Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR) – condusa de fosta procuroare Katalin Kibedi (foto) – a trimis zilele trecute catre Parlament o ampla luare de pozitie in care explica neconstitutionalitatea ultimului proiect de lege privind modificarile la pensiile de serviciu pentru judecatori si procurori, votat de Senat zilele trecute (click aici pentru a citi).

Cele mai multe dintre ideile pe care le veti citi in cele ce urmeaza nu sunt noi, ele fiind invocate de catre toate asociatiile magistratilor ori de cate ori Parlamentul sau Guvernul a intentionat sa taie pensiile de serviciu (fiind insotite de o bogata jurisprudenta CCR). Totusi, caracterul de noutate al textului de fata tine de argumentatia extrem de detaliata a neconstitionalitatii initiativei de act normativ. Practic, vorbim despre un adevarat material didactic, menit sa lamureasca chiar si cititorii nefamiliarizati cu subiectul pensiilor de serviciu. Vom prezenta mai jos cateva argumente care tin de discriminarea pe care Parlamentul o creeaza intre magistrati si alte categorii profesionale.

In esenta, ANMPR sustine ca proiectul incalca urmatoarele pasaje din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 15:

„Universalitatea

(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”;

- art. 16 alin. 1: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”;

- art. 44 alin. 1-4:

„(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor”;

- art. 56 alin. 2 si 3:

„(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale”;

- art. 139 alin. 1 si 3:

„(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. (...)

(3) Sumele reprezentand contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, in conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora”;

- art. 147 alin. 2 si 4:

„(2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. (...)

(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

La nivel infraconstitutional, asociatia reclama incalcarea art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (cu referire la art. 1 alin. 5 din Constitutie, precitat):

„Continutul si fundamentarea solutiilor legislative

(1) Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

(2) Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare.

(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare”.

Magistratilor nu le sunt platite orele suplimentare

Vorbind despre incompatibilitatile si interdictiile aplicate judecatorilor si procurorilor, ANMPR subliniaza ca, spre deosebire de alte categorii profesionale, judecatorii nu beneficiaza de plata orelor suplimentare, chiar daca de multe ori ei sunt prezenti la serviciu in afara orelor de program – inclusiv in weekenduri si de sarbatorile legale.

In plus, magistratii nu au beneficiat niciodata de sporul de vechime pe care alte categorii de salariati il au, chiar daca unii dintre ei au derulat activitati profesionale anterior numirii in functie prin decret prezidential. Pe cale de consecinta, acea perioada contributiva este definitiv pierduta prin acordarea pensiei de serviciu, continua asociatia.

Redam intreaga explicatie oferita de Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania:

„1. Modalitatea de impozitare a pensiilor de serviciu introdusa prin noul articol XVIII incalca dispozitiile articolului 56 al. 2 si al. 3 din Constitutia Romaniei, care dispun:

'(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale'.

Dispozitiile articolului 56 al. 2 si al 3 Constitutie au primit explicatie pe larg in articolul 3 din Legea nr 227/2015, in cazul de fata de interes fiind:

a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand prin nivelul impunerii conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

Modificarile aduse Codului fiscal nu respecta nici cele doua principii amintite din Codul fiscal care, transpuse in limbaj juridic civil, consfintesc principiul egalitatii de tratament juridic – articolul 16 alineatul 1 din Constitutia Romaniei – si principiul justei asezari a sarcinilor fiscale – art. 56 alin. 2 Constitutia Romaniei –, dar si prevederile articolului 6 din Legea nr. 24/2000.

Invederam ca orice modificare a sarcinilor fiscale trebuie sa fie justificata de motive obiective, sa se aplice unitar, sa fie clara si predictibila, sa nu diferentieze contributia fiscala pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni.

Amintim ca prin Decizia nr. 6/25.02.1993, Curtea Constitutionala a stabilit ca realizarea unor exceptii la impozitarea veniturilor pe criterii sociale, categorii de functionari sau, desigur, pe criteriile enuntate de art. 4 alin. (2) din Constitutie este o incalcare a egalitatii cetatenilor in fata legii. (...)

Prin Decizia nr. 1304/13.10.2009, Curtea Constitutionala a retinut ca principiul asezarii juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contributiilor sa se faca in acelasi mod de catre toti contribuabilii prin excluderea oricarui privilegiu sau discriminari, astfel ca, la venituri egale, contributia sa fie aceeasi.

Prin Decizia nr. 1394/26.10.2010, Curtea Constitutionala retine ca principiul constitutional amintit (justa aplicare a sarcinilor fiscale) implica un complex de conditii de care legiuitorul este tinut atunci cand instituie anumite obligatii fiscale in sarcina contribuabililor. (...)

In primul rand, amintim ca nu exista o dispozitie legala care sa stabileasca un sistem de impozitare diferit pentru veniturile obtinute din pensii.

Pensia de serviciu a magistratilor, la fel ca toate celelalte categorii de pensii de serviciu, sunt calculate avandu-se in vedere un procent din baza de calcul reprezentata de indemnizatia unui magistrat in activitate. Nu s-a prevazut, prin lege, ca magistratul beneficiaza de o pensie de serviciu formata dintr-o parte 'contributiva' si o alta parte 'necontributiva'. Nici prin Legea prezenta nu se realizeaza o astfel de distinctie pe criteriul contributivitatii, in continuare pensia magistratului reprezentand 80% din indemnizatia bruta si sporurile cu caracter permanent obtinute in ultima luna de activitate, respectiv 80% din media indemnizatiilor brute si a sporurilor cu caracter permanent corespunzatoare ultimelor 48 de luni de activitate.

Prin urmare, pensia de serviciu a magistratului este o pensie al carei cuantum nu este stabilit prin raportare la contributiile pe care acesta le-a platit in decursul timpului potrivit dispozitiilor in vigoare catre bugetul de asigurari sociale, bugetul de asigurari de sanatate etc.

Imprejurarea ca magistratului i s-au retinut (si i se vor retine) din indemnizatia aferenta serviciului prestat contributii fiscale legale nu modifica caracterul unitar al venitului rezultat din pensie, cata vreme cuantumul acesteia este unul fix, stabilit procentual prin raportare la indemnizatia avuta in activitate.

Este la latitudinea legiuitorului sa stabileasca cuantumul pensiei prin raportare la o componenta contributiva si una necontributiva, insa aceasta modalitate trebuie stabilita prin lege si facuta cunoscuta magistratului, ca si in cazul oricarui alt cetatean, anterior activarii dreptului la pensie.

A defalca cuantumul venitului rezultat din pensie in componente necunoscute la momentul accesarii dreptului incalca – corelativ dispozitiilor articolului 56 al. 2 si al 3 Constitutie – si principiul neretroactivitatii legii civile prevazut de art. 15 al. (2) din Constitutie. In acest sens, amintim ca indemnizatia magistratului in perioada derularii activitatii nu a fost supusa aceluiasi regim fiscal acordat altor categorii de salariati, magistratul cunoscand ca va beneficia la momentul accesarii dreptului la pensie de un venit reprezentat de un procent de 80% din cuantumul brut al indemnizatiei.

Magistratii nu beneficiaza de plata orelor suplimentare pentru serviciul prestat, iar serviciul public impune prezenta in instante / parchete mai mult de 8 ore, in perioada sarbatorilor legale si a sfarsitului de saptamana. Indemnizatia magistratului – care nu este una ridicata, asa cum se disemineaza in spatiul public, fara a fi insa apreciata prin comparatie cu veniturile altor categorii profesionale – are in vedere si regimul incompatibilitatilor si interdictiilor specifice functiei, pe care le cunoastem si nu le mai amintim aici. Venitul magistratului in activitate este dat de indemnizatia pentru serviciul prestat, eventual cumulat cu venitul obtinut pentru functii didactice detinute in invatamantul universitar.

