Sindicatul National al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial – condus de grefierul Catalin Traistaru (foto) – solicita Curtii Constitutionale a Romaniei sa confirme constitutionalitatea noului statut al personalului auxiliar (Legea nr. 11/2024, intrata in vigoare la 12 iulie 2024).

Concret, SNGJ a trimis catre CCR o sesizare de tip „amicus curiae”, in care solicita ca instanta de control constitutional sa respinga exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de catre curtile de apel din Bucuresti si Ploiesti fata de Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice.

Nu vom insista asupra motivelor de neconstitutionalitate ale CAB si CA Ploiesti, intrucat ele sunt identice cu argumentele prin care, in luna mai a acestui an, toate curtile de apel din Romania au cerut Guvernului si Parlamentului sa amane intrarea in vigoare a Legii 11/2024 privind statutul grefierilor pana la corectarea ei (click aici pentru a citi).

Cu privire la exceptia vizand actul normativ in ansamblul lui, Sindicatul Dicasterial atrage atentia ca ea este una nu nefondata, ci de-a dreptul inadmisibila, in conditiile in care cele doua curti de apel nu aduc critici propriu-zise de neconstitutionalitate, ci doar solicita CCR interpretarea Legii 11/2024 – ceea ce nu tine de atributiile Curtii Constitutionale (ci de cel al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin mecanismele de RIL-uri si HP-uri, adaugam noi).

In ceea ce priveste criticile punctuale de neconstitutionalitate (vizand un pasaj sau altul din Legea 11/2024), sindicatul grefierilor atrage atentia ca acestea sunt suficient de clare si predictibile, incat sa treaca testul de constitutionalitate.

Redam principalul pasaj din sesizarea amicus curiae:

„Cu titlu prealabil, intelegem sa solicitam respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate ca inadmisibile intrucat toate argumentele formulate in sustinerea exceptiilor nu reprezinta veritabile critici de neconstitutionalitate, ci aspecte de fapt ale cauzelor a caror analiza este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti investite cu solutionarea cauzelor in care aceste exceptii au fost invocate.

Examinand toate exceptiile de neconstitutionalitate invocate invederam faptul ca aspectele invocate de autorii exceptiilor de neconstitutionalitate reprezinta chestiuni de interpretare si aplicare a legii, in ansamblul sau, si nu o problema de constitutionalitate, iar, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, 'Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata', interpretarea si aplicarea legii constituind atributia exclusiva a instantelor judecatoresti.

* * *

I. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 din Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice, apreciem ca este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:

I.1 Potrivit Legii nr. 11/2024, dispozitiile art. 58 prevad ca:

'(1) Pentru ocuparea posturilor de specialist criminalist, de tehnician criminalist, inclusiv pentru ocuparea posturilor alocate personalului din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, prevazut la art. 2 alin. (1), care sunt vacante temporar, dispozitiile art. 32-40 se aplica in mod corespunzator.

(2) Personalul prevazut la art. 2 alin. (1), incadrat pe baza de concurs pe posturi vacante temporar, poate fi definitivat in functie, pe un post vacant, in baza unor criterii de apreciere a performantelor profesionale, avandu-se in vedere vechimea minima in specialitate, competenta profesionala si activitatea profesionala deosebita, evaluata cu calificativul 'foarte bine' la ultima evaluare profesionala. Numirea in functie se face de catre persoanele competente potrivit art. 60'.

In mod eronat autorii exceptiilor sustin ca aceste dispozitii sunt criticabile din perspectiva cerintei de calitate a legii intrucat Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice indeplineste toate cerintele calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca aceasta este suficient de precisa si clara pentru a putea fi aplicata.

Textul art. 58 din Legea nr. 11/2024 este clar si precis, astfel incat Curtea Constitutionala nu poate decat sa constate ca, in mod evident, legea criticata nu este lipsita de previzibilitate, nefiind incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Dispozitia cuprinsa in alineatul 1 al art. 58 este o norma de trimitere, deoarece face referire la aplicarea, prin asemanare, a prevederilor art. 32-40 din Lege. Folosirea mecanismului normei de trimitere este permisa de prevederile Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativa si este agreata in jurisprudenta instantei de contencios constitutional din considerente de brevitate a legii.

Dispozitia cuprinsa in alineatul 2 al art. 58 din Lege stabileste ca definitivare personalului care ocupa posturi temporar vacante pe posturi definitive care se vacanteaza ulterior va avea loc pe baza unor criterii care vor fi stabilite cu precizie prin acte de rang secundar. Precizam ca, si in prezent, definitivarea se face pe baza criteriilor stabilite, cu caracter general si nedeterminat, prin decizie a ordonatorului responsabil cu numirea in functie: ordinul al procurorului general, decizie a presedintelui ICCJ etc. Consideram ca procedeul este legal, deoarece nu afecteaza conditiile propriu-zise de angajare si trebuie lasata fiecarui ordonator o marja (redusa) de libertate in a decide anumite aspecte care tin de criteriile de definitivare: experienta profesionala, dovedirea unor competente sporite in anumite domenii (asistarea la obtinerea probelor in cursul urmaririi penale, redactarea incheierilor de sedinta in cursul judecatii s.a.).

Astfel, prevederile legale de la art. 58 din Legea nr. 11/2024 intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate si sunt astfel compatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie.

I.2 Potrivit prevederilor din Legea nr. 11/2024, regulamentele privind organizarea si desfasurarea concursului pentru recrutarea grefierilor judiciari si a grefierilor de sedinta se elaboreaza de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

In data de 11.07.2024 Consiliul Superior al Magistraturii a pus in transparenta decizionala anunturile prevazute la art. 7 alin. (2) din Legea 52/2003, insotite de textele complete ale celor doua proiecte de Hotarare a Sectiei pentru judecatori a CSM.

Totodata, la data de 11.09.2024 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat si o intalnire de dezbatere publica privind cele doua proiecte de Hotarare, ocazie cu care nu au fost puse in discutie aspecte care sa conduca la imposibilitatea de aplicare a prevederilor art. 58 din Legea nr. 11/2024.

Faptul ca organul insarcinat cu punerea in aplicare a Legii nr. 11/2024 prin emiterea normelor infra-legale nu isi respecta obligatia nu poate constitui motiv de neconstitutionalitate a legii ca act normativ primar, deoarece nu este o problema care tine de continutul sau de modul sau de adoptare, ci o problema ulterioara, care tine de punerea in aplicare a actului normativ.

I.3 Cu privire la critica de neconstitutionalitate referitoare la lipsa indicarii entitatilor care trebuie sa organizeze concursurile pentru ocuparea posturilor de grefier judiciar sau de grefier de sedinta care sunt vacante temporar invederam faptul ca Legea nr. 11/2024 stipuleaza clar si precis aceste entitati.

Astfel, Capitolul II din Legea nr. 11/2024, denumit marginal Cariera grefierilor si a altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, la Sectiunea 1-Recrutarea si numirea grefierilor judiciari este stipulat la art.6 alin. (2) faptul ca 'Concursul se organizeaza anual sau ori de cate ori este necesar, pe baza solicitarilor transmise in acest sens Consiliului Superior al Magistraturii de catre curtile de apel'. iar, la sectiunea a 2-a- Recrutarea si numirea grefierilor de sedinta si ale grefierilor principali, la art. 19 alin. (2) 'Concursul de admitere se organizeaza cel putin o data pe an, pe baza solicitarilor transmise in acest sens Consiliului Superior al Magistraturii, de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si de curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel'.

In acest sens, prevederile art. 58 prevazute in Legea nr. 11/2024 fac trimitere la art. 32-40 din aceeasi lege, care stabilesc si procedura de concurs pentru selectia grefierilor, agentilor procedurali si soferilor.

In concluzie, fata de cele aratate mai sus, Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza sa adopte legislatia secundara pentru ocuparea posturilor temporar vacante pe baza legislatiei primare care stipuleaza clar entitatile care trebuie sa organizeze concursurile pentru ocuparea posturilor de grefier judiciar sau de grefier de sedinta care sunt vacante temporar.

II. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice, apreciem ca este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:

II.1 Potrivit legii nr. 11/2024, dispozitiile art. 205 prevad ca:

'(1) Grefierul judiciar realizeaza activitati specifice, potrivit sarcinilor trasate de judecatori, sub indrumarea si coordonarea acestora.

(2) Grefierul judiciar indeplineste atributii nejurisdictionale referitoare la judecata in prima instanta si in caile de atac.

(3) In ceea ce priveste judecata in prima instanta, grefierul judiciar indeplineste urmatoarele atributii:

a) intocmeste un sumar al situatiei de fapt expuse in cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala, intampinare sau actul de sesizare a instantei;

b) identifica problemele de drept incidente in cauza, din punctul de vedere al legislatiei aplicabile, practicii judiciare relevante, inclusiv al deciziilor Curtii Constitutionale, al deciziilor obligatorii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene;

c) verifica cadrul procesual, respectiv: tine evidenta persoanelor audiate ca martori si a adreselor acestora; verifica alte elemente necesare stabilirii cadrului procesual in vederea realizarii procedurii de citare pentru primul termen de judecata;

d) propune completului de judecata cuantumul taxei judiciare de timbru datorat potrivit legii pentru cererile si actiunile introduse la instantele judecatoresti;

e) indeplineste atributiile prevazute de lege in procedura de dobandire a personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor si de modificare a statutului ori a beneficiarului real al acestora;

f) intocmeste referatul privind situatia materiala a solicitantului ajutorului public judiciar, la solicitarea instantei, in conditiile legii;

g) ia masuri, din dispozitia presedintelui completului de judecata, pentru efectuarea de catre grefierul de sedinta si grefieri a tuturor lucrarilor necesare bunei desfasurari a sedintei de judecata;

h) indruma activitatea grefierului de sedinta.

