Consiliul Superior al Magistraturii continua sa demaste Ministerul Justitiei in scandalul acapararii, de catre MJ, a calculatoarelor din instante.

Detalii noi au aparut despre acest caz au aparut in sedinta de joi, 19 septembrie 2024, a Sectiei pentru judecatori a CSM. Magistratii Claudiu Dragusin si Alin Ene (foto stanga-dreapta) au denuntat Ministerul Justitiei pentru atitudinea aroganta pe care o manifesta fata de CSM si, in general, fata de instantele din Romania.

Concret, judecatorul Dragusin a explicat ca ministerul evita sa trateze aspectele constitutionale ale problemei (adica incalcarea independentei justitiei si a separatiei puterilor in stat), MJ alegand in schimb sa devieze discutia catre aspectele ei tehnice. In acest context, membru CSM a acuzat mentalitatea existenta la nivelul Ministerului Justitiei, potrivit careia instantele sunt subordonate puterii executive.

La randul lui, Alin Ene a fost mult mai direct, invinuind-o explicit pe ministra Justitiei Alina Gorghiu ca pierde vremea cu actiuni de promovare electorala, in loc sa vina la discutii cu membrii CSM – cu atat mai mult cu cat ministrul Justitiei (oricine ar fi el) este membru de drept in Consiliu. De asemenea, judecatorul Ene a trimis-o pe Gorghiu sa citeasca pasajul din Constitutie unde scrie ca institutia Consiliului Superior al Magistraturii face parte din autoritatea judecatoreasca (spre deosebire de Ministerul Justitiei, adaugam noi).

Incheiem, mentionand ca sedinta Sectiei pentru judecatori din CSM a avut loc la mai putin de 24 de ore dupa ce aceeasi sectie a acuzat Ministerul Justitiei ca a mintit in legatura cu concluziile discutiilor purtate intre CSM, MJ si PICCJ in ziua de marti, 17 septembrie 2024 (click aici pentru a citi).

Redam interventiile judecatorilor CSM Claudiu Dragusin si Alin Ene (vezi video):

„Claudiu Dragusin: Cred ca ar trebui spuse cateva lucruri legate de situatia care treneaza referitoare la preluarea intregii infrastructuri de IT din cadrul autoritatii judecatoresti, transferul ei catre Ministerul Justitiei. (...)

A existat o invitatie pe care Ministerul Justitiei a facut-o pentru o intalnire pe 17 septembrie la sediul ministerului, careia i-am dat curs. (...)

Ceea ce ne intereseaza este sa avem un dialog in cadru constitutional. Ingrijorarile noastre sunt legate de posibilitatea afectarii independentei justitiei, de posibilitatea afectarii principiului separatiei puterilor in stat – principii constitutionale, discutie care trebuie purtata in cadru constitutional.

Din invitatie, eu am inteles ca trebuia sa participe mult mai multa lume. Era o invitatie facuta si catre presedinti de instanta. Asta cred ca e o neintelegere a rolului si statutului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru cine citeste Constitutia in intregime, probabil ca ce spu eu acum o sa fie un pic plictisitor, dar poate ar trebui reamintit faptul ca institutia noastra (Consiliul Superior al Magistraturii) este o institutie constitutionala, este electiva, noi suntem aici pentru ca avem colegi in instante – inclusiv presedinti de instante – care ne-au ales –, iar independenta justitiei este atributia noastra principala. Daca cineva doreste sa aiba un dialog cu noi pe aceasta tema, noi suntem partenerul de dialog, nu altcineva. Discutia nu trebuie purtata intr-un cadru tehnic cu institutii mai mult sau mai putin discrete sau cu judecatori din instanta sau presedinti de instanta. (...) Am dat curs invitatiei tocmai in ideea de a avea o discutie pe aceste teme. (...)

Toata discutia a fost deviata din nou intr-o zona tehnica. La discutie au participat reprezentantii Directiei IT din minister, secretarul de stat care supravegheaza activitatea Directiei de Tehnologie a Informatiei (n.r. George Catalin Serban) si mare parte din discutie a fost deviata intr-o zona tehnica. Or, nu asta este interesant pentru discutie.

Ministerul pare ca, in mod implicit, accepta ceea ce noi am spus in sedinta anterioara a sectiei – anume: ca exista o problema, dar ca bazele de date si toata cantitatea de informatii produse de instante este gestionata la nivelul puterii executive. Daca nu ar fi existat aceasta recunoastere implicita, probabil ca nu s-ar fi avansat propunerea legata de trecerea unei parti din problematica la Inalta Curte – adica in cadrul autoritatii judecatoresti. Dar aici sunt niste nuantari foarte clare de facut: nu e o solutie serioasa si viabila.

In mod implicit, ministerul admite faptul ca exista o problema in aceasta zona – adica exact ceea ce noi am relevat. Discutia trebuia dusa in acest cadru constitutional, nu tehnic. Din punct de vedere tehnic, in materie de IT, se poate face absolut orice. Departamentul de IT din cadrul CSM are solutii pentru ceea ce propunem noi, nu exista impedimente tehnice, avem colegi in instanta – specialisti IT – care sunt alaturi de noi in acest demers si care ne-au ajutat si cu idei. Probabil ca mai mult de 50% din specialistii IT din instanta vad care e reala problema. (...)

Deci, din punct de vedere tehnic, se poate face orice. Se poate face – asa cum vrea ministerul – ca toata centralizarea sa se administreze la minister – sau se poate face in sens invers: ca toate aceste lucruri sa fie mutate in zona autoritatii judecatoresti. Deci discutia nu e tehnica, ci constitutionala.

Revenind la solutia propusa de minister, de transfer a competentei de a administra reteaua respectiva la Inalta Curte. Solutia de principiu evident ca este buna: Inalta Curte este parte a autoritatii judecatoresti – se poate discuta. Nu e o miza ca lucrurile sa vina toate la Consiliul Superior al Magistraturii – Inalta Curte e o institutie perfect viabila pentru a prelua aceasta sarcina. Numai ca in forma in care a fost facuta propunerea de catre minister, in realitate, tehnic vorbind, ceea ce s-ar face ar fi sa se dea o parola Inaltei Curti – atat. Asta ar fi singurul demers in propunerea ministerului care ar asigura – spune ministerul – toata securitatea si siguranta datelor. Or, lucrurile nu stau asa.

Acest cont 'enterprise' are cele mai mari privilegii, care pot, din punct de vedere tehnic, sa aiba acces la toate punctele din retea. Daca acest cont 'enterprise' se transfera Inaltei Curti, problema va ramane in oglinda – cu precizarea ca Inalta Curte, de data aceasta, va avea acces in toate calculatoarele din reteaua Ministerului Justitiei. Iar reteaua Ministerului Justitiei (din ce am discutat si cu colegii) nu este cel mai fericit construita din punct de vedere al arhitecturii. In aceasta retea se afla tot felul de institutii pe care le patroneaza ministerul: exista un spital (n.r. Spitalul „Prof. Dr. Constantin Angelescu”), exista ANABI, sunt calculatoare din minister (poate si calculatorul doamnei ministru)... Iar daca se transmite acest cont 'enterprise' catre Inalta Curte, din punct de vedere tehnic Inalta Curte va avea acces la toate aceste calculatoare. Si se ridica, in mod evident, intrebarea: ce legatura are Inalta Curte cu spitalul de la Ministerul Justitiei cu spitalul sau cu ANABI sau cu calculatoarele functionarilor din Ministerul Justitiei? Deci problema ramane din aceasta perspectiva; numai ca e intoarsa in oglinda.

Doi: de ce nu e viabila propunerea Ministerului Justitiei? Pentru ca, in realitate, acest cont enterprise este util daca ai mai multe domenii de administrat. Ministerul Justitiei are un singur domeniu, in care a pus toate institutiile. Daca tu faci un cont 'enterprise', el nu difera cu nimic de posibilitatile contului care ramane la Ministerul Justitiei. Evident ca si Ministerul Justitiei trebuie sa-si pastreze un cont, pentru ca trebuie sa umble la calculatoarele propriilor angajati. Contul care ramane la Ministerul Justitiei va avea cam aceleasi privilegii pe care le are contul enterprise.

Deci problema nu se rezolva. Solutia e foarte buna de pus pe prima pagina a ziarelor, daca vrei sa spui ca ai inchis problema. Dar din punct de vedere tehnic, ea nu rezolva absolut nimic.

De-asta spun ca eu am plecat de la intalnire cu ideea ca ceea ce s-a convenit la nivel de principiu este ca sistemul nu poate sa ramana in curtea puterii executive. Trebuie facuti niste pasi pentru a fi transferat autoritatii judecatoresti. Se poate discuta asupra ideii ca acest sistem sa fie preluat la Inalta Curte, dar forma propusa de minister nu rezolva absolut nimic.

