Ministerul Justitiei a publicat marti, 9 iulie 2019, rapoartele Greco, atat de asteptate de aparatul de propaganda si de magistratii, inclusiv din CSM, care au ca principala misiune desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, condusa de Adina Florea (foto). Documentele nu sunt insa altceva decat o simpla maculatura, cu niste recomandari care nu sunt obligatorii si care nu sunt aplicate nici macar de tari mari din Europa care ne dau lectii de stat de drept. Raportul GRECO dezvaluie insa ca din nou un aspect extrem de grav. Si anume ca Romania continua sa fie tratata ca o colonie.

Astfel, expertii GRECO imixtioneaza in mod nepermis in politica penala a Romaniei, nemultumiti ca procurorii si judecatorii pot fi trasi la raspundere pentru erorile judiciare si anchetati de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) pentru abuzurile comise. Poate tocmai din acest motiv, GRECO cere pe un ton imperativ desfiintarea SIIJ, fara sa aduca un singur argument de bun simt. Mai mult, desi organismul european face referire la decizia Curtii Constitutionale prin care s-a decis ca infiintarea SIIJ este constitutionala, ignora cu desavarsire acest aspect. Halucinant, incercand sa justifice solicitarea de inchidere a SIIJ, GRECO invoca in preambulul cererii “contextul presiunii continue asupra Directiei Nationale Anticoruptie" si eliberarea din functie a Laurei Kovesi, fara sa sufle o vorba despre faptul ca fosta sefa DNA a fost inculpata chiar de structura a carei desfiintare o cere. Ne intrebam daca miza “uciderii” Sectiei pentru investigarea magistratilor nu este, de fapt, inchiderea dosarului Laurei Kovesi, dar si a altor cauze cu magistrati.

In acest context, trebuie spus ca rapoartele GRECO au fost intocmite inclusiv in baza informatiilor oferite de reprezentantul CSM la GRECO. Surpriza, sau nu, acesta este chiar vicepresedintele CSM Nicolae Solomon, vizat in nu mai putin de cinci dosare penale aflate in lucru la Sectia de investigare a infractiunilor din justitie, a carei desfiintare se cere.

Raspunderea magistratilor deranjeaza

O alta anomalie din raportul GRECO: nemultumiti ca procurorii si judecatorii pot fi trasi la raspundere, expertii europeni recomanda ca erorile judiciare “ar trebui, de preferinta, sa fie abordate prin recursul la o instanta superioara sau ca o problema disciplinara care trebuie sa fie tratata in cadrul sistemului judiciar insusi, in functie de caracterul erorii”. Organismul european plange de mila magistratilor care comit erori judiciare si “este de parere ca sistemul de raspundere personala a judecatorilor si procurorilor in legatura cu exercitarea functiei este, in sine, discutabil, deoarece poate avea un efect de intimidare a independentei lor fata de executiv”. Nu se pomeneste insa nimic despre toxicitatea protocoalelor secrete care au adaugat la lege, despre dosarele facute la comanda, despre avalansa de achitari pronuntate de instante in multe dintre dosarele DNA si nici despre oamenii tinuti in puscarie si care ulterior au fost declarati nevinovati.

Atac la CCR pentru Laura Kovesi

Maculatura GRECO contine si un atac nepermis la adresa Curtii Constitutionale a Romaniei. Expertii europeni sustin ca Decizia 358/2018 a Curtii Constitutionale, adoptata in data de 30 mai 2018, reprezinta o potentiala amenintare la adresa independentei procurorilor. Prin acea decizie CCR s-a pronuntat asupra conflictului juridic de natura constitutionala ivit intre Ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei, in legatura cu refuzul acestuia din urma de a da curs propunerii revocare a Laurei Kovesi de la conducerea DNA, si a stabilit ca Iohannis este obligat sa semneze decretul de revocare: “Chiar daca autoritatile arata ca amendamentele nu au ca scop limitarea independentei procurorilor, prevederile modificate ale Legii nr. 303/2004 reduc efectiv intinderea garantiilor legale ale independentei procurorilor, comparativ cu cele prevazute de textul anterior al acestei legi. In opinia GRECO, amendamentele adoptate si jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale,20 vazute intr-un context mai larg al puterii crescute a executivului in ceea ce priveste numirile si eliberarile din functie ale procurorilor si rolul redus al Presedintelui Romaniei, in detrimentul principiului separatiei si echilibrului puterilor, reprezinta o potentiala amenintare la adresa independentei operationale a procurorilor si poate impiedica lupta eficienta impotriva coruptiei in Romania”.

Concluzionand, maculatura GRECO nu are nicio valoare in fata legii si deciziilor CCR, fiind simple recomandari care de-a lungul anilor au fost ignorate inclusiv de tari care ne dau lectii despre statul de drept (click aici pentru a citi).

