Dupa tentativa de taiere a pensiilor de serviciu ale magistratilor, deocamdata esuata, Guvernul se pregateste sa reduca veniturile judecatorilor si procurorilor. De data aceasta nu este vorba despre o actiune care sa vizeze exclusiv aceasta categorie profesionala, ci despre un pachet de masuri pentru diminuarea cheltuielilor bugetare care vor avea impact inclusiv asupra magistratilor. Iar pe langa reducerile de venituri, Guvernul ii va lasa pe judecatori, procurori, precum si pe restul personalului din sistemul judiciar cu ochii in soare in ceea ce priveste restantele salariale stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si acte ale ordonatorului de credite. Subliniem ca tot ce veti citi mai jos reprezinta ingrijorari si aspecte care ne-au fost semnalate chiar din randul magistratilor, semn ca sistemul este deja in fierbere.

In spatiul publica a aparut duminica, 4 septembrie 2023, draftul “Ordonantei de Urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplina economico financiara, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative”. Draftul de OUG, publicat de site-ul G4 Media si atasat integral la finalul articolului, contine masurile discutate de Guvernul Romaniei cu birocratii de la Comisia Europeana referitor la diminuarea cheltuielilor bugetare pe care Romania ar trebui sa le faca.

Magistratii, lasati cu ochii in soare

Unele dintre cele mai importante reglementari propuse lovesc in plin in magistrati. Sa incepem cu restantele salariale. Conform draftului de OUG – din nou neasumat oficial la nivelul coalitiei de guvernare, asa cum s-a intamplat si in cazul amendamentelor la proiectul de lege privind pensiile de serviciu – drepturile salariale castigate in instante prin hotarari judecatoresti definitive sau prin acte administrative ale ordonatorilor de credite nu vor mai fi platite in acest an, ci incepand cu 2024.

Amanarea platii restantelor salariale vine in sensul Notei de informare a Ministerului de Finante pe care Lumea Justitiei a prezentat-o recent, in exclusivitate. Este vorba despre “Nota de informare privind executarea silita a Ministerului Finantelor in baza hotararilor judecatoresti definitive, prin care au fost acordate drepturi salariale magistratilor si personalului auxiliar din sistemul judiciar”, prin care se acuza un asa zis “fenomen litigios fara precedent” prin care magistratii obtin in instante hotarari definitive de recalculare a drepturilor salariale care li se cuvin conform legii, fenomen “agravat” si de masurile administrative dispuse de CSM prin care s-a realizat o “noua (consistenta) majorare” a salariilor din justitie. Totodata, aceeasi nota sustinea ca “toate aceste pretentii de natura pecuniara formulate de magistrati in contradictoriu cu Statul roman sunt de natura sa accentueze discrepantele din sectorul public” (click aici pentru a citi).

Iata ce prevede draftul de OUG in legatura cu problema restantelor salariale (vezi facsimil 1):

“Capitolul X – Masuri fiscal-bugetare pentru perioada 2023-2025

Art. LXII (1) Transele aferente anului 2023 din sumele prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, care fac obiectul platii esalonate, reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si transa aferenta anului 2023 din sumele reprezentand drepturi de natura salariala restante stabilite in favoarea personalului din sistemul justitiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a carei plata este reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2019 privind esalonarea platii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justitiei, neplatite pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se platesc in anul 2024;

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in ceea ce priveste transele aferente anului 2023 din sumele prevazute prin hotarari judecatoresti devenite executorii, avand ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”.

Masurile care reduc veniturile magistratilor

In paralel cu amanarea platilor drepturilor salarial restante prevazute pentru anul 2023, judecatorii si procurorii vor incasa si mai putini bani lunar in cazul in care draftul de OUG va fi pus in aplicare. Asta intrucat doua dintre masurile gandite de Guvern conduc automat la scaderea veniturilor magistratilor.

Astfel, una dintre prevederile draftului de OUG se refera la limitarea sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase pe care il incaseaza personalul din sistemul judiciar va fi de cel mult 1.000 lei brut.

Iata ce se mentioneaza in draftul de OUG pentru reducerea cheltuielilor bugetare (vezi facsimil 2):

“5. Art.4, alin.(1) din Anexa V - Familia de functii bugetare Justitie si Curtea Constitutionala din Legea – cadru nr 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase, personalul prevazut la art. 1 beneficiaza de un spor de pana la 15% din salariul de baza sau, dupa caz, din indemnizatia de incadrare dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzator timpului lucrat”.

In momentul de fata, se prevede ca: “Pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase, personalul prevazut la art. 1 beneficiaza de un spor de pana la 15% din salariul de baza sau, dupa caz, din indemnizatia de incadrare, corespunzator timpului lucrat”. Noutatea este deci plafonarea sporului la 1.000 lei.

Asa cum spuneam, aceasta masura va duce automat la scaderea veniturilor magistratilor aflati in activitate. In acest sens, un important judecator a explicat pentru Lumea Justitiei ca in momentul de fata sporul este undeva spre 3.000 lei brut. Or, limitarea acestuia la 1.000 lei brut, duce automat la o scadere a venitului lunar cu circa 1.000 de lei.

Mai exista insa o dispozitie care va conduce diminuarea veniturilor magistratilor. Este vorba despre neacordarea indemnizatiei de hrana. Draftul de OUG mentioneaza ca incepand cu 1 ianuarie 2024 de indemnizatia de hrana vor beneficia doar cei cu salarii lunare nete mai mici de 8.000 lei. Or, este limpede ca judecatorii si procurorii vor ramane fara aceasta indemnizatie, in conditiile in care doar magistratii debutanti au venituri lunare mai mici de 8.000 lei.

In prezent, indemnizatia de hrana pe care o primesc magistratii este de circa 300 lei pe luna. Suma care prin eliminarea indemnizatiei va fi pierduta, si care se adauga la pierderea de 1.000 lei din limitarea sporului pentru munca in conditii grele, asa cum prezentat mai sus. Practic, avand in vedere situatia judecatorului cu care Luju a discutat, acesta va pierde dintr-un foc aproximativ 1.300 lei la venitul lunar.

Prezentam dispozitiile pe acest aspect cuprinse in draftul de OUG (vezi facsimil 3):

“Art. XV Alin.(1) al art.18 din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului finantat din fonduri publice publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 492 din 28 iunie 2017 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

(1) Incepand cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acorda obligatoriu, lunar, pentru personalul incadrat ale caror venituri salariale nete lunar sunt sub 8.000 lei inclusiv indemnizatii de hrana la nivelul anual a 4000 lei actualizat anual cu indicele pretului de consum comunicat anual de Institutul National de Statistica, cu exceptia personalului Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei - Administratia Nationala a Penitenciarelor, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum si a personalului politiei locale care, potrivit legii, beneficiaza de drepturi de hrana in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

In incheiere precizam ca ironia face ca toate aceste propuneri sa apara fix in zilele in care judecatorii si-au suspendat protestul declansat la inceputul verii din cauza modificarilor care se dorea a fi facute la pensiile de serviciu.

* Cititi aici integral draftul “Ordonantei de Urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplina economico financiara, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative”