Doua decizii ale Curtii Constitutionale conduse de judecatorul Valer Dorneanu (foto) pot avea impact major asupra dosarului de la DIICOT DIICOT cunoscut sub denumirea "Rompetrol II". Specialisti in Drept, consultati de jurnalisti luju.ro, sustin ca anchetatorii sunt obligati ca in astfel de dosare, in care sunt acuzati si fosti membri ai Guvernului pentru diverse ordonante sau hotarari de guvern date ca oportunitate economica, sunt obligati sa tina cont de deciziile Curtii, atat in ce priveste incalcarea separatiei puterilor in stat constatata de CCR in cazul investigatiei DNA asupra modului in care a fost elaborata vestita Ordonanta 13, cat si in privinta sintagmei "in mod defectuos" din continutul definitiei infractiunii de abuz in serviciu, declarata neconstitutionala.

Dupa cum se stie, Curtea Constitutională a decis ca procurorii DNA si-au depasit competentele atunci cand au demarat anchetarea Guvernului Grindeanu pe tema elaborarii unui act normativ. In motivarea deciziei, CCR a stabilit fara dubiu ca DNA, anchetand modul in care a fost elaborata OUG 13, a perturbat buna activitate a Guvernului si ca Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

Recent, si presedintele UNJR, judecatorul Dana Garbovan, a facut o declaratie cat se poate de explicita legata de cazurile in care sunt anchetati ministri, atentionand asupra faptului ca actuali si fosti membri ai Exceutivului nu pot fi anchetati pentru procesul legislativ in sine. "Pot fi anchetati in continuare ministri, chiar legat de un proces legislativ. Ceea ce spune Curtea, este adevarat intr-un limbaj tehnic si destul de stufos, este ca ministrii nu pot fi anchetati pentru procesul legislativ in sine, ceea ce implica de la initierea unui act normativ pana la finalizarea lui, publicarea in Monitorul Oficial. Niciun fel de infractiune nu este legata de acest proces legislativ in sine. Spre exemplu, daca se da mita sau se face trafic de influenta pentru ca fie un parlamentar, fie un ministru sa initieze un astfel de proiect, atunci aceasta infractiune, aceasta fapta este exterioara procesului legislativ, nu are nicio legatura cu un proces legislativ firesc, si in continuare va putea fi anchetata de procurori pe infractiuni de coruptie, dare, luare de mita, trafic de influenta. Dar procesul legislativ in sine nu poate fi niciodata infractiune, si acest lucru il spune CCR.

Tot judecatoarea Garbovan a dat explicatii largite in privinta deciziei CCR legata de neconstitutionalitatea din interiorul definitiei infractiunii de abuz in serviciu: "In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni: incalcarea unei dispozitii exprese din lege, necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative". Magistratul a mai subliniat ca aceasta incalcare a legii trebuie sa fie flagranta, nefiind permis ca inţelesul unei norme sa poata fi clarificat prin decizia judecătorului, "deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor".

Avand in vedere situatia noua creata de cele doua decizii CCR sus-mentionate, dosarul Rompetrol II se afla acum sub acest impact, iar anchetatorii au obligatia de a analiza efectele acestor decizii asupra acuzatiilor existente in cauza la aceasta ora. In dosarul "Rompetrol II" se stie ca in aceasta ancheta, dupa ce a stagnat vreo opt ani la DICOT, a fost redeschisa. E vorba de acea disjungere din dosarul "Rompetrol I" in care au fost trimisi in judecata, in 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul ministru Sorin Pantis si Sorin Rosca Stanescu. Anul trecut, procurorii DIICOT au pus sub acuzare trei ministri, anuntand ca Mihai Tanasescu, Sebastian Vladescu si Gheorghe Pogea pentru savarsirea infractiunilor de constituire de grup organizat, abuz in serviciu si complicitate la delapidare. La punerea sub acuzare a fostilor ministri, DIICOT a sustinut ca in perioada septembrie — octombrie 2003, ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, si ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, "si-au exercitat cu rea-credinta atributiile de serviciu, in urma unei intelegeri cu Dan Costache Patriciu (n.n.-decedat), George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, in sensul initierii si promovarii OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30 septembrie 2003, in cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite in obligatiuni subscrise de catre Ministerul Finantelor Publice".

Fostul ministru al Finantelor, Dan Ioan Popescu a explicat, dupa audiere, referindu-se la un OUG extrem de important in toata istoria Rompetrol, ca "acea ordonanta de urgenta a fost data pentru un agent economic care intre timp a platit zece miliarde de euro la bugetul de stat, care asigura sapte mii de locuri de munca si care, dupa parerea mea, si-a indeplinit toate indatoririle. Statul nu a pierdut absolut nimic. Pai dacă Patriciu a vandut cu trei miliarde de euro, iar statul are 50 la sută, cat a primit statul? (…) Incepând cu 2003 s-au plătit cate 25 de milioane de euro anual, cu titlu de dobanda la obligatiuni”.

Conform procurorilor, Mihai Tanasescu, fost ministru al Finantelor si Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei in Guvernul Nastase, i-ar fi sprijinit pe Dinu Patriciu, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioi, patroni la acea vreme ai SC Rompetrol Rafinare SA, promovand in 2003 o ordonanta de urgenta prin care datoriile bugetare restante de circa 603 milioane de dolari au fost convertite in obligatiuni ce urmau a fi subscrise de catre Ministerul Finantelor Publice.

Avand in vedere motivarea si considerentele Deciziei CCR in legatura cu Ordonanta 13, si aici, in cazul "Rompetrol II" este vorba de acuzatii care privesc procesul legislativ, nefiind vorba de vreo traficare de influenta sau alta fapta de coruptie. De altfel, ar fi cel putin bizar ca membri din Executivele care au discutat si decis oportunitatea unor decizii economice ce au avut ca efect salvarea unui mare contribuabil la bugetul statului, sa fie catalogati drept "grup infractional organizat". Pe de alta parte, daca acuzatia de abuz in serviciu nu se sustine cu probe clare ca a fost incalcata legea primara prin savarsirea unei infractiuni, atunci ancheta in dosarul "Rompetrol II " va avea parte de rasturnari de situatie spectaculoase.

Conform informatiilor oficiale, Rompetrol Rafinare SA a continuat sa fie un contribuabil important la bugetul de stat al Romaniei, platind peste 1,277 miliarde USD pentru anul 2016, iar valoarea contributiei la bugetul de stat a depasit valoarea de 12,5 miliarde USD în perioada 2007 – 2016.