Iata cele mai importante pasaje din rapoartele GRECO, pe care le publicam integral la finalul articolului:

“I. In Raportul ad hoc, GRECO recomanda sa fie abandonata crearea noii sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie (recomandarea ii).

GRECO reaminteste ca a evaluat crearea sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie ca una dintre cele mai controversate modificari. A fost vazuta ca o anomalie a cadrului institutional existent, care ar putea conduce la conflicte de competenta si ar putea fi folosita necorespunzator si supusa unei ingerinte nejustificate in procesul de justitie penala. Autoritatile romane se refera la Decizia Curtii Constitutionale nr. 33/23.01.2018, prin care Curtea a statuat ca infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost in conformitate cu Constitutia. Potrivit Curtii, scopul legiuitorului a fost de a crea o structura specializata cu un obiect specializat de investigatie: Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie a constituit o garantie legala a principiului independentei sistemului judiciar, in special in ceea ce priveste independenta judecatorilor. Curtea a sustinut ca aceasta noua Sectie ar asigura o protectie adecvata a judecatorilor si procurorilor impotriva plangerilor arbitrare si o practica unitara privind urmarirea penala.

In plus, autoritatile arata ca OUG nr. 90/2018 a intrat in vigoare la 10 octombrie 2018, cuprinzand masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Aceasta OUG a stabilit, de asemenea, procedura de selectie a procurorilor care urmeaza sa fie angajati in cadrul Sectiei, care ar trebui sa se desfasoare in termen de cinci zile calendaristice de la data vacantarii postului. O comisie de concurs, insarcinata cu selectia, trebuie sa verifice daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si sa realizeze interviuri cu candidatii, care trebuie sa fie transmise in direct, Inregistrarile audio / video fiind publicate pe pagina de internet a CSM. Candidatii selectati sunt ulterior numiti de presedintele CSM. Procurorul-sef al Sectiei si procurorul-sef adjunct sunt, de asemenea, numiti de presedintele CSM.

Autoritatile informeaza, de asemenea, GRECO ca, in data de 23 octombrie 2018, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie a fost efectiv operationalizata si a inceput sa functioneze. In plus, OUG nr. 12/2019 din 5 martie 2019 a introdus un nou articol 8810 in Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar. Acest articol prevede detasarea ofiterilor de politie judiciara la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, la cererea Procurorului-sef al acestei Sectii, prin decizia ministrului afacerilor interne. Durata unor astfel de detasari poate fi de pana la trei ani si poate fi reinnoita pentru aceeasi perioada. In plus, OUG nr. 7/2019 din 20 februarie 2019 a modificat art. 881 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar, prin introducerea urmatorului alineat: (6) 'Ori de cate ori Codul de Procedura Penala sau alte legi speciale fac trimitere la 'procurorul ierarhic superior' in cazul infractiunilor de competenta Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, prin acesta se intelege Procurorul-sef al sectiei, inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia'

GRECO ia act de informatiile furnizate. Masurile luate de autoritatile romane sunt in deplina contradictie cu recomandarea GRECO, ceea ce reprezinta o evolutie profund ingrijoratoare. Preocuparile exprimate de GRECO in Raportul ad hoc privind consecintele negative ale infiintarii unei astfel de structuri specializate de urmarire penala si motivele reale care stau la baza acestei decizii raman si mai relevante in contextul presiunii continue asupra Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), eliberarii din functie a procurorului-sef al DNA si al influentei crescande a controverselor aflate in desfasurare in Romania cu privire la numirile de judecatori si procurori.

In acest sens, GRECO constata ca recenta modificare adusa Legii nr. 304/2004 prin OUG nr. 7/2019 privind pozitia ierarhica a Procurorului-sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie permite revocarea apelurilor depuse de alte organe de urmarire penala, inclusiv de catre Procurorul General, la instantele de judecata mai mari in grad, de exemplu in cazurile de coruptie, si plaseaza aceasta Sectie in afara structurii ierarhice a organelor de urmarire penala. GRECO face, de asemenea, referire la observatiile Comisiei de la Venetia cuprinse in ultima sa Opinie referitoare la amendamentele privind legile justitiei, care statueaza ca 'temerile existente conform carora noua structura ar servi ca un instrument (suplimentar) de intimidare si de presiune asupra judecatorilor si procurorilor – in special daca e corelata cu alte masuri noi avute in vedere, cum ar fi noile dispozitii privind raspunderea materiala a magistratilor - pot fi considerate legitime si nu ar trebui ignorate'.