In plus, nu este singura problema. In discutie avem si statutul juridic al personalului IT din instante – care, in prezent, este dual: specialistul IT din instanta este angajat al instantei, este platit de instanta, este subordonat administrativ presedintelui instantei, dar mai are o subordonare profesionala la Ministerul Justitiei. Or, chestiunea asta duala trebuie sa inceteze. Este ca si cand ai avea un corp strain in interiorul unei organizatii. Or, treaba asta nu poate sa functioneze fara a ridica semne de intrebare. Cu toata aprecierea pentru foarte mare parte din IT-istii care lucreaza in instante si care sunt niste oameni absolut admirabili, dar arhitectura, gandirea asta institutionala nu are cum sa continue fara sa ridice semne de intrebare. (...)

Avem, de asemenea, problematica dosarului electronic national, unde – la fel – noi nu avem informatiile oficiale pe unde trece traficul de date: daca trece printr-un server al MJ si pot fi interceptate. Nu e doar problema legata de unde stau serverele ECRIS sau legata de reteaua care exista la minister si unde vrea sa inroleze toate calculatoarele.

Apropo: arhitectura acestui sistem este de asa natura, incat instantele sunt concepute ca departamente sau directii – practic, subordonate Ministerului Justitiei. Asta poate explica si modalitatea in care a fost aplicata eticheta protocolara si institutionala la aceasta intalnire. Aici n-o sa dezvolt (pentru ca discutia are relevanta doar pentru participantii la intalnire), dar in grila mea de evaluare, eticheta – si personala, si institutionala – are foarte mare importanta. Toate intalnirile pe care noi le-am avut la sediul Consiliului – cu partenerii interni sau internationali – au tinut seama de aceasta eticheta: de la intrarea persoanelor respective in institutie pana la iesirea lor.

Aceasta chestiune este in acelasi ton cu considerarea, in arhitectura IT, a instantelor ca fiind in subordinea ministerului, este in acelasi ton cu circularele date din Directia de Tehnologia Informatiei, cu ordine catre presedintii instantelor. Toate lucrurile astea eu le vad impreuna. Nu stiu daca nu cumva exista o mentalitate la nivelul ministerului, cum ca instantele sunt subordonate si se plaseaza intr-o ierarhie inferioara puterii executive de la nivelul ministerului.

Eu am plecat de la intalnire cu ideea ca, de principiu, s-a agreat ca lucrurile trebuie sa mearga catre autoritatea judecatoreasca (Inalta Curte e o formula), dar, in orice caz, nu in formula tehnica propusa de minister. Si doi: mai raman multe alte chestiuni care nu au fost discutate. Daca cineva vrea sa preia aceasta invitatie a noastra la dialog constitutional (nu la dialog tehnic), ele inca sunt pe masa si trebuie discutate.

Avand in vedere tot acest context care a culminat cu o propunere neserioasa, menita doar sa ofere aparenta solutionarii conflictului, se ridica intrebarea daca in acest cadru Ministerul Justitiei este un real partener de dialog pentru aceasta problema. (...) Daca raspunsul este: 'da', atunci ramanem sa discutam in continuare cu ministerul (desi toata discutia – din perceptia mea – este deviata tehnic: niciodata la nivel constitutional; nu se tine seama nici de statutul institutiei noastre, nici de componenta institutiei noastre, nici de atributiile ei), o sa insistam sa vorbim cu ministerul, desi nu stiu la ce raspuns o sa ajungem. Daca nu, atunci poate e cazul sa ne intrebam daca dialogul asta nu trebuie purtat in alta parte. Banuiesc ca exista autoritati ale statului care inca sunt ingrijorate de independenta justitiei sau o pun in centrul preocuparilor lor – si atunci poate e necesar sa avem si tipul asta de discutie. Discutam cu ministerul in aceste conditii sau poate trebuie ridicat nivelul de dialog?

Cam asta a fost perceptia mea de la intalnire si nu cred ca este gresita, mai ales ca – spre exemplu – in urma intalnirii s-a convenit sa existe o minuta a acestei intalniri – minuta care nu a fost agreata, dar comunicarea publica a venit inaintea agrearii concluziilor intalnirii. Asta e iar un semnal important asupra scopului intalnirii. Scopul intalnirii a fost sa solutionam problema sau sa dam aparenta ca am solutionat-o, sa putem prezenta ceva public? (...)

