Dupa ce s-a lasat asteptata o saptamana intreaga pentru a-si explica declaratiile care i-au scos pe avocati in strada, ministresa Justitiei a purtat, in cele din urma, un dialog cu organele de conducere ale profesiei de avocat. Raluca Pruna (foto) s-a prezentat, sambata 4 iunie 2016, la sedinta Consiliului UNBR, desfasurata la Hotelul Intercontinental din Bucuresti, iar dupa ce a ascultat nemultumirile decanilor prezenti, a luat cuvantul si a incercat sa-si justifice sustinerile care au produs acest val de reactii negative la adresa ei.

In mod nu neaparat surprinzator, insa, ministresa nu a facut altceva decat sa-si asume toate cele declarate si sa incerce sa se justifice, din nou intr-un mod nefericit, fara, insa, a-si prezenta scuzele fata de avocati. Astfel, Raluca Pruna a vorbit, spre exemplu, despre faptul ca este adevarat ca e prietena Monicai Macovei, despre faptul ca nu vrea sa continue o tensiune care nu este a sa, ci pe care a gasit-o intre ministerul pe care il conduce si Parlament, intre minister si CSM, dar si intre minister si avocati, despre faptul ca „lumea nu va mai fi la fel; sunt restrangeri, din pacate, de drepturi, asta e”, precum si despre faptul ca nu o intereseaza luarile de pozitie ale reprezentantilor SUA, pentru ca nu este influentata de ei.

Cireasa de pe tort a fost, desigur, explicatia privind cea mai deranjata declaratie pe care a facut-o cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995, si anume cea referitoare la asa-zisa „imunitate” a avocatilor. Incercand sa-si justifice afirmatia, Raluca Pruna a recunoscut ca a gresit atunci cand a spus ca in Franta nu este posibil ca decanul baroului sa participe la perchezitia efectuata avocatului, insa a tinut sa adauge ca „tot in codul de procedura penala francez exista o dispozitie care spune ca si in cazul unui membru al Adunarii Nationale sau al unui membru din Senat, la perchezitie merge presedintele Adunarii sau al Senatului, si la magistrati merge judecatorul care conduce instanta respectiva. Deci fie luam dintr-un alt sistem juridic tot cadrul acelui sistem juridic, dar nu putem sa alegem, pentru avocati alegem chestiunea asta, pentru parlamentari nu facem cum face Franta, si anume cu participarea presedintelui Camerei si a Senatului”.

Desi pe toata durata „discursului” Ralucai Pruna, in sala s-a vociferat dezaprobator si chiar au existat si interventii peste explicatiile acesteia din partea unor avocati si decani extrem de dezamagiti de mesajul lipsit de esenta pe care il transmitea, la incheierea declaratiilor, cei prezenti au fost incurajati sa o aplaude pe ministresa pentru „curajul pe care l-a avut de a participa la dialog”.

Prezentam explicatiile date avocatilor de Raluca Pruna in cadrul sedintei Consiliului UNBR:

„Eu cand am spus in spatiul public ca sunt avocat, nu am facut-o cu intentia de a genera un efect retoric. Am facut-o pentru ca eu chiar sunt avocat, sunt membru in Baroul Bucuresti, nu imi sunt straine problemele avocaturii, am si eu colegi, prieteni, care fac avocatura in tara asta, care fac avocatura in alte state membre, si stiu ca e o problema generala in Europa.. Spunand ca nu imi sunt straine problemele avocaturii, vreau sa gasesc o cheie mai buna prin care sa imi exprim niste rezerve fata de un anumit text de lege, care sunt rezerve ale unui jurist - mai bun, mai prost, cum e - si care nu sunt niste rezerve ale unui om care vrea sa faca o cariera politica, pentru ca va spun ca nu am in fata nicio cariera politica, pentru ca nu ma intereseaza nicio cariera politica, si incerc in acest mandat scurt sa fac ce pot eu mai bine, deloc ca om politic. Sigur ca asta este si o iluzie, pentru ca esti intr-un Guvern... Sunt intr-un Guvern de tehnocrati si facem politica, e adevarat... Dar eu va spun tuturor colegilor de aici ca nimic din ceea ce-am facut si din ceea ce am exprimat in spatiul public, nu a fost facut in considerarea unei cariere politice viitoare. Niciodata nu o sa am o cariera politica, pentru ca nu ma intereseaza. Nu sunt buna pentru asa ceva si, iata, de aia sunt aici, in fata dumneavoastra; am facut declaratii nefericite. Cu privire la secretul profesional, nu o sa intru pe discutii de text, pentru ca, asa cum a spus si domnul vicepresedinte Briciu, in masura in care va exista posibilitatea autentica de a discuta in Parlament, o sa discutam. Daca exista posibilitatea. Altfel, sigur, textul a fost retrimis de doua ori, comentariile Ministerului Justitiei, acelea care au mai ramas din cele numeroase transmise in procedura parlamentara, sunt cunoscute Parlamentului. Este si numele Guvernului... este, sa zicem, o coincidenta nefericita, nu altceva, ca punctul de vedere al Ministerului Justitiei a fost transmis ca atare, deci neprocedural, de catre Guvern la Parlament. Dar este o coincidenta nefericita, mi-o asum, si asta face, de fapt, ca textele, comentariile pe care noi le-am avut pe 35, 39, 66 si 49, patru articole care au mai ramas in discutie, sa nu fi fost supuse public pe site. Nu este un secret, le-am trimis acum si UNBR-ului si am evitat sa le pun eu pe site-ul MJ, pentru ca nu inteleg sa continui o tensiune care nu este a mea, pe care eu am gasit-o intre MJ si Parlament, intre MJ si CSM, intre MJ si avocati, intre toata lumea si toata lumea din sistemul judiciar. Deci secretul profesional, sigur, nu pot decat sa fiu de acord ca textul, asa cum era el in Legea 51 art. 35 si garantia, care cred ca exista in articolul 306 CPP care spune ca secretul profesional este opozabil organului de urmarire penala, deci astea sunt chestiuni de ABC pentru oricine vrea sa faca o profesie de jurist.

Pozitia Ministerului Justitiei cu privire la inscrisuri... Noi avem aici o rezerva care este in text, cred ca este 35 alin. 1–3 care priveste cu precadere perchezitia informatica a suporturilor de date care se afla in posesia avocatului, dar care provin de la client. Aici am avut o pozitie, dar care nu este o pozitie personala, este o pozitie a Ministerului Justitiei prin colegii care sunt foarte buni, care sunt acolo de pe vremea profesorului Stoica, au prin nenumarati ministri, sunt profesionisti. In sensul asta, si in contextul unor discutii mai largi, pe care le avem si la Consiliu, se discuta si trebuie sa spunem ca atare ca lumea nu va mai fi la fel. Sunt restrangeri, din pacate, de drepturi, asta e. Deci exista o agenda europeana, eu am sa trimit acum UNBR-ului, si dupa ce o sa vin de la Consiliul, tot ce s-a discutat si care este pozitia Romaniei si a altor state membre. Deci in acest sens in care noua ni s-a parut ca textul nu e foarte clar, aceasta este rezerva MJ pe care eu mi-o asum, pentru ca eu sunt aici in fata dumneavoastra pentru ca mi-am asumat tot ce contine acest document, si mi-am asumat constient, nu pentru ca nu am citit inainte.

In privinta subiectului privind asimilarea avocatului cu functionarul public, aceasta este o chestiune veche si nu numai la noi, ci si in alte parti. Si nu priveste doar avocatul, ci priveste si medicul. Si in considerarea unor elemente de drept constitutional pe care Romania le-a ratificat – conventia si exista, si citez coruptia, pentru ca noi, de fapt, despre ce discutam, justitia excede luptei anticoruptie, justitia este mult, mult mai mult decat anticoruptie. Si eu am impresia ca noi vedem ca si Alice tot ce este in jurul nostru prin lentila luptei anticoruptie, lucru care pot sa spun ca e fals. Deci exista conventii, pe care noi, Statul Roman, le-am ratificat fara niciun fel de rezerve, alaturi de alte state. Si exista, cred, si o decizie a Curtii Constitutionale care spune ca functionarul public poate fi si notarul, executorul, avocatul, mediatorul samd. Au fost discutii multe, dincolo de cadrul cu privire la aceasta lege si va spun ca si cu medicii este exact acelasi lucru.

Dupa aceea avem un instrument international care este o conventie din 1999 privind coruptia in sectorul privat. Simpla existenta a acestei conventii arata ca, de fapt, coruptia nu priveste numai functionarul public, exista o coruptie pe care o face si business-ul, privatul. In sensul asta trebuie privita pozitia Ministerului de Justitie, pe care inca o data eu, ca ministru, mi-o asum.