In situatia in care se doreste o defalcare viitoare a pensiei de serviciu, cu indicarea concreta a partii necontributive, este necesar ca magistratului sa-i fie recunoscute si acele drepturi de care beneficiaza alte categorii de salariati, inclusiv plata orelor suplimentare. Insa la momentul actual, magistratul nu beneficiaza de plata orelor suplimentare, fiind lipsit si de alte drepturi conferite altor salariati, fiind imposibil de calculat retroactiv aceste beneficii financiare de la care a fost inlaturat, cu consecinte inclusiv asupra fondurilor CAS, CASS, impozit etc. si de care ar fi putut beneficia in cadrul stabilirii unei parti contributive a pensiei de serviciu.

In aceeasi ordine de idei, va rugam sa observati ca magistratii nu au beneficiat si nu beneficiaza nici de sporul de vechime pe care alte categorii de salariati il au si care ar putea mari baza de impunere, in conditiile in care unii dintre magistratii pensionari au derulat activitati profesionale anterior numirii lor in functie de catre Presedintele Romaniei, perioada contributiva a acestora pentru acea epoca fiind definitiv pierduta prin acordarea pensiei de serviciu.

Prin urmare, stabilirea la acest moment a unei asa-numite parti contributive / necontributive a pensiei, fara luarea in considerare a tuturor aspectelor apreciate in cazul altor salariati, incalca nu doar principiul egalitatii de tratament juridic, ci si dispozitiile constitutionale care consfiintesc dreptul de proprietate (articolul 44 alineatele 1-4 din Constitutia Romaniei).

Toate aceste chestiuni, inclusiv cele referitoare la incompatibilitati si interdictii raportate la rolul si locul unui magistrat intr-o societate democratica, inclusiv dreptul de a dispune asupra platii contributiilor pe care magistratul le-ar fi putut dobandi anterior numirii in functie, au fost apreciate la momentul catalogarii venitului salarial ca si indemnizatie (venit salarial unic), motiv pentru care si pensia de serviciu reprezinta un procentaj din acea indemnizatie, neputand fi raportata la eventuale contributii platite din acel venit potrivit dispozitiilor legale. Acesta este si motivul pentru care Statutul magistratului este prevazut printr-o lege speciala, unde sunt cuprinse inclusiv prevederi privind dreptul si cuantumul pensiei de serviciu, pensie / indemnizatie care nu este formata dintr-o parte contributiva si o parte necontributiva.

Insistam si reafirmam:

- imprejurarea ca din indemnizatia de serviciu a magistratului se retin lunar, potrivit dispozitiilor legale, contributiile si taxele la care sunt obligati toti cetatenii Romaniei nu presupune ca pensia magistratului este formata dintr-o parte contributiva si una necontributiva. Iar aceasta atata vreme cat statul nu a inteles sa stabileasca procentual – asa cum a facut-o atunci cand a stabilit procentul din indemnizatie cu titlu de pensie de 80% – valoarea compensatiei pe care o acorda magistratului pensionar si pe care o acorda alaturi de suma ce ar putea fi stabilita ca pensie in sistemul public;

- de esenta contributivitatii este aprecierea intregii perioade in care o persoana a contribuit la sistemul de asigurari sociale si care ii permite accederea la dreptul la pensie dupa un anumit numar de ani; pentru a putea beneficia de pensie de serviciu, magistratul trebuie sa aiba o vechime de minimum 25 ani in activitate, perioada care ii permite legal accederea dreptului, perioada care a fost luata in considerare ca fiind compatibila cu regimul de restrictii, interdictii si incompatibilitati pe care nicio alta profesie nu le are.

Prin urmare, este falsa ipoteza potrivit careia pensia magistratului este formata dintr-o parte contributiva si una necontributiva (compensatorie), cata vreme acest fapt nu a fost stabilit (inca) in mod legal, fiind evident ca resorturile acordarii pensiei de serviciu intr-un procentaj fix din ultima indemnizatie de serviciu a fost apreciata inclusiv prin raportare la fluctuatiile fiscale care nu exista in alte state europene si care, in cazul nesocotirii lor, lipsesc de continut principiul independentei magistratului.

Codul fiscal nu prevede in articolul 64 transe sau cote de impozitare diferite pentru venituri rezultate din indemnizatii sau pentru venituri rezulate din salarii. Impozitul se aplica pentru venitul realizat: asupra salariilor si asimilate salariilor, asupra pensiilor. Impozitul nu se aplica asupra unor componente ale venitului – parte contributiva sau necontributiva.

Prin Legea prezenta nu se modifica cota unica de impozitare de 10% pentru veniturile rezultate din pensii, astfel incat modificarea dispozitiilor articolului 101 Cod fiscal incalca si prevederile art. 16 al. 1 Constitutia Romaniei – egalitatea in fata legii. Aprecierea unor alte cote de impozitare decat cele stabilite legal, printr-un artificiu legislativ care incalca toate normele in vigoare, instituie in fapt 'o taxa' asupra venitului reprezentat de pensia de serviciu, cu trimitere efectiva la pensiile magistratilor.

Legiuitorul are posibilitatea de a stabili cote de impozitare diferite, tot asa cum poate stabili (si a stabilit) categorii de venituri care nu sunt supuse impozitarii. Insa in Romania, in prezent, nu exista decat o cota de impozitare – unica – de 10%, prevazuta in articolul 64 Cod fiscal.

Legiuitorul are posibilitatea sa stabileasca, prin lege, ca pensia de serviciu este formata dintr-o parte contributiva si o parte necontributiva, aratand in clar care este partea necontributiva. Insa la momentul de fata, prin Lege, nu este prevazuta partea necontributiva (compensatia) pe care statul o acorda la pensie magistratului.

In acelasi timp, va rugam sa observati ca partea contributiva care s-ar putea aprecia in prezent nu ar fi una legala, caci nu are in vedere celelalte beneficii pe care un alt salariat le-a avut in decursul timpului. Acest aspect, daca se doreste a fi implementat, trebuie facut cunoscut, astfel incat magistratul sa poata aprecia asupra drepturilor sale prezente si viitoare.

Insa pentru pensiile aflate in plata sau pentru cei care indeplinesc deja conditiile de pensionare, stabilirea retroactiv a unei componente contributive si a unei compensatii pentru serviciul prestat incalca principiul previzibilitatii si predictibilitatii legii, inclusiv principiul neretroactivitatii legii civile prevazut de art. 15 al. 2 din Constitutia Romaniei.

Prin stabilirea unor cote de impozitare cu raportare la o parte contributiva si o parte necontributiva a venitului obtinut in cariera, in conditiile in care acest fapt nu a fost precizat in perioada in care magistratul / beneficiarul unei pensii de serviciu putea sa contribuie la fondurile / bugetele nationale, incalca atat prevederile articolului 15 al. 1 si 2, articolului 16 al. 1 si articolului 56 al. 2 si 3 din Constitutia Romaniei, cat si dispozitiile articolului 1 al. 5 din Constitutia Romaniei.

Invederam ca impunerea unor asa-numite praguri valorice – salariu mediu brut sau net pe economie – pentru calcularea unor impozite incalca dreptul de proprietate pe care magistratul il are cu privire la cuantumul pensiei, drept prevazut de articolul 44 al. 1-4 din Constitutia Romaniei.

Implicit Autoritatea legislativa recunoaste ca nu exista posibilitatea calcularii in mod legal a sumelor reprezentand contributivitatea in cazul pensiilor de serviciu, cel putin pentru pensiile aflate deja in plata (insa si pentru viitorii pensionari beneficiari ai pensiilor de serviciu, inclusiv cele militare), dar cu toate acestea alege sa impuna o alta cota de impozitare decat cea impusa pensiilor din sistemul public de pensii – 10%.

In lumina noilor, asa-zise, cote de impozitare, pentru suma ce reprezinta diferenta intre venitul mediu net si venitul mediu brut pe economie, se va calcul un impozit de 15%, fara a fi luata in calcul posibilitatea ca eventuala componenta 'contributiva' sa se regaseasca intre cele doua praguri stabilite sau poate chiar sa le depaseasca, cu posibilitatea incalcarii dispozitiilor articolului 44 al.1-4 Constitutia Romaniei si cu evidenta incalcare a dispozitiilor articolului 1 al. 5, articolului 15 al. 1 si 2, articolului 16 al. 1 si articolului 56 al. 2 si 3 din Constitutia Romaniei.

Defalcarea pe componente a unui venit si apoi impozitarea separata a acestor componente nu este o operatiune prevazuta in legea fiscala in cazul altor categorii de venituri, constituind in fapt o modalitate discriminatorie de impozitare / taxare a pensiei de serviciu, modalitate care incalca dispozitiile constitutionale precitate.

Legile nr. 303/2004 si nr. 303/2022 fac referire la pensia de serviciu ca despre un venit in integrum. Insistam: faptul ca pensia de serviciu contine si o parte contributiva nu schimba caracterul unitar si unic al venitului, caci in caz contrar legea ar trebui sa prevada noi cote de impozitare in cuprinsul articolului 64 din Codul fiscal, fapt care insa nu s-a realizat.

Modalitatea de stabilire a pensiei de serviciu este clar prevazuta in legea actuala, nu este defalcata pe componente, pensia de serviciu a magistratilor fiind in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.

Nu este prevazut in lege care este procentul, din cei 80% reprezentati de indemnizatia de pensionare, pe care statul il acorda cu titlu de compensatie si pe care are posibilitatea, inclusiv potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, de a-l modifica sau chiar elimina, in functie de politica statului in domeniul asigurarilor sociale, insa doar pentru viitor.

Tocmai prin stabilirea cuantumului pensiei de serviciu prin raportare la un procent fix din indemnizatia unui magistrat in activitate se asigura – din perspectiva principiului independentei magistratului – persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica (respectiv beneficiarii de venituri din pensii si/sau indemnizatii pentru limita de varsta acordate in baza unor legi sau statute speciale) acelasi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispozitiilor art.56 alin.(2) din Constitutie referitoare la justa asezare a sarcinilor fiscale.

Curtea Constitutionala a reiterat, inclusiv prin Decizia nr. 467/2023 (paragraf 162), ca statul este liber sa decida cu privire la aplicarea oricarui regim de securitate sociala sau sa aleaga tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acorda in oricare dintre aceste regimuri. Singura conditie impusa statului este aceea de a respecta principiul nediscriminarii, fiind absolut necesar ca masura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obtinute in baza unor legi sau statute speciale sa fie aplicabila tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fara distinctie. (A se vedea si Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, paragraful 140.)

Va rugam sa observati insa ca statul nu modifica dispozitiile privind cuantumul pensiei de serviciu, cu indicarea concreta a compensatiei pe care o acorda magistratului, in continuare pensia de serviciu reprezentand 80% din indemnizatia bruta din ultima luna de activitate sau, asa cum se intentioneaza pentru viitor, 80% din media indemnizatiilor brute avute in ultimele 48 luni de activitate.

Invederam ca stabilirea ca etalon / prag valoric de la care se calculeaza alte trepte de impozitare trebuie sa fie realizata in mod clar, precis, cu luarea in considerare atat a deciziilor Curtii Constitutionale, cat si a Constitutiei Romaniei. Cuantumul pensiei nu poate fi unul fluctuant de la luna la luna, nu poate depinde de factorul politic intr-o masura mai mare decat permite legea factorului politic sa stabileasca in cazul restului cetatenilor Romaniei.

