A fost facut inca un pas pentru demonstrarea in instanta a persecutiei anti-crestine la care s-a dedat regimul presedintelui Klaus Iohannis (foto) in starea de urgenta, inchizand bisericile nu prin lege, ci prin acte infralegale (respectiv ordonante militare), in profunda sfidare fata de Constitutie.

Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate motivarea Deciziei nr. 6473/2020, redactata saptamana trecuta, prin care judecatorii ICCJ Horatiu Patrascu, Mona Magdalena Baciu si Mariana Constantinescu au trimis la rejudecare dosarul nr. 155/45/2020, in care judecatorul Ioan Petrescu de la Curtea de Apel Bacau solicita anularea despoticului act prin care guvernarea PNL a pus lacat pe lacasele de cult. Ne referim la articolul 2 din Ordonanta Militara 1/2020 (emisa de catre ministrul Afacerilor Interne de la acel moment, Marcel Vela), care interzice slujbele religioase cu public.

Cum a aratat batjocura procedurala

Astfel, cei trei magistrati supremi au admis recursul lui Ioan Petrescu impotriva sentintei prin care judecatorul Petrica Gherghesanu de la Curtea de Apel Iasi a respins actiunea doar pe procedura, neintrand in fondul problemei. Amintim ca Gherghesanu a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Afacerilor Interne si, pe cale de consecinta, a respins actiunea lui Petrescu „ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva”.

Altfel spus: Petrica Gherghesanu a considerat ca ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, nu are ce sa caute in proces. Asta desi acelasi Vela a emis toate ordonantele militare.

Gherghesanu a avut pe masa documentul ce ar fi putut duce procesul mai departe

Revenind la Inalta Curte de Casatie si Justitie, trebuie sa spunem ca magistratii Patrascu, Baciu si Constantinescu au constatat faptul ca judecatorul Petrica Gherghesanu i-a incalcat grav petentului Ioan Petrescu dreptul la un proces echitabil, prin faptul ca, in dispret fata de Codul de procedura civila, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MAI fara sa puna in discutia partilor o cerere depusa la dosar de catre acelasi petent Ioan Petrescu (chiar daca pe ultima suta de metri).

Ne referim la o cerere de modificare a cadrului procesual pasiv, pe care magistratul Petrescu a trimis-o prin e-mail, solicitand introducerea in cauza, in calitate de parat, a Ministerului Afacerilor Interne. Cu alte cuvinte, arata Inalta Curte, Gherghesanu a trecut cu vederea aceasta solicitare de ultim moment, desi ea a fost primita la dosar inainte de inceperea judecatii. Prin aceasta dovada de nepasare, judecatorul Petrica Gherghesanu i-a incalcat magistratului Ioan Petrescu dreptul la un proces echitabil, ocrotit de catre articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, a constatat instanta suprema.

Prezentam cele mai importante pasaje din hotararea ICCJ:

„In contextul unei succinte prezentari a situatiei de fapt, recurentul-reclamant a aratat, in esenta, ca s-a conformat dispozitiilor instantei si a depus la dosar cerere precizatoare prin care a inteles sa modifice cadrul procesual pasiv, prin solicitarea de introducere in cauza, in calitate de parat, a Ministerului Afacerilor Interne – autoritate publica centrala –, cu respectarea dispozitiilor art. 204 alin.1, art.175 alin.1, art.183 alin.3 Cod procedura civila si art.16 ind.1 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, prin neanalizarea cererii modificatoare depuse la dosar, prin e-mail, la data de 14.04.2020, ora 3.10 a.m., retinandu-se lipsa calitatii procesuale a paratului Ministrul Afacerilor Interne, recurentul-reclamant [a sustinut ca] a suferit o vatamare, fiind lipsit de solutionarea pe fond a actiunii formulate. (...)

Intimatul-parat Ministrul Afacerilor Interne a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei recurate ca fiind temeinica si legala, apreciind, in esenta, ca recurentul-reclamant nu a depus la dosar cererea modificatoare in timp util, fiind depusa in ziua termenului de judecata, astfel ca nu poate fi imputata instantei neluarea in seama a acestei cereri. (...)

Reprezentantul Ministerului Public (n.r. procurorul PICCJ Liviu Draganescu) solicita in principal respingerea recursului ca inadmisibil, intrucat lipseste una dintre conditiile esentiale pentru exercitarea acestei cai de atac, respectiv interesul. Arata ca ordonanta militara nu mai este in vigoare, epuizandu-si efectele, motiv pentru care considera, in concordanta si cu practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, ca recursul este inadmisibil.

In subsidiar, solicita respingerea recursului ca nefondat. (...)

Examinand legalitatea sentintei recurate prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs si a dispozitiilor legale incidente in materia supusa verificarii, Inalta Curte constata ca recursul este fondat, in limitele si pentru considerentele expuse in continuare.

1. Cu titlu preliminar, Inalta Curte constata netemeinicia exceptiei inadmisibilitatii recursului invocate de reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca aceasta vizeaza, in realitate, o lipsa de obiect a actiunii, care nu poate fi analizata in lipsa lamuririi cadrului procesual pasiv de catre instanta de fond.

2. Argumente de fapt si de drept relevante

Instanta de contencios administrativ si fiscal a fost investita de catre reclamantul Petrescu Ioan cu o cerere, prin care a solicitat, in contradictoriu cu paratul Ministrul Afacerilor Interne, anularea partiala a Ordonantei Militare nr.1/2020 (astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Militara nr.2/2020), ambele emise de catre parat.