Alin Ene: Partenerul nostru de dialog a ales unilateral sa prezinte in spatiul public discutiile ca fiind urmare a unui consens – fie dintr-o eroare a intelegerii pozitiei exprimate de noi, fie poate pentru manipularea opiniei publice.

Nu stiu daca din prea putina sau poate din prea multa abilitate politica se incearca in continuare sa se distraga atentia de la problema foarte grava pe care noi am ridicat-o: aceea a afectarii independentei justitiei. (...) Eu cred ca trebuie sa se inteleaga foarte clar: aceasta problema nu va disparea de la sine. Nu se mai poate sa bagam gunoiul sub pres si nu vom permite noi sa se puna batista pe tambal. Pentru ca pare ca in continuare suntem intr-un dialog al surzilor. Dupa cum spunea si Claudiu mai devreme: in vreme ce noi vorbim de Constitutie, de independenta justitiei, ministerul vorbeste in continuare despre probleme tehnice, parole, conturi, contracte, iar doamna ministru ne trimite sa ascultam prelegerile inginerului IT (n.r. directorul de IT din MJ Adrian-Viorel Diaconu).

Nu suntem nici noi rupti de realitatile cotidiene. Inteleg ca, poate, in perioada asta electorala, intreaga clasa politica trebuie sa-si concentreze atentia politica in alta parte. Putem intelege acest aspect, dar sunt convins ca independenta justitiei este o problema foarte grave. Afectarea acestei independente este foarte grava intr-un stat care in continuare se considera si doreste a fi un stat de drept. De aceea, consider ca toti actorii politici ar trebui sa-i acorde importanta cuvenita si sa incercam sa ne punem la o masa a dialogului. Cu atat mai mult ar trebui sa-i acorde aceasta atentie, in contextul in care exista o campanie electorala in desfasurare.

Eu pot intelege daca pentru doamna ministru si pentru confidentii dumneaei independenta justitiei pare a nu mai fi de mult un subiect important, interesant sau la moda. Dar as vrea sa stie ca de aici, de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii si de la nivelul instantelor de judecata si chiar de la nivelul institutiilor europene, independenta justitiei este foarte importanta si este vazuta ca o linie rosie peste care nu se poate trece. Si ca noi, ca garant al independentei justitiei, ne vom asigura ca pe aici nu se va trece.

De aceea, vreau sa afirm deschiderea noastra catre dialog cu puterea executiva, dar un dialog onest; si sa incercam sa ne punem la masa dialogului. Dupa cum se poate vedea in sedintele Sectiei de judecatori, noi avem aici o masa foarte cuprinzatoare – astfel incat, in ipoteza in care poate doamna ministru al Justitiei se simte in inferioritate, noi o asteptam sa vina inclusiv insotita, dar de data aceasta sa vina insotita de persoane care au o putere de decizie cel putin la fel de mare ca dumneaei. Poate ca o atare intalnire nici nu ar fi o idee foarte rea.

De altfel, eu as aprecia – in calitatea mea de membru CSM – daca intre doua reel-uri (n.r. filmulete de maximum un minut si jumatate pentru Youtube, Facebook, Instagram etc.) si trei sesiuni de plimbari la pas prin Arges, doamna ministru si-ar face timp sa vina si la Consiliul Superior al Magistraturii (unde este membru de drept), ca sa discutam aplicat si direct despre problemele reale din justitie. Poate daca ar fi venit mai des aici, puteam sa citim impreuna capitolul din Constitutie referitor la autoritatea judecatoreasca si poate am fi ajuns la performanta ca in 2024 ministrul Justitiei din Romania sa stie ca institutia denumita Consiliul Superior al Magistraturii este parte a autoritatii judecatoresti si este o institutie consacrata constitutional.

Poate pentru profanii dreptului citirea unui act normativ este dificila si uneori se opresc la primele articole sau alineate, dar cred ca specialistii in drept au rabdarea sa citeasca pana la capat.

Indiferent de cat de putin importanta ar putea fi, la acest moment, independenta justitiei pentru persoana care astazi ocupa postul de ministru de Justitie, pentru noi, Consiliul Superior al Magistraturii (garantul independentei justitiei si institutie a autoritatii judecatoresti consacrata constitutional), aceasta este si va ramane intotdeauna extrem de importanta si va ramane un aspect asupra caruia nu se pot purta niciun fel de negocieri”.