(4) In ceea ce priveste judecata in caile de atac, grefierul judiciar indeplineste urmatoarele atributii:

a) elaboreaza o sinteza a hotararii supuse caii de atac;

b) elaboreaza o sinteza a motivelor invocate in caile de atac, a argumentelor formulate, precum si a probelor propuse;

c) prezinta problemele de drept incidente in cauza si realizeaza documentarea cu privire la legislatia aplicabila, doctrina si jurisprudenta relevanta;

d) verifica elementele necesare stabilirii cadrului procesual in vederea realizarii procedurii de citare;

e) indeplineste orice alte sarcini date de catre judecatori, precum si atributiile prevazute la alin. (3) lit. b).

(5) In ceea ce priveste pregatirea urmatoarelor termene de judecata, grefierul judiciar realizeaza documentarea problemelor de drept invocate de parti, din punctul de vedere al jurisprudentei, doctrinei sau al altor hotarari judecatoresti cu caracter obligatoriu care sunt incidente in cauza.

(6) Dupa finalizarea dezbaterilor, grefierul judiciar indeplineste urmatoarele atributii:

a) realizeaza verificari in dosar, la indicatia judecatorilor in vederea obtinerii lamuririlor necesare pentru pronuntarea solutiei;

b) tine evidenta hotararilor relevante ale judecatorilor, pentru actualizarea portalului instantelor de judecata si pentru procedura evaluarii periodice a activitatii'.

Sustinerea potrivit careia prevederile de la art. 205 din Legea nr.

11/2024 ar crea dificultati majore de interpretare din perspectiva suprapunerii cu atributiile asistentului judecatorului nu poate fi primita, deoarece chiar legislatia secundara pe care Consiliul Superior al Magistraturii o va adopta va avea in vedere o separatie a acestor atributii.

II.2 In practica sa, Curtea Constitutionala a fost pusa in situatia de a pronunta, atat in cadrul activitatii sale de control preventiv, abstract, cat si in exercitarea controlului concret, posterior, 27 de decizii prin care a conditionat caracterul constitutional al dispozitiei legale supuse controlului de o anumita interpretare a acesteia.

In aceste cazuri, in mod evident, forta juridica obligatorie a deciziei s-a rasfrant si asupra interpretarii date de Curte, care au devenit obligatorii.

Modificarile aduse Legii nr. 47 din 18 mai 1992 (*republicata*) privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale au interzis Curtii sa se pronunte asupra modului de interpretare si aplicare a legii. Astfel, Curtea se poate pronunta numai asupra intelesului legii contrar Constitutiei.

II.3 In cadrul instantelor judecatoresti exista mai mult decat doua categorii de personal (grefieri judiciari si asistenti ai judecatorului) care au atributii strans legate cu activitatea de judecata dar au statute profesionale diferite (magistrati, magistrati-asistenti, asistenti judiciari).

Cu toate acestea, nu poate fi primita critica asupra neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 205 din Legea nr. 11/2024 ca fiind incompatibile cu dispozitiile art. 16 din Constitutia Romaniei privitoare la egalitatea in drepturi.

Potrivit art. 16 – Egalitatea in drepturi este definita in Constitutia Romaniei astfel:

'(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

(4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale'.

Autorul sesizarii a facut o conexiune fara nicio argumentatie din care sa rezulte motivul pentru care art. 205 din Legea nr. 11/2024 contravine drepturilor stipulate la art. 16 din Constitutia Romaniei.

In opinia noastra, este respectat principiul egalitatii cetatenilor in fata legii intrucat atat articolul criticat cat si Legea nr. 11/2024, in ansamblul sau, asigura egalitatea juridica a in utilizarea drepturilor si obligatiilor prevazute de lege.

II.4 Curtea este chemata sa se pronunte pe o situatie ipotetica, viitoare, imprevizibila si incompleta intrucat autorii sesizarilor considera la acest moment ca atributiile prevazute la art. 205 alin. (3) lit. a) si b), alin. (4) lit. a), b), c), alin. (5) si alin. (6) lit. a) din Legea nr. 11/2024 se pot circumscrie atributiei reglementate cu caracter general, pentru asistentul judecatorului, prin art. 40 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului, in conformitate cu care 'asistentii judecatorului indeplinesc urmatoarele atributii principale: (...) b) realizeaza activitati de documentare, de verificare si de prezentare a actelor si lucrarilor dosarului, precum si a elementelor de fapt si de drept relevante in cauza'.

Or, potrivit art. 3 din Legea nr. 393/2023 functia de asistent al judecatorului este prevazuta doar la curtile de apel, la tribunale, precum si la tribunale specializate, pe cand functia de grefier judiciar este prevazuta atat la curtile de apel, la tribunale, precum si la tribunale specializate, cat si la judecatorii si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mai mult, pentru a putea fi analizata aceasta presupusa situatie, Curtea trebuia sesizata pentru controlul constitutionalitatii Legii nr. 11/2024 inainte de promulgare.

II.5 Nu poate fi primita nici critica de neconstitutionalitate prin care se invoca caracterul imprevizibil al prevederilor art. 205 din Legea nr. 11/2024 intrucat din continutul articol se pot extrage cu usurinta atributiile ce vor fi exercitate de grefierul judiciar. Intr-adevar, problema generala s- ar putea pune cu privire la atributiile neclare, imprecise si sumare prevazute de Legea nr. 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului, insa aceasta excede prezentei sesizari.

Controlul de constitutionalitate a posteriori este reglementat de art. 146 lit. d) din Constitutie si de art. 29-33 din Legea nr. 47/1992.

Or, in acest caz Curtea a fost sesizata sa hotarasca asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind Legea nr. 11/2024 care au fost ridicate in fata instantelor judecatoresti.

Va rugam sa constatati ca autorii sesizarilor formuleaza critici, calificate, din perspectiva acestora, ca fiind de neconstitutionalitate, fata de modul de adoptare a Legii nr. 11/2024.

Criticile formulate nu reprezinta veritabile critici de neconstitutionalitate, ci simple aprecieri cu privire la solutia legislativa aleasa de legiuitor si nemultumiri legate de eficienta in viitor a acesteia.

Mai precis, in raport cu criticile de neconstitutionalitate formulate, care vizeaza interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale criticate sau, dupa caz, o necorelare legislativa – chestiuni de resortul exclusiv al instantelor judecatoresti, respectiv, al legiuitorului – care excedeaza controlul de constitutionalitate, exceptia de neconstitutionalitate invocata apare ca inadmisibila. De altfel, si in Decizia Curtii Constitutionale nr. 449/2005 s-a retinut ca:

'In consecinta, criticile de neconstitutionalitate se refera, in fapt, la politica pe care legiuitorul, in temeiul dispozitiilor constitutionale ale art. 47 alin. (2), a inteles sa o adopte in privinta drepturilor de asigurari sociale, in mod obiectiv, in functie de resursele financiare existente care pot fi alocate acestui scop, precum si de situatia diferita in care se afla diferitele categorii socio-profesionale. De asemenea, nemultumirile autorului exceptiei vizeaza si perspectivele politicii in materia asigurarilor sociale, cu alte cuvinte reglementari care nu sunt in prezent in vigoare.

Curtea constata, in acord cu cele statuate si prin Decizia nr. 1 din 12 ianuarie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1993, ca nici o prevedere legala nu da instantei de drept constitutional dreptul de a da dispozitii Parlamentului in sensul modificarii anumitor texte de lege, intrucat prin aceasta s-ar infrange principiul separatiei puterilor. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului de constitutionalitate. In sfarsit, Curtea retine ca art. 29 alin. (1) din acelasi act normativ cere ca legea sau ordonanta supusa controlului de constitutionalitate sa fie in vigoare'.

In continuare, Curtea Constitutionala s-a pronuntat ca astfel de argumente invocate sunt inadmisibile, deoarece aspectele nu reprezinta veritabile critici de neconstitutionalitate, ci aspecte referitoare la modalitatea de aplicare a legii in cauza concreta dedusa judecatii. In aceasta privinta, Curtea a statuat in repetate randuri ca nu este competenta sa se pronunte asupra aspectelor ce tin de aplicarea legii, acestea fiind de competenta exclusiva a instantei judecatoresti investite cu solutionarea litigiului, respectiv a instantelor ierarhic superioare in cadrul cailor de atac prevazute de lege. Totodata, s-a apreciat ca autorul exceptiei tinde, in mod indirect, la o completare a dispozitiilor de lege criticate, or, o atare imprejurare excedeaza competentei Curtii Constitutionale, asa cum rezulta din prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora 'Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului'.

II.6 In ceea ce priveste argumentele privind aparitia unei practici administrative neunitare la nivelul sistemului judiciar in ceea ce priveste stabilirea atributiilor celor doua categorii de personal (grefierul judiciar si asistentul de judecator), apreciem ca nu pot fi supus controlului de constitutionalitate.

De asemenea, sustinerea potrivit careia reglementarea atributiilor grefierului judiciar este confuza, marcata de suprapuneri si, in mod evident, incompleta prin raportare la rolul declarat al acestei categorii de personal nu poate fi analizata de Curte intrucat, din punct de vedere a termenilor juridici folositi, nu s-a creat o lipsa de certitudine juridica asupra atributiilor ce fac obiectul legii criticate.