In plus, GRECO constata ca numarul procurorilor angajati in prezent in cadrul acestei Sectii, precum si numarul ofiterilor de politie judiciara detasati la aceasta, sunt in mod vadit inadecvate fata de numarul de cazuri pe care Sectia a fost insarcinata sa le investigheze. GRECO atrage atentia autoritatilor asupra faptului ca detasarea ofiterilor de politie (de catre Ministerul Afacerilor Interne) la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie conduce in mod inevitabil, in practica, la situatii in care ofiterii de politie judiciara ar investiga cazuri impotriva procurorilor si a judecatorilor, avand in vedere ca activitatile acestei Sectii se concentreaza asupra acestor doua categorii profesionale, in locul anumitor tipuri de infractiuni. O asemenea evolutie poate reprezenta un risc suplimentar pentru independenta functionala a sistemului judiciar. De asemenea, GRECO remarca faptul ca infiintarea acestei noi Sectii a primit o evaluare negativa din partea Comisiei Europene in ultimul Raport MCV privind Romania.

In lumina celor de mai sus, rezulta ca aceasta recomandare a fost vadit ignorata. GRECO este in mod serios ingrijorat de consecintele pe care aceste evolutii le au asupra independentei sistemului judiciar, precum si asupra luptei impotriva coruptiei in Romania, si insista ca Sectia de urmarire penala pentru investigarea infractiunilor din justitie sa fie desfiintata.

(...)

II. Chiar daca autoritatile arata ca amendamentele nu au ca scop limitarea independentei procurorilor, prevederile modificate ale Legii nr. 303/2004 reduc efectiv intinderea garantiilor legale ale independentei procurorilor, comparativ cu cele prevazute de textul anterior al acestei legi. In opinia GRECO, amendamentele adoptate si jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale, vazute intr-un context mai larg al puterii crescute a executivului in ceea ce priveste numirile si eliberarile din functie ale procurorilor si rolul redus al Presedintelui Romaniei, in detrimentul principiului separatiei si echilibrului puterilor, reprezinta o potentiala amenintare la adresa independentei operationale a procurorilor si poate impiedica lupta eficienta impotriva coruptiei in Romania. (…)

III. In Raportul ad hoc GRECO a recomandat sa se analizeze diferitele modificari care afecteaza drepturile si obligatiile, precum si rapunderea judecatorilor si procurorilor pentru erori judiciare astfel incat sa se asigure predictibilitatea si claritatea suficiente a regulilor in materie, si pentru a evita ca acestea sa devina o amenintare la adresa independentei sistemului judiciar (recomandarea v).
GRECO reaminteste ca aceasta recomandare a reflectat ingrijorari cu privire la amendamentele propuse, prin care Ministerul Finantelor Publice ar avea obligatia de a recupera de la judecatorul sau procurorul in cauza sumele platite de stat cu tiltu de despagubire pentru 'eroare judiciara' cauzata de actionarea cu 'rea-credinta' sau 'grava neglijenta'. GRECO a considerat ca acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra eficacitatii eforturilor anticoruptie din cauza efectului sau excesiv de intimidant asupra judecatorilor si procurorilor si a independentei acestora.

(...)

GRECO este de parere ca sistemul de raspundere personala a judecatorilor si procurorilor in legatura cu exercitarea functiei este, in sine, discutabil, deoarece poate avea un efect de intimidare a independentei lor fata de executiv. De ex. ar putea fi folosit ca mijloc de influenta nejustificata asupra sistemului judiciar, daca nu este insotit de garantii suficiente. Erorile judiciare ar trebui, de preferinta, sa fie abordate prin recursul la o instanta superioara sau ca o problema disciplinara care trebuie sa fie tratata in cadrul sistemului judiciar insusi, in functie de caracterul erorii. Aceasta pozitie este imbratisata si de GRECO, conform acesteia membrii sistemului judiciar putandu-se bucura chiar de 'imunitate functionala', astfel cum se reflecta in mai multe rapoarte. Cu toate acestea, Romania este unul dintre putinele state membre in care legea prevede o raspundere personala extinsa pentru judecatori si procurori pentru erori in exercitarea functiei lor, chiar si dupa pensionare. Intr-o astfel de situatie, trebuie sa existe garantii clare, astfel cum au afirmat mai multe alte organisme ale Consiliului Europei (Comisia de la Venetia, CCJE si CCPE).

(...)

GRECO este, de asemenea, preocupat de excluderea CSM din aceasta procedura si de rolul proeminent acordat Ministerului Finantelor Publice in evaluarea existentei si cauzei unei erori judiciare, fapt care nu este in concordanta cu independenta sistemului judiciar. In cele din urma, introducerea raspunderii judecatorilor si procurorilor, vazuta impreuna cu infiintarea si consolidarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, constituie o potentiala amenintare la adresa independentei judecatorilor si procurorilor".

*Cititi aici integral raportul GRECO I

*Cititi aici integral raportul GRECO II