Din aceasta perspectiva, va rugam sa observati ca persoanele beneficiare ale pensiilor de serviciu (insa si cele care beneficiaza de pensii in sistemul public de pensii) au obtinut in instanta drepturi salariale restante care nu sunt inca pe deplin executate de statul roman, care modifica baza de calcul lunar sau anual, ceea ce face ca asa-numitele 'praguri' valorice stabilite prin noul articol 101 Cod fiscal – salariu mediu brut sau net pe economie – sa afecteze chiar asa-zisa componenta contributiva, cu consecinte asupra cuantumului sumelor ce se platesc cu titlu de pensie si cu posibila incalcare a dreptului de proprietate.

Mai mult, pentru celelalte categorii de pensionari care obtin pensii de serviciu si care nu au fost obligati la contributii potrivit legilor in vigoare la momentul incasarii salariului, impozitarea peste un anumit cuantum salarial, subiectiv, reprezinta o veritabila expropriere, intrucat li se impune o sarcina fiscala disproportionata.

Dispozitiile articolului nou introdus XVIII reprezinta in fapt o sanctionare de catre Stat a beneficiarilor de pensii de serviciu, 'sanctiune' aplicata pentru ca la momentul la care s-au aflat in serviciul public, exercitand profesiile ce au generat pensia de serviciu, Statul, care ii platea, nu a platit contributii de pensie pentru ei, astfel cum a platit pentru restul salariatilor sai (personal contractual, demnitari, functionari publici etc.), intrucat nu exista o obligatie de plata a acestor contributii.

Chiar raportarea legiuitorului, in stabilirea unor asa-zise praguri de impozitare, la venitul din 'salariul' mediu net pe economie sau 'salariul' mediu brut pe economie, si doar in cazul pensiilor de serviciu, constituie o incalcare a principiului nediscriminarii prevazut de art. 16 al 1 din Constitutia Romaniei. Spunem aceasta, intrucat in aceasta modalitate poate fi (si este afectat) cuantumul pensiei din sistemul public stabilit in baza principiului contributivitatii.

Accentuam asupra faptului ca stabilirea acestor praguri valorice doar cu privire la pensiile de serviciu si fara luarea in considerare a faptului ca indemnizatia de serviciu (cum este si cazul magistratilor) nu cuprinde toate componentele salariului (ore suplimentare, spor de vechime in munca etc.) pe care alte categorii de cetateni le au incalca dispozitiile art. 15 al. 2 din Constitutia Romaniei.

Compensatia (asa-numita 'parte necontributiva') pe care statul o acorda ca venit unic impreuna cu partea asa-zis contributiva – procentual in cazul magistratilor si stabilit la 80% din cuantumul indemnizatiei de incadrare brute din ultima luna de activitate – nu poate fi impozitata altfel decat restul categoriilor de venituri din pensii, caci atunci statul intelege in fapt sa reduca cuantumul pensiilor deja stabilite sau aflate in plata intr-o modalitate 'eleganta', dar nelegala. Aceasta situatie contravine principiului neretroactivitatii legii civile prevazut de art. 15 al. 2 din Constitutia Romaniei si principiului nediscriminarii prevazut de art. 16 al 1 din Constitutia Romaniei, dar incalca si prevederile art. 56, art. 139 si art. 147 al. 4 din Constitutia Romaniei.

In sensul celor amintite anterior, Curtea Constitutionala a stabilit prin Decizia nr. 467/2023 ca stabilirea prin lege a unui impozit trebuie sa respecte cel putin patru criterii: echitate, proportionalitate, rezonabilitate si nediscriminare. Intrunirea cumulativa a acestor patru criterii legitimeaza din punct de vedere constitutional stabilirea unui impozit. Printr-o atare conduita, legiuitorul respecta intru totul dispozitiile art.56 si 139 din Constitutie, fara a afecta alte drepturi si libertati fundamentale.