Prin sentinta ce formeaza obiectul recursului, instanta de fond a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministrului Afacerilor Interne si a respins actiunea, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Inalta Curte constata ca la fila 57 din volumul II al dosarului de fond se afla cererea precizatoare / modificatoare formulata de reclamant, depusa la dosar la data de 14 aprilie 2020, anterior inceperii sedintei de judecata, prin care acesta arata ca intelege sa se judece cu Ministrul Afacerilor Interne si Ministerul Afacerilor Interne, in calitate de parati, cerere care nu a fost pusa in discutia partilor, nefiind solutionata de instanta.

Asa fiind, instanta de control judiciar constata ca hotararea primei instante este nelegala, retinand incidenta in cauza a motivului de casare prevazut de dispozitiile art.488 alin.(1) pct.5 Cod procedura civila.

Astfel, potrivit dispozitiilor art.488 alin.(1) pct.5 din Codul de procedura civila, se impune solutia de casare in solutionarea recursului 'cand, prin hotararea data, instanta a incalcat normele de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii'.

Aminteste Inalta Curte ca nulitatea actelor de procedura definita la art.174 alin.(1) din Codul de procedura civila ca fiind 'sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma' se regaseste actualmente in Capitolul III din titlul IV al Cartii I din acelasi Cod, care reglementeaza deopotriva nulitatea absoluta si pe cea relativa, nulitatea conditionata si nulitatea neconditionata de existenta unei vatamari, totodata, statuand asupra modului in care nulitatile pot fi invocate si efectele pe care le produce aplicarea sanctiunii.

Prin urmare, orice pretinsa incalcare a unei reguli de procedura, indiferent de regimul sau juridic, va fi analizata din perspectiva art. 488 alin.(1) pct.5 Cod procedura civila, pentru a se constata daca reprezinta sau nu un motiv de casare a hotararii.

In acest context, Inalta Curte constata ca instanta de fond nu a pus in discutia partilor litigante cererea de modificare a cadrului procesual pasiv, nepronuntandu-se asupra acesteia.

Instanta de control judiciar aminteste ca unul dintre principiile fundamentale ale dreptului este rolul judecatorului in aflarea adevarului reglementat de dispozitiile art. 22 din Codul de procedura civila, potrivit caruia: '(1) Judecatorul solutioneaza litigiul conform normelor de drept aplicabile, (...), (6) Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care legea ar dispune altfel', iar, in vederea asigurarii respectarii principiului contradictorialitatii, art.14 alin.(5) din acelasi Cod prevede ca 'instanta este obligata, in orice proces, sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept invocate', aceste din urma dispozitii fiind dezvoltate si in cuprinsul art. 224 privitoare la discutarea cererilor si exceptiilor din Codul de procedura civila, Capitolul II, care reglementeaza 'Judecata', precum si in sectiunea a 4-a a aceluiasi capitol privind deliberarea si pronuntarea hotararii in cuprinsul art. 397 alin.(1) Cod procedura civila, care stipuleaza ca 'instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii (...)'.

Retine Inalta Curte ca respectarea acestor dispozitii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie si obligatiei ce revine instantei de a garanta partilor exercitiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, in sensul art. 6 din Codul de procedura civila, art. 21 din Constitutia Romaniei si art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Astfel, dreptul la un proces echitabil constituie o componenta a principiului preeminentei dreptului intr-o societate democratica, nefiind suficient ca legea sa recunoasca persoanelor drepturi substantiale in masura in care acestea nu sunt insotite de garantii fundamentale de ordin procedural, de natura a le pune in valoare.

In acest sens, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil implica in sarcina instantei obligatia de a proceda la 'un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta' (Cauza Albina impotriva Romaniei, Cauza Gheorghe impotriva Romaniei).

Prin urmare, in conditiile in care instanta de fond a incalcat normele de procedura antereferite, a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii, producand astfel o vatamare reclamantului, avand in vedere solutia pronuntata in raport cu obiectul cererii de chemare in judecata si pretentiile concrete deduse judecatii, tinand cont de specificul contenciosului administrativ in limitele caruia se desfasoara raporturile litigioase de fata, Inalta Curte constata ca instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala, nesolutionand cererea formulata de reclamant prin care acesta a modificat cadrul procesual pasiv, precizand ca intelege sa se judece si cu Ministerului Afacerilor Interne – autoritate publica centrala, in calitate de parat, instanta respingand actiunea ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, retinand ca emitentul actului a carui anulare se solicita este Ministerul Afacerilor Interne, iar reclamantul, desi trebuia si putea, nu a indicat expres faptul ca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne, astfel cum i s-a pus in vedere de catre instanta.

Asa fiind, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdictie si asigurarea tuturor garantiilor procesuale pe care judecata in prima instanta le confera partilor, se impune casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, urmand ca instanta sa se pronunte, dupa punerea in discutia partilor litigante, asupra cererii precizatoare a cadrului procesual formulate de reclamant, aflate la fila 57 din volumul II al dosarului de fond si sa solutioneze cauza cu respectarea tuturor normelor de procedura prevazute de lege”.

* Cititi aici intreaga decizie a ICCJ

Cititi mai jos precedentele episoade ale serialului:

- „PRIGONIREA CRESTINILOR PRIN ORDONANTA MILITARA”;

- „PE SUFLETUL LUI IUDA”;

- „BEZNA MINTII IN LOC DE LUMINA INVIERII”;

- „TIRANIA ANTICRESTINA POATE FI INVINSA”.