, in sensul art.1 alin.(1) din prezenta ordonanta de urgenta;

b) contract de lobby: un contract cu titlu oneros prin care un prestator se obliga sa desfasoare activitati de lobby in interesul unui client;

c) societate de lobby: o societate care functioneaza in temeiul Legii societatilor nr.31/ 1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, avand ca obiect de activitate asumarea si realizarea unei activitati de lobby, chiar daca aceasta nu are caracter permanent;

d) lobby-ist: o persoana care exercita o activitate de lobby in calitate de angajat sau prestator in cadrul unei societati de lobby sau in cadrul unei societati care include si lobby-ul in obiectul sau de activitate;

e) lobby-ist intern: angajat care desfasoara intr-o pondere semnificativa activitati de lobby pentru societatea angajatoare sau in beneficiul unei societati afiliate, exceptand situatia in care este vorba despre indeplinirea obligatiilor profesionale stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta;

f) reprezentarea intereselor: orice contact organizat si structurat cu reprezentanti publici pentru exercitarea unei influente in sensul art.1 alin.1, in interesul grupurilor de interese;

g) asociatie de interese: o asociatie sau o asociere contractuala formata din mai multe persoane, din activitatile careia fac parte valorificarea intereselor comune si care nu detine calitatea de societate de lobby;

h) reprezentant al grupurilor de interese: angajat ai unei asociatii de interese, al caror activitate principala este reprezentarea intereselor;

i) reprezentanti publici: demnitari numiti sau alesi, functionari publici si personal contractual, in masura in care isi desfasoara activitatea in procesul de legiferare si in procesul de punere in aplicare a legislatiei specifice.

Cap. ll - Obligatii de conduita

Art.4 — (1) Societatile de lobby si societatile care angajeaza lobby-isti si lobby-isti interni pot exercita activitati de lobby numai de la data inregistrarii in Registrul de lobby si de reprezentare a intereselor, precum si pe parcursul valabilitatii inregistrarii.

(2) In mod suplimentar, o societate de lobby:

a) va comunica clientului sau o estimare a onorariului preconizat pe care il va percepe pentru activitatea sa de lobby si il va informa fara intarziere cu privire la o depasire a acestei estimari;

b) il va informa pe clientul sau asupra obligatiilor de inregistrare asociate unei activitati de lobby, in masura in care acesta nu detine informatii in acest sens.

c) in contact cu beneficiarii si clientii, nu va sustine existenta unui raport de comanda sau de consultanta inexistent cu un reprezentant public.

Art.5 - O persoana care desfasoara o activitate de lobby si de reprezentare a intereselor trebuie:

a) sa prezinte misiunea sa, la primul contact cu un reprezentant public, precum si identitatea si preocuparile specifice ale beneficiarului sau clientului sau, respectiv ale asociatiei de interese;

b) sa nu dobandeasca informatii intr-o modalitate si o forma ilegala;

c) sa comunice informatiile detinute pentru exercitarea activitatii sale cu respectarea adevarului;

d) sa se informeze cu privire la restrictiile de activitate si la normele de incompatibilitate adoptate pentru reprezentantii publici si sa respecte restrictiile respective;

e) sa nu exercite nici o forma de presiune ilegala sau inadecvata asupra reprezentantilor publici; aceasta nu exclude efectuarea actiunilor legale in sensul prevederilor legii civile, pentru a asigura efectele necesare unei interventii.

Art. 6 - (1) Activitatea de lobby desfasurata de societatile de lobby si societatile care angajeaza lobby-isti interni se realizeaza pe baza unui Cod de conduita.

(2) Societatile de lobby si societatile care incadreaza lobby-isti interni au obligatia de a publica Codul de conduita pe pagina proprie de internet, precum si de a-l pune la dispozitia oricarei persoane interesate.

Art. 7 - (1) Pe perioada mandatului sau a functiei detinute, reprezentantul public nu poate desfasura activitatea de lobby, in sensul prezentei ordonante de urgenta, in domeniul sau de activitate.

(2) Conflictele de interese si incompatibilitatile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161 din 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, se aplica intocmai atat in relatia cu societatile de lobby cat si cu societatile care angajeaza lobby-isti interni”.