Din aceasta perspectiva, se constata ca Autoritatea legiuitoare stabileste, fara luarea in considerarea a tuturor aspectelor de legalitate anterior amintite, ca pensia de serviciu este compusa din 2 parti contributive echivalente salariului mediu net pe economie si salariului mediu brut pe economie, fara luare in considerare chiar a partii contributive care nu a fost corect calculata anterior si care este imposibil de stabilit in prezent. La aceasta se adauga o a treia componenta – compensatia pe care o acorda statul –, care este stabilita cu incalcarea inclusiv a eventualei parti contributive ca fiind cel putin egala cu salariul mediu brut pe economie.

Amintim ca potrivit Deciziei nr 467/2023 a Curtii Constitutionale, impunerea in sine (asadar, orice sarcina fiscala) este grefata pe dreptul de proprietate al contribuabilului si acest drept nu trebuie sa fie afectat in substanta sa. Este necesar ca modul in care este reglementata contributivitatea fiscala sa asigure un echilibru intre dreptul de proprietate al contribuabilului si dreptul statului de a impune taxe si impozite (Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, paragraful 101). (...)

Analizand deciziile Curtii Constitutionale in materie, rezulta ca partea necontributiva a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitari distincte fata de partea sa contributiva, conditionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fara distinctie.

Adaugam, insa, ca aspect care nu a format obiectul controlului de constitutionalitate in precedent, ca pentru a putea fi impozitate separat cele 2 sau 3 componente ale pensiilor de serviciu (caci legiuitorul face referire in prezent la salariul mediu net pe economie, salariul mediu brut pe economie si partea care depaseste salariul mediu brut pe economie), este necesar ca acestea sa fie clar precizate, inca din perioada desfasurarii activitatii care permite acordarea dreptului la pensie de serviciu. Procedand in caz contrar, este afectat atat principiul contributivitatii – astfel cum este el inteles de legiuitor –, cat si componenta 'compesatorie' pe care statul desi a inteles sa o acorde si este legal stabilita, acum incearca sa o reduca, mascat, prin impozitare.

2. Reamintim ca modalitatea de stabilire a pensiei de serviciu este clar prevazuta in legea actuala, nu este defalcata pe componente, chiar daca beneficiarul pensiei de serviciu a contribuit in decursul timpului din venitul incasat ca si indemnizatie laa fudamentarea bugetelor asigurarilor sociale, de sanatate etc.

Magistratii au fost omisi din actele normative care majorau salariile inclusiv in raport cu indicele de inflatie, a fost necesara formularea de actiuni in instanta pentru aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind salarizarea – existand si acum cazuri in care veniturile magistratilor in activitate, avand acelasi grad, functie si vechime sunt diferite, magistratii pensionari fiind in situatii similare.

Magistratii au contribuit la bugetul de asigurari sociale in cuantumul prevazut de lege, insa contributiile acestora sunt in cuantum diferit, intrucat si salariile au fost diferite, ca urmare a aplicarii neunitare a dispozitiilor legale privind salarizarea – fapt generat de inconsecvecta legislativa ce a condus si la formularea de actiuni in instanta.

Defalcarea venitului constituit de pensie in doua sau trei componente, care nu au legatura cu sumele ce pot fi apreciate potrivit principiului contributivitatii din sistemul public de pensii, va genera inechitati intre beneficiarii dreptului la pensie, partea considerata contributiva nefiind identica pentru toti magistratii cu aceeasi vechime, grad si functie, astfel ca si impozitul va fi diferit.

Pe de alta parte, prin defalcarea (in mod nelegal, spunem noi) pe trei componente a pensiei unice de serviciu, nu se stabileste un prag cert de impozitare – de tipul 'treapta' de impozitare –, ci, in fapt, este redus cuantumul pensiei in plata, cu evidenta trimitere doar inspre categoria pensiilor de serviciu ale magistratilor, reducere mascata de dispozitia de impozitare cu 15% a partii ce depaseste contributivitatea pentru toate categoriile de pensii de serviciu.