Din examinarea dispozitiilor legale criticate, solicitam Curtii sa constate ca nu se pot retine niciun fel de suprapuneri de atributii care sa afecteaza atat activitatea completurilor de judecata, a celor care exercita actul managerial (presedintii instantelor), cat si a celor vizati de acesta (grefierii judiciari si asistentii judecatorului).

Din examinarea acestor dispozitii legale va rugam sa constatati ca nu se pot retine niciun fel de suprapuneri care sa genereze confuzii si, sub nicio forma interpretativa, nu se poate ajunge la concluzia ca ar fi afectata activitatea completurilor de judecata.

II.7 In ceea ce priveste sustinerea autorilor exceptiilor de neconstitutionalitate prin care arata ca legiuitorul a omis sa prevada expres atributia grefierului judiciar de a participa la sedintele de judecata, apreciem ca aceasta imbraca forma unei propuneri legislative si nicidecum a unui control de neconstitutionalitate.

Criticile formulate nu reprezinta veritabile critici de neconstitutionalitate, ci simple aprecieri cu privire la solutia legislativa aleasa de legiuitor si nemultumiri legate de eficienta in viitor a acesteia.

II.8 In ceea ce priveste prevederea de la art. 205 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 11/2024, apreciem ca este constitutionala intrucat grefierul judiciar 'indeplineste atributiile prevazute de lege in procedura de dobandire a personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor si de modificare a statutului ori a beneficiarului real al acestora.

Aceasta dispozitie este clara, deoarece atributiile pe care le vizeaza sunt strict cele pe care in prezent le exercita grefierul desemnat la compartimentul respectiv.

Constitutia Romaniei nu interzice adoptarea unei legi interpretative, adica a unei legi care sa nu aduca elemente novatoare fata de atributiile exercitate in prezent de grefierii delegati in cadrul compartimentelor care au ca atributii procedura de dobandire a personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor si de modificare a statutului ori a beneficiarului real al acestora'.

Sintagma 'atributiile prevazute de lege' nu poate fi interpretata ca Legea nr. 11/2024 s-ar submina unei veritabile legi interpretative, situatie in care aceasta lege nu poate fi calificata drept interpretativa.

II.9 Textele constitutionale invocate in sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate sunt cele cuprinse in art. 1 alin. (3) si (5) privind principiile statului de drept, legalitatii si securitatii juridice, precum si componenta calitatii legii.

Examinand sustinerile de neconstitutionalitate Curtea va constata ca sunt neintemeiate, fiind indeplinite exigentele prevazute in Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Invederam faptul ca exista mai multe metode interpretative a actelor normative, si anume literala, extensiva, restrictiva, gramaticala, sistematica, istorica, teleologica sau logica, iar scopul avut in vedere la adoptarea unei norme juridice este de a crea un instrument al uneia dintre aceste metode interpretative.

Daca sensul unei norme poate fi inteles / dedus prin una din aceste metode interpretative inseamna ca aceasta norma nu poate duce la neconstitutionalitatea legii. Per a contrario, daca in urma parcurgerii tuturor metodelor interpretative se ajunge la concluzia ca textul legal este neclar / imprecis / imprevizibil, atunci se poate constata incalcarea Constitutiei.

Avand in vedere aceste repere, va rugam sa constatati ca nu se poate retine incalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie intrucat textul de lege criticat este clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce care sa impiedice aplicarea acestuia.

III. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 208, art. 209 si art. 256 alin. (2) din Legea nr. 11/2024, va solicitam sa o respingeti ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:

III.1 Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 11/2024, 'Grefierul de sedinta participa la sedintele de judecata si indeplineste atributiile prevazute de lege si de Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti'.

Potrivit prevederilor art. 209 din Legea nr. 11/2024, 'Grefierii, specialistii IT, specialistii criminalisti, tehnicienii criminalisti, agentii procedurali si soferii indeplinesc atributiile prevazute in Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea sau orice alte atributii stabilite prin legi sau regulamente in sarcina lor'.

Autorii exceptiilor au mentionat ca, in analiza conformitatii acestora cu normele constitutionale, nu au fost avute in vedere prevederile art. 73 alin. (3) din Constitutie, astfel cum au fost acestea clarificate in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Ori, jurisprudenta Curtii Constitutionale prevede ca reglementarea primara ar trebui sa prevada toate conditiile generale referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului juridic de munca in care se afla respectiva categorie profesionala, urmand ca regulile specifice procedurii aplicabile acestor elemente esentiale sa fie explicitate si detaliate la nivelul legislatiei secundare.

In atare conditii, rugam Curtea sa constate ca prevederile art. 208 si art. 209 criticate nu fac referire la conditiile generale referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului juridic de munca in care se afla categoria grefierilor de sedinta. Aceste doua articole se rezuma strict la modalitatea de ducere la indeplinire a atributiilor acestor functii.

