Presedintele Institutului National de Pregatire a Practicienilor in Insolventa, avocata Simona Milos (foto), a efectuat o analiza a Conferintei Nationale de Insolventa editia a IV-a, organizata in perioada 3-4 noiembrie 2016, in parteneriat cu Institutul National al Magistraturii, in care, “in loc de concluzii”, ofera solutiile utile si necesare pentru ca interferenta penalului in procedurile de insolventa sa se faca fara efecte negative. Pentru aceasta este necesar, ca prin dialog, sa fie gasite cele mai bune metode de lucru in asa fel incat se fie protejata partea vatamata din procesul penal, afacerile si drepturile creditorilor privati, inclusiv a celor salariati. Intreaga analiza facuta de presedinta INPPI, Simona Milos a fost publicata in revista de insolventa Phoenix fiind preluata de Lumeajustiei.ro.

In cuprinsul analizei sale, avocata Simona Milos afirma ca este necesar sa se constientizeze ca in clipa de fata penalul interfereaza in procedurile de insolventa in asa maniera incat afecteaza atat avocati, practicieni in insolventa, procurori sau judecatorii, motiv pentru care este necesar sa fie intensificat dialogul interprofesional intre acestia.

De altfel, presedinta INPPI Simona Milos pune punctul pe “i” si arata ca folosind argumente precum necunoasterea problemelor dintr-un alt domeniu, ignorarea unei perspective sau pretextand ca legea nu permite sau nu distinge “in incercarea de a dovedi ca fiecare dintre noi a aplicat corect legea la situatia de fapt data” nu reprezinta altceva decat o sabotare a rezultatului final si o minciuna frumoasa.

Prezentam in continuare articolul publicat de avocata Simona Milos in revista de insolventa Phoenix:

„Cea de-a patra editie a Conferintei Nationale de Insolventa a reprezentat punctul final al unui experiment pilot: rezultanta programului de pregatire profesionala comuna dintre Institutul National al Magistraturii si Institutul National de Pregatire a Practicienilor in Insolventa, realizat in baza Protocolului incheiat intre cele doua institutii.

Conceput in ideea abordarii unor teme de dezbateri a acelor chestiuni care au generat solutii de practica judiciara neunitara, acest program s-a desfasurat pe tot parcursul anului 2016, sub forma unor seminare comune in cele mai importante orase ale tarii, la care au participat peste 600 de practicieni in insolventa, judecatori si procurori, in incercarea de a identifica in primul rand aspectele divergente pentru a gasi ulterior solutiile care se impun.

Tema centrala a conferintelor din acest an a fost - interferenta penalului in procedurile de insolventa, pornindu-se de la un fapt cert, anume al impactului semnificativ pe care masurile preventive/asiguratorii din procesul penal le au asupra companiilor aflate in insolventa.

Conform statisticilor realizate de catre BPI, desi numarul de companii asupra carora au fost dispuse masuri procesual penale nu este foarte mare – la nivelul anului 2014 erau 377 iar in 2016 de doar 261, numarul de salariati al acestor companii depaseste 13.000 iar cifra de afaceri totala era de peste 1,7 miliarde Euro, impactul asupra economiei este unul important, astfel incat trebuie gasite cele mai bune solutii care sa permita atat protejarea partii vatamate din procesul penal cat si protejarea afacerilor si a drepturilor creditorilor privati, inclusiv a celor salariati.

O atentie sporita se impune in privinta modului de aplicare a legilor (penala si a insolventei) sa nu ajungem in situatia paradoxala in care sa fie afectate chiar interesele celor pentru care au fost luate masurile din procesul penal si sa nu se afecteze unul dintre obiectivele majore urmarite prin aplicarea masurii asiguratorii/preventive si anume recuperarea prejudiciului.

Practic, in afara celor sase seminare comune, Conferinta Nationala de Insolventa din acest an a fost cel de-al saptelea eveniment care avea menirea de a sintetiza concluziile trase de catre participanti in urma precedentelor seminare.

Nu voi intra acum in aspectele tehnice ale materialelor prezentate si nu imi propun sa fac aici o evaluare asupra modului (semnificativ dealtfel) in care sunt afectate procedurile de insolventa de procesul penal, caci aceste aspecte au fost in detaliu si cu mult profesionalism abordate de catre lectorii care au acceptat sa ne fie alaturi pe tot parcursul acestui program.

Ca un spectator care nu a lipsit la niciunul dintre aceste evenimente, am sa incerc sa trag niste concluzii cu privire la acest program – experiment si mai ales, cu privire la Conferinta Nationala de Insolventa Editia a IV-a.

O prima concluzie este aceea a constientizarii faptului ca exista o problema reala in aceasta interferenta a procesului penal in procedurile de insolventa care ne afecteaza deopotriva pe toti si ca este momentul sa intensificam dialogul interprofesional: privirea tintuita in propriile hirtii si ignorarea opiniei celorlalti participanti nu mai este posibila, indiferent ca suntem avocati, practicieni in insolventa, procurori sau magistrati (judecatori sindici sau judecatori de penal).

Dinamica lucrurilor, evolutia societatii, intensificarea fenomenului infractional, efectele nefaste ale crizei financiare asupra afacerilor – pana la urma, salvarea noastra ca natiune, ne obliga pe toti la dialog.

O alta concluzie este aceea ca, din pacate, ”penalistii” au fost prea putin reprezentati numeric.

O alta concluzie este aceea ca majoritatea ”civilistilor” au aceeasi intelegere asupra problemelor de drept expuse dezbaterii dar ca solutiile nu pot fi gasite decat intr-o cooperare a tuturor celor implicati si ca opinia – chiar majoritara, a unei parti a baricadei, este lipsita de rezultatul optim.

Necunoasterea problemelor cu care se confrunta un profesionist dintr-un alt domeniu, ignorarea perspectivei celuilalt sub pretextul ca legea ne permite sau ca nu distinge, ignorarea perspectivei de ansamblu si concentrarea exclusiva asupra masurilor individuale - in incercarea de a dovedi ca fiecare dintre noi a aplicat corect legea la situatia de fapt data - inseamna sa ne mintim frumos si sa ne sabotam rezultatul final.

Dar chiar daca aceasta Conferinta nu a identificat solutia finala, adica solutia rezultanta a tuturor acestor interferente, trebuie sa admitem cu sinceritate ca nu acesta a fost scopul. Si aceasta pentru ca o astfel de unica si virtuala solutie nici nu poate exista, la o analiza rationala, atata vreme cat problemele dreptului insolventei reprezinta probleme in evolutie, la confluenta dintre teorie si practica. Iar scopul unei conferinte in care accentul s-a pus pe schimbul de idei, analiza perspectivelor, intelegerea, intr-un grad cat mai ridicat, a zonelor de impact in privinta tuturor actorilor implicati intr-o procedura de insolventa, a fost, tocmai prin aceasta, atins.

Ceea ce s-a obtinut prin dezbaterile pe marginea si in cadrul temelor prezentate este extrem de important: intelegerea necesitatii de comunicare intre specialisti ai dreptului, mai ales din partea specialistilor in materia dreptului penal, precum si cea de constructie a unor rationamente convergente, eficiente, de natura a proteja echilibrat atat principiile insolventei, cat si pe cele ale dreptului penal.

Pe de o parte, pentru obtinerea acestor rezultate a fost creat cadrul favorabil nasterii premiselor unei astfel de intelegeri comune: s-a plecat de la traditiile si istoria dreptului falimentar roman, de la valorile si conceptele pe care ni le-au lasat spre pastrare marii nostri profesori in aceasta materie, s-au analizat evolutiile si ideile moderne ale dreptului insolventei la nivel european, s-au evidentiat aspectele care intra in conflict cu standardele internationale ale unei insolvente echilibrate si eficiente, s-au prezentat problemele stringente pe care insolventele zilelor noastre le genereaza si au fost monitorizate cauzele, circumstantele si conditiile producerii lor.

Pe de alta parte, mesajul transant care a fost transmis a fost acela ca insolventele in Romania trebuie sa se desfasoare conform celor mai bune practici, cu respectarea fidela a normelor de drept, a celor de conduita deontologica, a standardelor si exigentelor economice, precum si a celor care tin de logica interna a mecanismelor procedurale.

In final, suntem convinsi de faptul ca a ridica probleme intre si pentru specialisti inseamna inceputul remedierii acestora. Ne dorim sa credem ca toti specialistii interesati in problemele nascute din derularea procedurilor de insolventa, fie acestia magistrati, practicieni in insolventa, avocati, economisti, evaluatori sau manageri, au plecat dupa cele doua zile ale Conferintei cu multumirea si convingerea unui astfel de inceput. Si de necesitatea unei continuitati intr-un astfel de inceput.

Multumim pe aceasta cale Institutului National al Magistraturii pentru excelenta colaborare si intregul sprijinul acordat, Ministerului Justitiei, Dlui Prof. dr. Ignacio Tirado din cadrul Universitatii din Madrid, profesorilor din cadrul Universitatii Romano-Americane, Universitatii de Drept din Bucuresti, Universitatii de Drept din Timisoara si lectorilor din cadrul Institutului National de Pregatire a Practicienilor in Insolventa, Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania si tuturor celor care, prin eforturile si sustinerea noastra, ne-au dat incredere si au facut posibil acest eveniment.

Un mesaj special de multumire vreau sa il adresez lectorilor care au acceptat invitatia de a sustine materiale de un inalt nivel profesional si sa ii asigur de faptul ca efortul lor a fost apreciat pe deplin prin numarul mare de participanti la toate aceste evenimente.

Este pana la urma, o mare bucurie si o recunoastere a valorii profesionale a acestor evenimente faptul ca numarul de locuri alocate fiecarui eveniment (de maxim 100 participanti la seminarele locale si de 450 de participanti la conferinta nationala) a fost atins in mai putin de o saptamana de la data anuntarii evenimentelor, organizatorii trebuind sa anunte de fiecare data, fara exceptie, incetarea inscrierilor dupa trecerea acestui interval de timp.”