Este fals sa se aprecieze ca 'defalcarea' pensiei de serviciu in trei componente permite o impozitare progresiva. Impozitarea progresiva presupune stabilirea unor praguri ale venitului de la care se majoreaza contributia catre stat, prag care trebuie sa aiba acelasi nivel pentru toti destinatarii legii, indiferent de partile componente ale venitului.

Apreciem ca si 'compensatia' ce poate fi acordata de stat are tot caracterul juridic al venitului rezultat din pensie, astfel ca stabilirea unei alte modalitati de impozitare a acesteia, alta decat pentru restul pensiilor din sistemul public de pensii, are caracterul unei exproprieri, fara indicarea insa si a unei cauze de utilitate publica.

Ca 'taxele' ce se doresc a fi impuse, reprezentate de cele 2 categorii de venituri (venitul mediu net si venitul mediu brut), nu sunt si nu pot fi considerate 'impozit' rezulta din aceea ca nu se modifica dispozitiile art 64 Cod fiscal in sensul indicarii altui procent de impozitare, altul decat decat cel de 10%.

3.Prin noul art. 101 Cod fiscal, astfel cum este modificat prin dispozitiile art. XVIII, sunt stabilite si alte dispozitii cu vadit caracter nconstitutional in cuprinsul alineatelor 6, 7 si 8.

In conditiile in care Statul nu executa la timp hotararile judecatoresti intrate in puterea lucrului judecat, esalonand chiar si plata drepturilor salariale restante, stabilirea unor asa-numite cote de impozitare de 10%, 15% si 20% doar cu privire la diferentele de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, incalca dreptul de proprietate de care se bucura beneficiarul legii. Intarzierea voita a platii drepturilor salariale si a diferentelor de venituri din pensii – justificata sau nu din punct de vedere economic, dar nu din perspectiva constitutionala – are ca efect incalcarea dispozitiilor art. 44 al 1-4 din Constitutia Romaniei.

De asemenea, dispozitiile noului articol 101 din Codul fiscal – articolul XVIII din Legea supusa criticilor prezente – incalca dispozitiile art. 147 al 2 si al 4 din Constitutia Romaniei. Va rugam sa observati ca in forma transmisa initial la controlul de constitutionalitate se propunea un nivel de impozitare de 15%, care insa a fost considerat neconstitutional de Curtea Constitutionala pentru faptul ca norma care prevedea acest impozit nu era suficient de clara, fiind astfel contrara art. 1 din Constitutie, iar nu pentru cuantumul impozitului stabilit.

Sub acest din urma aspect, Curtea Constitutionala a retinut doar ca impozitarea nu poate avea un caracter sanctionator, pentru ca se ajunge practic la o regandire si o restructurare indirecta a insesi bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a aratat, trebuie sa reflecte o valoare cat mai apropiata de cuantumul indemnizatiei aferente functiei detinute la momentul la care s-a realizat pensionarea. Or, daca baza de calcul este un element ce tine de insasi asigurarea independentei sistemului judiciar, nu este admisibila reducerea indirecta a acesteia prin reglementarea unor impozite care in final conduc la o alta valoare a pensiei decat cea comparabila cu indemnizatia unei persoane aflate intr-o functie similara celei din care s-a realizat pensionarea. Asadar, legiuitorul dispune de o marja de apreciere in domeniul impozitarii pensiilor, cu conditia sa nu incalce garantiile atasate independentei sistemului judiciar, ceea ce inseamna ca in stabilirea regulilor si a bazei de impunere trebuie sa manifeste o diligenta deosebita.

Noile procente de impozitare au in vedere cuantumuri ale impozitului de 15% si de 20%, cu incalcarea limitelor reexaminarii stabilite prin decizia Curtii Constitutionale nr 467/2023 si cu incalcarea articolului 1 al. 5 din Constitutia Romaniei, in conditiile in care legiuitorul a inteles sa modifice dispozitii care nu au fost apreciate ca fiind neconstitutionale”.

* Cititi aici intreaga argumentatie a ANMPR