A fost o intrebare privind confidentialitatea, adresata de domnul avocat Nicu Tiberius; as vrea sa va spun ca, din pacate, nu cred ca ne-am cunoscut, este adevarat ca sunt prietena Monicai Macovei, dar nu am lucrat formal cu Monica Macovei, astea sunt discutii – asta e prima chestiune. A doua chestiune, niciodata cand m-am dus la o emisiune de televiziune nu am spus eu care vreau sa fie formatul. Nici macar nu cer intrebarile inainte, iar asta arata ce stofa politica am. Deci daca domnul Rares Bogdan sau altcineva v-a spus ca eu nu am acceptat intrebari, eu va spun ca nu este asa, am inteles ca nu e o emisiune cu public.

Cu privire la restauratie, la declaratia privind restauratia, da, asa este, este o declaratie pe care am facut-o intr-un cadru privat, la ambasada... Bine, era un cadru privat, dar stiam si voiam sa fie preluata de presa. Cand am spus despre restauratie, se discuta zilele acelea in Parlament despre modificarea legii ANI. Niciodata.. Deci am spus o data despre restauratie, mentin ceea ce am spus, si mentin - in ce sens? - in sensul in care noi, acum, suntem considerati in regiune, cel putin, un model despre cum unele institutii functioneaza, poate ne place asta, sau nu. Mie mi-a spus asta premierul Cameron. Poate nu are dreptate nici el, nu stiu. Deci suntem, in felul nostru, in aceasta materie, un model. Si atunci cand vad ca totusi anumite dispozitii legale, care nu au de-a face cu legea avocaturii, deci eu nu in sensul asta am spus cuvantul restauratie. Se incearca modificarea lor, este opinia mea, de persoana care nu trebuie sa fie politica, ca asistam, din acest punct de vedere, la o restauratie. Revenim la o perioada dinainte, cum sa spun?, din punctul procedurii de aderare. Ca noi am trecut primii toata legislatia si avem din punctul asta de vedere un avantaj, un cadrul legislativ mai bun decat alte state vechi, cum e Italia de exemplu. De ce? Pentru ca pur si simplu alaturi de alte state am trecut toata legislatia printr-un ciur. Si eu zic ca e foarte bine. Deci nu am legat niciodata cuvantul restauratie de aceasta lege si imi mentin opinia. Sunt perfect de acord ca trebuie sa existe egalitate de arme si nu cred ca am spus vreodata ca aceasta modificare a legii avocaturii printr-o dispozitie sau alta incalca egalitatea de arme in sensul ca ar face din avocat ceva mai puternic decat procurorul. Ar fi ridicol, adica ar presupune sa ai o pregatire juridica...

Cu privire la oficii si la protocolul incheiat cu Guvernul pentru cuantumul lor, putem discuta. Anul trecut, cand s-a discutat bugetul, colegii de la minister mi-au adus o corespondenta care avusese loc cred ca cu UNBR-ul. Vreau sa va spun ca si eu, cand am inceput, am facut oficii. Despre limita maxima nu pot sa spun nimic, pentru ca si asta este in functie de resursele bugetare pe care le avem. Dar vreau sa va spun ca in mine aveti un partener, eu am mancat painea neagra a stagiaturii in avocatura, stiu ce inseamna asta.

In ce priveste colaborarea, exista un grup de lucru pe care MJ l-a creat cu privire la legi ale justitiei, este vorba de modificare legilor 303/2014, 304/2014 si 317/2014; noi am preluat un proiect de la CSM care, dupa cum bine stiti a fost depus in Senat in octombrie, si de ce n-am implicat avocatii?.. Pentru ca am preluat acest pachet despre care CSM-ul spunea ca vrea sa-l trimita de indata, ministerul sa si-l insuseasca si sa se duca sa-l sustina in Parlament. Si am spus ca din discutiile mele cu asociatiile de magistrati, atunci cand am preluat mandatul, asociatiile toate, cate exista in tara asta, au spus ca au rezerve cu privire la anumite dispozitii. Si atunci am creat acest grup de lucru pe o perioada limitata, pana la 30 aprilie, si am plecat de la pachetul de la CSM, si am avut asocitatii, Inalta Curte si CSM-ul in acel grup. Intentia ministerului, intentia mea, ca ministru, este sa pun in dezbatere publica acest proiect in vara. Nu m-am gandit sa chem avocatii, nici in 2004 cand am lucrat eu, personal, la acest pachet, din pacate nici atunci nu am lucrat cu avocatii. Dar am sa va trimit proiectul, inainte de a-l lansa.

Eu nu vad Dreptul din scaunul de ministru (n.r. – dupa ce, din sala, i s-a spus ca `daca privim Dreptul numai din scaunul de ministru, nu o sa facem niciodata Drept pentru populatia acestei tari`), pentru ca eu traiesc din Drept. Sunt jurist si sunt sef la Comisia Europeana, conduc echipe mari de juristi, asa ca nu il privesc din scaunul de ministru. Nu sunt avocat, pentru ca ar fi incompatibil, dar sunt jurist si fac asta de foarte multi ani.

Cu ordonanta, vreau sa va spun si ce s-a intamplat cu ordonanta. Niciun text nu a fost trecut fara sa fi fost dezbatut. Domnul Robert Cazanciuc a primit, in urma fiecarei decizii a Curtii Constitutionale, un text care a ajuns in procedura parlamentara. Si ele sunt numeroase, stiti mai bine decat mine. Eu nu am dat o ordonanta atunci cand am venit. Atunci cand am venit erau in procedura legislativa – cateva la Senat si foarte multe erau la Camera, trecusera de Senat si erau la Camera Deputatilor. Au existat si discutii sa le reunim pe toate intr-un singur text, ca erau 28 de proiecte la Camera si 5 sau 6 la Senat. Eu m-am opus, pentru ca trecuse Guvernul de dinainte cu 28 dintre ele de Senat si nu am vrut sa ne intoarcem si sa mai pierdem timp in situatia in care sistemul judiciar astepta aceste modificari. Si din motive care au fulminat cu renuntarea la urmarire penala, care, stiti, si ea a fost declarata neconstitutionala, trecusera cele 45 de zile si se adunau dosarele de urmarire penala si mi-am spus ca eu, ca ministru, sunt interesata si de cursul urmaririi penale. Si acesta a fost unul dintre motivele pentru care am reunit – sigur, nu-mi place ca a trebuit s-o fac prin OUG, dar nu am avut altfel cum – si am reunit toate aceste texte. Au fost discutate unul cate unul cu CSM-ul, care a consultat magistratura. Am notat punctul dumneavoastra de vedere si eu imi asum, pentru bucatica mea de mandat am facut renuntarea la urmarirea penala. Nu v-am consultat, e adevarat, imi asum, si o sa spun asta public. Si fac o promisiune: n-am sa mai promovez nicio ordonanta, iar de acum inainte o sa va consult. Mai am proiecte, o sa va trimit acest pachet cu legile Justitiei, in care va fi un proiect de lege pus pe masa Parlamentului, mai intram la un proiect de lege privind politia financiara, o sa-l trimit si pe acela, deci o sa trimit toate proiectele UNBR-ului, inteleg ca trebuie sa consult profesia, acolo unde profesia este interesata.

Despre chestiunea cu imunitatea absoluta, de ce am spus asta... Am mai gresit un lucru, am spus ca in Franta nu este posibil ca decanul baroului sa mearga la perchezitie, nu este asa, am gresit. Dar tot in codul de procedura penala francez exista o dispozitie care spune ca si in cazul unui membru al Adunarii Nationale sau al unui membru din Senat, la perchezitie merge presedintele Adunarii sau al Senatului, si la magistrati merge judecatorul care conduce instanta respectiva. Sigur ca prezenta decanului baroului la perchezitie, daca ofera o garantie in plus, nu este ceva care sa impieteze urmarirea penala. Eu nu asta am vrut sa spun, ca se pune in Romania profesia de avocat, in opinia Ministerului si in opinia mea... Deci fie luam dintr-un alt sistem juridic tot cadrul acelui sistem juridic, dar nu putem sa alegem, pentru avocati alegem chestiunea asta, pentru parlamentari nu facem cum face Franta, si anume cu participarea presedintelui Camerei si a Senatului. Acum probabil ca nu este, din punct de vedere al limbajului juridic deloc riguros faptul ca s-a folosit cuvantul imunitate. Nu am facut-o cand am mers in Parlament, am facut-o cand eram la CSM, dar am facut-o public, insa, si sigur ca asta este regretabil. Si va raspund si la intrebarea cu Statele Unite, nu ma intereseaza ce au spus Statele Unite, eu nu am spus asta pentru ca si Statele Unite au constatat si ele asta. Am lucrat la procesul de aderare si, inca o data, am trecut prin ciur toata legislatia acestei tari, nu pentru ca mi-a cerut Uniunea, ci pentru ca e bine pentru noi. In orice caz, va spun ca niciodata nu am facut o declaratie publica prin care sa-mi argumentez cele sustinute prin faptul ca Statele Unite ar fi cerut asta. Daca au facut-o eu nu am cunostinta, si in niciun caz nu m-au influentat”.