In atare conditii, va rugam sa observati ca statutul functiei de grefier de sedinta, din perspectiva continutului raportului de munca al acestei categorii profesionale, este legiferat pe larg in Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice.

Observam faptul ca s-a precizat atributia principala a grefierilor de sedinta, aceea de a participa la sedintele de judecata, si ca stabilirea detaliilor legate de modul de participare si legate de exercitarea celorlalte atributii administrative in cadrul instantelor si parchetelor a fost lasat la nivelul decizional al ordonatorului care elaboreaza regulamentul de ordine interioara / de organizare si functionare. Modalitatea consideram ca este una inteleapta, deoarece legiuitorul nu poate prevedea toate situatiile care vor aparea in practica si astfel se realizeaza o lege supla, care nu devine desueta prea repede in viitor si necesita numeroase modificari ulterioare.

III.2 In fapt, autorii exceptiilor de neconstitutionale invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire aspectele de la pct. III.1 mai sus dezvoltate dar, isi motiveaza exceptiile aratand ca Legea nr. 11/2024 nu contine nicio dispozitie de principiu care sa stabileasca atributiile acestor functii sau, cel putin, sa indice reperele de fond pe baza carora sa poata fi stabilite aceste atributii la nivelul legislatiei secundare.

Or, in atare conditii, este evident ca motivele care au stat la baza exceptiilor de neconstitutionale sunt straine de prevederile art. 208 si art. 209 din lege.

Sustinerile autorilor exceptiilor nu reprezinta veritabile critici de neconstitutionalitate, acesta tinzand la relevarea pretinsei neconstitutionalitati a normelor criticate prin raportare nu la continutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumita solutie legislativa pe care acestea nu o cuprind.

Or, analiza unor astfel de critici de neconstitutionalitate nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, 'se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata'.

III.3 Inca din anul 2004, prin Legea nr. 567/2004 atributiile grefierilor care participa la sedintele de judecata au fost stabilite prin Regulament de ordine al instantelor judecatoresti adoptat prin Hotarare de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Din lecturarea prevederilor art. 208 din Legea nr. 11/2024 se observa cu usurinta faptul ca grefierul judiciar indeplineste atributiile prevazute de lege si de Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti iar, din art. 209 rezulta ca grefierii, specialistii IT, specialistii criminalisti, tehnicienii criminalisti, agentii procedurali si soferii indeplinesc atributiile prevazute in Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea sau orice alte atributii stabilite prin legi sau regulamente in sarcina lor.

Astfel, previzibilitatea acestor doua norme presupune ca destinatarul acesteia - Consiliul Superior al Magistraturii - sa aiba o reprezentare clara a aspectelor in functie de care este obligat sa isi modeleze conduita, respectiv sa elaboreze legislatia secundara in acord cu legislatia primara.

Legea insasi prevede adoptarea celor doua regulamente de ordine interioara a instantelor judecatoresti a al parchetelor de pe langa acestea, care urmeaza sa reglementeze reguli in materie, insa cu respectarea principiilor instituite chiar de catre legiuitorul organic, fara ca un asemenea procedeu sa poata fi echivalat cu o adaugare la lege, sa semnifice incalcarea art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie ori sa dea nastere unei impredictibilitati legislative.

III.4 In ceea ce priveste afirmatia autorilor sesizarii cu privire la faptul ca art. 208 si art. 209 din Legea nr. 11/2024 genereaza o stare de impredictibilitate apreciem ca este nefondata, intrucat argumentele redate de autorii sesizarii nu constituie veritabile critici de neconstitutionalitate intrucat nu este afectat scopul primordial si conceptia generala a reglementarii de baza.

Cu privire la principiul legalitatii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constitutie, Curtea Constitutionala a elaborat o vasta jurisprudenta, in acord cu cea in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Curtea Constitutionala a constatat, de principiu, ca orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca textul normativ sa precizeze cu suficienta claritate intinderea si modalitatile de exercitare a puterii de apreciere a autoritatilor in domeniul respectiv, tinand cont de scopul legitim urmarit, astfel ca, in procesul de interpretare si aplicare a legii, sa ofere persoanei vizate o protectie adecvata impotriva arbitrarului. Legea trebuie sa fie accesibila justitiabilului si previzibila in ceea ce priveste efectele sale, adica prin continutul enuntat sa permita cetateanului sa isi adapteze conduita in functie de aceasta, astfel incat, apeland la nevoie la consiliere de specialitate in materie, el sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta si sa isi corecteze conduita.