Prezentam totodata principalele argumente cuprinse in nota de fundamentare a proiectului de OUG:

„Strategiile de lupta impotriva coruptiei adoptate in 2001 si 2004 mentioneaza printre obiective elaborarea unui proiect de lege privind activitatea de lobby, precum si asigurarea transparentei in activitatea decizionala.

Ulterior, in 2008 si 2011, accentul a fost pus mai ales pe transparenta in activitatea decizionala a autoritatilor publice, reglementarea activitatilor de lobby nemaifigurand ca obiectiv distinct sau mentionat expres.

(…)

Potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, autoritatile sunt obligate sa sporeasca gradul de responsabilitate a administratiei publice fata de cetatean, sa determine participarea activa a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative si sa sporeasca gradul de transparenta la nivelul intregii administratii publice.

In acest sens, legea stabileste proceduri pentru participarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite la luarea deciziilor la nivelul autoritatilor administratiei publice. Potrivit art. 10 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, luarea deciziei constituie atributul exclusiv al autoritatii administratiei publice, punctele de vedere exprimate de participantii la procesul de consultare publica avand doar rol de recomandare.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a transpus aceasta idee in cele 10 principii pentru transparenta si integirtate in lobby, respectiv obligatia unei parti la un comportament integru este si obligatia celeilalte parti de a respecta aceleasi principii morale; obligatia lobby-istului de a nu corupe decizia publica impune si obligatia reprezentantului statului de a nu se lasa corupt. Altfel spus, daca se cere lobby-istilor sa fie onesti in relatia lor cu decidentii, atunci implicit se cere si decidentilor sa fie onesti cu lobby-istii.

(…)

Activitatea de lobby trebuie inteleasa ca modalitatea transparenta de influentare a deciziilor legislative si executive prin orice actiuni care au scopul de a sustine drepturi si interese legimite in promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative ori administrative, de catre autoritatile publice.

Reglementarea activitatii de lobby ar permite reprezentarea profesionista a intereselor diverselor structuri ale societatii civile in procesul legislativ, mai ales ca institutia initiativei cetatenesti prevazuta in Constitutie s-a dovedit ca functioneaza foarte anevoios.

(…)

In cadrul Uniunii Europene, lobby-ul se desfasoara atat la nivel comunitar, cat si la nvielul statelor membre:

- principalele tinte ale lobby-ului fiind Comisia Europeana, Consiliul European si Parlamentul European;

- Comisia Europeana are monopolul asupra adoptarii deciziilor comunitare, pe baza unor proiecte, deci devine o arena propice pentru reprezentarea diverselor interese;

- in ceea ce priveste Consiliul, exista trei moduri de actiuni de lobby asupra sa: in primul rand, grupurile de interese fac lobby asupra delegatiilor nationale, al doilea mod este lobby-ul facut asupra numeroaselor grupuri de lucru din cadrul Consiliului si al treilea mod este influentarea Consiliului direct de catre guvernele tarilor membre;

- Parlamentul European atrage activitati de lobby desfasurate asupra raportorilor si presedintilor diverselor comitete.

Sunt actualmente aproximativ 15.000 de lobby-isti in Bruxelles (consultanti, avocati, asociatii, corporatii etc.) ce cauta sa influenteze procesul legislativ al Uniunii Europene.

Tarile europene in care lobby-ul a fost reglementat prin lege sunt: Austria, Irlanda, Slovenia, Regatul Unit, Letonia, Polonia (2005), Lituania (2001) si Ungaria (2006). In toate aceste tari este necesara inregistrarea lobby-istilor profesionisti.

(...)

In Romania, dupa 1989, au existat diverse incercari de influentare a activitatii de legiferare si guvernare, in folosul cetatenilor, facute de catre organizatiile neguvernamentale. Aceste activitati nu le putem numi lobby, in adevaratul sens al cuvantului, deoarece aceasta activitate nu este legiferata.

Autoreglementarea activitatii de lobby in Romania a fost realizata de catre Asociatia Registrul Roman de Lobby, infiintata ca o organizatie neguvernamentala, apolitica, de drept privat, nonprofit si autonoma, cu scopul de a contribui la popularizarea si promovarea activitatii de lobby. Sistemul de autoreglementare initiat de aceasta asociatie cuprinde (i) Codul de etica al practicienilor de lobby si advocacy, (ii) Registrul de Transparenta a activitatilor de lobby si advocacy, (iii) Comisia de supraveghere a Registrului de Transparenta.

