Decizie istorica data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu folosirea investigatorilor sub acoperire. O hotarare prealabila pronuntata luni, 2 octombrie 2023, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pune capat practicii procurorilor de a extinde limitele mandatelor de supraveghere tehnica emise de judecator. Mai exact, pune punct supravegherilor si interceptarilor abuzive si nelegale.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca pentru a autoriza folosirea unui investigator sub acoperire procurorul are nevoie de mandat de la judecator, chiar daca in cauza exista emis deja un mandat de supraveghere tehnica (MST). Hotararea a fost pronuntata in contextul in care procurorii obisnuiau sa autorizeze investigatori sub acoperire fara sa mai ia mandat de la judecatorul de libertati, sustinand ca deja a fost emis un mandat in cauza in ceea ce priveste tinta vizata.

Cu alte cuvinte, procurorul obtinea de la judecatorul de drepturi si libertati un mandat de supraveghere si interceptare fata de o persoana, apoi autoriza folosirea unui investigator sub acoperire fara sa mai ceara un nou mandat. Or, necesitatea emiterii unui nou mandat si a aprobarii de catre judecator a folosirii investigatorului sub acoperire este obligatorie, adaugam noi, in conditiile in care autorizarea investigatorului sub acoperire poate fi facuta in alti termeni si alte conditii fata de mandatul de supraveghere emis initial de judecator, chiar daca priveste aceeasi tinta.

Iata minuta hotararii prealabile nr. 64/2023 pronuntate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ (dosar 1796/1/2023):

“Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie in dosarul nr. 3556/103/2022/a1, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept:

'Daca punerea la dispozitie a infrastructurii necesare, de catre Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor din cadrul Serviciului Roman de Informatii, in sensul asigurarii conditiilor tehnice pentru punerea in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica, reprezinta o activitate de punere in executare a mandatului de supraveghere tehnica, conform art. 142 din Codul de procedura penala?', respectiv

'Daca in procedura prevazuta de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, precum si de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedura penala, sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica este obligatorie in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sa poata folosi dispozitive tehnice de inregistrare, aceste dispozitii legale instituind o procedura speciala derogatorie de la dispozitiile art.139 din Codul de procedura penala, in cauza existand un mandat de supraveghere tehnica, emis anterior in temeiul acestor din urma dispozitii' si stabileste urmatoarele:

1. Punerea la dispozitie a infrastructurii necesare, de catre Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor din cadrul Serviciului Roman de Informatii, in sensul asigurarii conditiilor tehnice pentru punerea in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica, nu reprezinta o activitate de punere in executare a mandatului de supraveghere tehnica, conform art. 142 din Codul de procedura penala.

2. In procedura prevazuta de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, precum si de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedura penala, sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica este obligatorie in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sa poata folosi dispozitive tehnice de inregistrare, chiar daca exista un mandat de supraveghere tehnica de aceeasi natura emis anterior, aceste dispozitii legale instituind o procedura speciala, derogatorie de la prevederile art.139 din Codul de procedura penala.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala”.

Prezentam dispozitiile din Codul de procedura penala invocate in minuta ICCJ (dosar 1796/1/2023):

Articolul 139 - Supravegherea tehnica

(1) Supravegherea tehnica se dispune de judecatorul de drepturi si libertati atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2);

b) masura sa fie proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor ori a probelor ce urmeaza a fi obtinute sau gravitatea infractiunii;

c) probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, infractiunilor la regimul privind substantele dopante, de efectuare de operatiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infractiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, de trafic si exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, in cazul infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate in mod ilegal, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

(3) Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.

(4) Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2). Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata, de catre procuror. Atunci cand apreciaza necesar, judecatorul dispune informarea avocatului.

Art. 142 - Punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica

(1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei.

(1/1) Pentru realizarea activitatilor prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a)-d), procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea si confidentialitatea datelor si informatiilor colectate.

(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare sunt obligati sa colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei, in limitele competentelor acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica.

(3) Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la executarea masurilor de supraveghere au obligatia sa pastreze secretul operatiunii efectuate, sub sanctiunea legii penale.

(4) Procurorul are obligatia de a inceta imediat supravegherea tehnica inainte de expirarea duratei mandatului daca nu mai exista temeiurile care au justificat masura, informand de indata despre aceasta judecatorul care a emis mandatul.

5) Datele rezultate din masurile de supraveghere tehnica pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea ori savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2).

(6) Datele rezultate din masurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, daca nu sunt folosite in alte cauze penale potrivit alin. (5), se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, cu asigurarea confidentialitatii. Din oficiu sau la solicitarea partilor, judecatorul ori completul investit poate solicita datele sigilate daca exista noi probe din care rezulta ca totusi o parte dintre acestea privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii. Dupa un an de la solutionarea definitiva a cauzei, acestea sunt distruse de catre procuror, care intocmeste un proces-verbal in acest sens.

Art 148 alin. (3)

In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator.

(Art 141 - Autorizarea unor masuri de supraveghere tehnica de catre procuror

(1) Procurorul poate autoriza, pe o durata de maximum 48 de ore, masurile de supraveghere tehnica atunci cand:

a) exista urgenta, iar obtinerea mandatului de supraveghere tehnica in conditiile art. 140 ar conduce la o intarziere substantiala a cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune in pericol siguranta persoanei vatamate, a martorului sau membrilor familiilor acestora; si

b) sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 139 alin. (1) si (2).

(2) Ordonanta procurorului prin care se autorizeaza masura de supraveghere tehnica trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute la art. 140 alin. (5).

(3) Procurorul are obligatia de a sesiza, in termen de cel mult 24 de ore de la expirarea masurii, judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a emis ordonanta, in vederea confirmarii masurii, inaintand totodata un proces-verbal de redare rezumativa a activitatilor de supraveghere tehnica efectuate si dosarul cauzei.

(4) In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca au fost indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), confirma in termen de 24 de ore masura dispusa de procuror, prin incheiere, pronuntata in camera de consiliu, fara citarea partilor.

(5) Cu privire la datele informatice identificate prin accesul la un sistem informatic, procurorul poate dispune, prin ordonanta:a) realizarea si conservarea unei copii a acestor date informatice;b) suprimarea accesarii sau indepartarea acestor date informatice din sistemul informatic.Copiile se realizeaza cu mijloace tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea informatiilor continute de acestea.

(6) In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu au fost respectate conditiile prevazute la alin. (1), infirma masura luata de catre procuror si dispune distrugerea probelor obtinute in temeiul acesteia. Procurorul distruge probele astfel obtinute si intocmeste un proces-verbal in acest sens.

(7) Odata cu cererea de confirmare a masurii sau separat, procurorul poate solicita judecatorului de drepturi si libertati luarea masurii supravegherii tehnice in conditiile art. 140.

(8) Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra masurilor dispuse de procuror nu este supusa cailor de atac).

Art 150 alin. (5)

Punerea in executare a acestor masuri se consemneaza intr-un proces-verbal care contine: datele la care masura a inceput si s-a incheiat, date cu privire la persoanele care au desfasurat activitatile autorizate, descrierea dispozitivelor tehnice utilizate in cazul in care s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi si libertati, folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea persoanelor cu privire la care a fost pusa in aplicare masura.