Totusi, pe cale jurisprudentiala s-a stabilit, cu valoare de principiu, ca semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului despre care este vorba si de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si de calitatea destinatarilor sai. Principiul previzibilitatii legii nu se opune ideii ca persoana in cauza sa fie determinata sa recurga la indrumari clarificatoare pentru a putea evalua, intr-o masura rezonabila in circumstantele cauzei, consecintele ce ar putea rezulta dintr-o anumita fapta. Este, in special, cazul profesionistilor, care sunt obligati sa dea dovada de o mare prudenta in exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se asteapta din partea acestora sa acorde o atentie speciala evaluarii riscurilor pe care aceasta le prezinta. Avand in vedere principiul aplicabilitatii generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a retinut ca, desi ar fi de dorit, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absoluta, avand in vedere si necesitatea de asigurare a supletei normei juridice, suplete care insa nu poate sa afecteze previzibilitatea legii. Una dintre tehnicile standard de reglementare consta in recurgerea mai degraba la categorii generale decat la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forta lucrurilor, formule mai mult sau mai putin vagi, a caror interpretare si aplicare depind de practica. Oricat de clar ar fi redactata o norma juridica, in orice sistem de drept, exista un element inevitabil de interpretare judiciara. Nevoia de elucidare a punctelor neclare si de adaptare la circumstantele schimbatoare va exista intotdeauna. Asadar, desi certitudinea este extrem de dezirabila, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesiva, or, legea trebuie sa fie capabila sa se adapteze schimbarilor de situatie. Asa fiind, rolul decizional conferit instantelor urmareste tocmai inlaturarea dubiilor ce persista cu ocazia interpretarii normelor.

Aplicand aceste considerente de principiu in cauza de fata, apreciem ca textul corespunde exigentelor constitutionale mai sus enuntate, fiind inteligibil si previzibil, pentru aceasta fiind nevoie de un firesc proces de interpretare sistematica a legii.

III.5 Potrivit prevederilor din Legea nr. 11/2024, regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se elaboreaza de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dat fiind caracterul detaliat al acestui regulament.

In data de 11.07.2024 Consiliul Superior al Magistraturii a pus in transparenta decizionala anuntul prevazut la art. 7 alin. (2) din Legea 52/2003, insotit de textul complet a proiectului de Hotarare a Sectiei pentru judecatori a CSM.

Totodata, la data de 11.09.2024 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat si o intalnire de dezbatere publica privind acest proiect de Hotarare, ocazie cu care nu au fost puse in discutie aspecte care sa adoptarea unor norme de rang secundar care sa conduca la neconstitutionalitatea prevederilor art. 208 si art. 209 din Legea nr. 11/2024.

IV. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 257 alin. (3) si (4) din Legea nr. 11/2024, va solicitam sa le respingeti ca neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:

IV.1 Potrivit art. 257 alin. (3) din lege, s-a reglementat ca, 'In cazul in care numarul grefierilor care solicita reincadrarea pe noile functii de grefier de sedinta sau de grefier principal este mai mare decat numarul de posturi prevazute pentru aceste noi functii, reincadrarea se va face in urma unui concurs organizat la nivelul curtii de apel, respectiv al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau al parchetului de pe langa curtea de apel'.

Se sustine in motivarea exceptiei ca reglementarea primara nu cuprinde nicio prevedere referitoare la procedura si la probele concursului care urmeaza a fi organizat in aplicarea acestei dispozitii legale. Or, Legea nr. 11/2024 a reglementat in mod clar procedura si probele concursurilor pentru functiile de grefier de sedinta si grefier principal, prin alocarea unei sectiuni intregi, respectiv Capitolul II – Sectiunea a 2-a, art. 19 – art. 29.

Astfel, legea prevede ca prin hotarare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii Calendarul se stabileste modalitatea concreta a desfasurarii concursului pentru functia de grefier de sedinta si cea de grefier principal, numarul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de concurs, tematica si bibliografia pentru concurs, data si locul sustinerii acestuia, modalitatea de inscriere la concurs, documentele necesare pentru inscrierea la concurs, precum si cererea tipizata de inscriere la concurs.

Prin urmare, sustinerile autorilor sunt combatute chiar de prevederea cuprinsa in art. 20 alin. (1) din Legea nr. 11/2024.

IV.2 Potrivit art. 257 alin. (4) din lege, s-a reglementat ca 'Persoanele care nu indeplinesc, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, conditiile de studii prevazute pentru functia de grefier de sedinta sau grefier principal, sunt mentinute pe aceste functii pana la data eliberarii din functie intr-una dintre modalitatile prevazute de lege'.

Autorii critica practic ca principiul neretroactivitatii legii civile intrucat legiuitorul permite mentinerea in functia de grefier de sedinta, fara nicio conditie, a unei persoane care nu mai indeplineste cerintele prevazute de legea noua, pe cand, pentru cei care indeplinesc conditiile, impune cerinta promovarii unui concurs in conditiile art. 257 alin. (3) din Legea nr. 11/2024.

Drepturile castigate nu pot fi modificate de o lege ulterioara, intrucat ele, luandu-si fiinta valabila sub imperiul legii anterioare nr. 567/2004, legea ulterioara nr. 11/2024 neputand sa aiba efect retroactiv. Ori, mergand pe rationamentul sumar al autorilor ar insemna ca drepturile nascute sub imperiul legii nr. 567/2004 sa fie tangibile prin intrarea in vigoare a legii nr. 11/2024, ceea ar insemna ca legea noua sa aiba putere retroactiva, fiind interzis de art. 1 Cod civil.

Prin urmare, analizand cele invocate de autorii exceptiilor, tinand cont de principiul neretroactivitatii, cat si de posibilitatea legiuitorului de a opta intre aplicarea imediata a legii noi si ultra activitatea legii vechi, ne aflam in prezenta a doua categorii de situatii juridice:

1. Faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situatii juridice, realizate in intregime inainte de intrarea in vigoare a legii nr. 11/2024, cat si efectele produse de art. 257 alin. (4) juridica inainte de acest moment.

In privinta acestora, poate fi aplicata numai legea veche nr. 567/2004, adica legea in vigoare la data indeplinirii conditiilor specifice, deoarece, daca s-ar aplica o lege ulterioara ar insemna sa i se atribuie efect retroactiv. In consecinta, o lege ulterioara nu poate sa aduca atingere constituirii, modificarii sau stingerii situatiilor juridice anterioare, indiferent daca legea noua ar suprima un mod de formare, modificare sau stingere ori ar schimba conditiile necesare.

2. Pentru situatiile juridice care se vor naste, modifica sau stinge dupa intrarea in vigoare a legii noi, precum si efectele viitoare ale situatiilor juridice trecute se va aplica legea noua, afara de cazul in care legiuitorul opteaza, astfel cum s-a si intamplat, pentru supravietuirea legii vechi - art. 257 alin. (4) din Legea nr. 11/2024.

Efectele produse in timp ale unei situatii juridice vor fi cele stabilite de legea in vigoare in momentul in care se realizeaza fiecare efect in parte, deci legea noua nu se poate aplica efectelor produse de aceste situatii juridice inainte de intrarea ei in vigoare, deoarece ar insemna o aplicare retroactiva a legii noi.

Mai mult, in cazul in care legea noua ar suprima o situatie juridica, ea poate fi aplicata numai efectelor viitoare, nu insa si efectelor produse de acea situatie juridica inainte de intrarea in vigoare a legii noi.

V. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 258 din Legea nr. 11/2024, va solicitam sa le respingeti ca neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 258 din Legea nr. 11/2024:

'(1) Numarul posturilor de grefier judiciar nu poate depasi 10% din numarul total al posturilor de grefier in cadrul instantelor judecatoresti si nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecatori in cadrul fiecarei instante judecatoresti.

(2) Pe o perioada de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin exceptie de la prevederile art. 7 lit. b), pentru numirea in functia de grefier judiciar se vor lua in considerare si perioadele cat persoana a indeplinit functia de grefier.

(3) Pe o perioada de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin exceptie de la prevederile art. 65 alin. (5) lit. a), pentru a putea participa la concursul pentru promovarea in functii de conducere de prim-grefier, grefier-sef, grefier-sef sectie, grefier-sef directie, grefier-sef serviciu, grefier-sef cabinet se vor lua in considerare si perioadele cat persoana a indeplinit functia de grefier'.

Din simpla lecturare a prevederilor art. 258 rezulta ca sunt indeplinite exigentele de claritate, precizie si previzibilitate, fiind astfel compatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie.

VI. Fata de neconstitutionalitatea legii nr. 11/2024, in ansamblul ei, solicitam respingerea ca inadmisibile a exceptiilor de neconstitutionalitate invocate, retinand ca, sub aparenta unor critici referitoare la ambiguitatea si neclaritatea textelor de lege, se solicita interpretarea acestora, aspect ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale.

Existenta unor probleme de interpretare si aplicare a legii este inerenta oricarui sistem de drept, deoarece, in mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate din cauza caruia continutul legilor nu poate prezenta o precizie absoluta.

Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice respecta principiul securitatii juridice iar, intrucat existenta statului de drept impune o mai mare atentie acordata calitatii legii, consideram ca s-au facut eforturi de catre legiuitorul primar cand a fundamentat riguros aceasta lege pe principiile tehnicii legislative, crescand astfel accesibilitatea si previzibilitatea normelor juridice.

* * *

Pentru toate aceste considerente, va inaintam prezentul punct de vedere privind sesizarea Curtii Constitutionale cu obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58, art. 205, art. 208, art. 209, art. 256 alin. (2), art. 257 alin. (3) si (4) si art. 258 din Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice, precum si a Legii nr. 11/2024 in ansamblul sau, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3), (4) si (5), art. 16, art. 61 alin. (1) si art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutia Romaniei”.

* Cititi aici intreaga sesizare amicus curiae trimisa de SNGJ Dicasterial la CCR