(...)

Transparenta este necesara pentru a asigura o functionare corespunzatoare a autoritatilor publice si a procesului de luare a deciziilor la nivelul acestora, astfel incat institutiile statului sa isi pastreze legitimitatea si reprezentativitatea, iar influentarea proceselor decizionale sa fie teoretic posibila in conditii de egalitate.

Pentru a evita riscul ca procesul de influentare a deciziilor autoritatilor publice sa fie dominat doar de unele grupuri de interese sau, si mai grav, sa fie transparent doar in privinta acelor grupuri de interese care se declara voluntar, cu omiterea celor care doresc sa ramana ascunse, trebuie elaborat actul normativ.

Dat fiind ca fenomenul de lobby exista in Romania ca in multe alte state si produce consecinte, uneori durabile, pentru a evita riscul ca procesul de influentare a deciziilor autoritatilor publice sa fie dominat doar de unele grupuri de interese sau, si mai grav, ca el sa fie transparent doar in privinta acelor grupuri de interese care se declara voluntar, cu omiterea celor care doresc sa ramana oculte, foarte probabil el trebuie recunoscut si la nivel normativ.

Prin urmare, o mai mare transparenta in activitatile de lobby poate responsabiliza si mai mult actorii politici si resabili increderea publicului in functionarea democratica a puterilor publice.

Luand in considerare beneficiul public generat de faptul ca reglementarea activitatii de lobby sporeste increderea cetatenilor in institutiile si in mecanismele democratice, devenind astfel deosebit de importanta atat pentru factorii de decizie politica, cat si pentru societatea civila, elemente ce vizeaza interesul public general si constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata, este necesara adoptarea in regim de urgenta a prezentului proiect de act normativ.

Totodata, luand in considerare perioada lunga pe care o presupune procedura parlamentara, precum si faptul ca prin introducerea de concepte noi specifice activitatii de lobby, care reflecta buna practica internationala, precum si obligatiile de conduita si de inregistrare in asociere cu activitatile prin intermediul carora se urmareste influentarea directa a activitatii de legiferare si a proceselor decizionale la nivelul administratiei publice centrale si locale, este imperios necesar a se promova si adopta in regim de urgenta prezentul proiect de act normativ.

Influentarea proceselor decizionale de la nivelul autoritatilor publice, respectiv activitatea de lobby, trebuie sa respecte un set de reguli minimale, pentru a nu deveni impovaratoare sau chiar nociva pentru decidenti si a nu conduce la distorsionarea ori anihilarea democratiei.

De aceea, asigurarea transparentei decizionale la nivelul autoritatilor publice impune cu necesitate si asigurarea transparenteite activtatilor de lobby, indiferent ca acest lucru este impus prin norme juridice adoptate de stat sau prin reguli de conduita stabilite de comun acord de catre profesionistii din domeniu.

Totodata, prin prezentul proiect de ordonanta de urgenta se propun:

- definirea activitatii de lobby, a societatilor de lobby, precum si a activitatii de lobby-ist si lobby-ist intern;

- infiintarea Registrului de lobby si de reprezentare a intereselor, administrat de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti;

- obligativitatea inregistrarii;

- stabilirea sanctiunilor si a altor consecinte legale.

Prin adoptarea acestei ordonante de urgenta, se vor produce urmatoarele schimbari:

- cresterea gradului de responsabilizare a autoritatilor publice cu privire la deciziile adoptate;

- cresterea transparentei actului decizional;

- cresterea gradului de implicare a cetatenilor in actul de decizie;

- evidentierea lobby-ului, ca activitate legala si necesara.

(...)

Impactul asupra mediului de afaceri:

- asigura transparenta activitatilor si a intereselor reprezentate prin intermediul unui control care, la nevoie, poate beneficia si de sanctiuni cu punere in aplicare prin mecanismele institutionalizate ale statului;

- duce la intrarea in legalitate a demersurilor intreprinse de catre mediul de afaceri in vederea influentarii procesului decizional, potrivit propriilor interese;

- duce la cresterea calitatii deciziilor adoptate, prin furnizarea profesionista de informatii decidentilor, in domeniul asupra caruia se opereaza, suplinindu-se astfel limitele cognitive ale decidentilor”.

* Cititi aici proiectul de OUG

* Cititi aici nota de fundamentare