Daca Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a declarat necompetenta sa anuleze Hotararea nr. 32/2024, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat alegerile prezidentiale, ICCJ are ocazia sa desfiinteze deciziile Biroului Electoral Central (nr. 230D, 231D si 232D), prin care BEC a pus in aplicare hotararea CCR, dinamitand procesul electoral.

Candidatul independent la presedintie Calin Georgescu (foto stanga) si avocata Elena Radu (foto dreapta) – in calitate de presedinta a Coalitiei pentru Apararea Statului de Drept (CASD) – au atacat vineri, 13 decembrie 2024, la ICCJ cele trei decizii ale BEC, solicitand ca instanta suprema sa dispuna, totodata, obligarea Executivului la emiterea unei hotarari de Guvern prin care sa stabileasca de indata calendarul turului secund al alegerilor prezidentiale. Atentie: vorbim doar despre al doilea tur, nu despre reluarea intregii proceduri electorale de la zero.

In esenta, Calin Georgescu si CASD acuza ca intreaga operatiune a fost pusa in practica in beneficiul presedintelui Klaus Iohannis, pentru ca acesta sa ramana la Cotroceni peste mandatul constitutional. Totodata, reclamantii argumenteaza de ce Biroul Electoral Central nu avea competenta sa emita decizii de anulare a alegerilor prezidentiale, dupa cum veti vedea mai jos.

Actiunea este una extrem de minutios argumentata (are nu mai putin de 70 de pagini) si o puteti descarca de la finalul articolului. Reclamantii prezinta in cel mai mic detaliu nu doar normele legale incalcate, ci si cronologia evenimentelor, care demonstreaza ca presedintele Klaus Iohannis nu este strain de lovitura de stat la care s-au dedat CCR si BEC.

Incheiem, mentionand ca ICCJ a stabilit primul termen al dosarului nr. 2950/1/2024 pentru ziua de luni, 16 decembrie 2024.

Redam principalele pasaje din actiunea Georgescu-CASD trimisa la ICCJ:

„Formulam prezenta cerere de chemare in judecata, prin care solicitam:

1. Anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 230D din 06.12.2024 privind punerea in aplicare a solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei in sedinta din data de 06 decembrie 2024;

2. Anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 231D din 07.12.2024;

3. Anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 232D din 07.12.2024;

4. Obligarea Guvernului la emiterea unei hotarari de Guvern prin care sa stabileasca, de indata, Programul calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024 in al doilea tur de scrutin,

Pentru urmatoarele motive care sunt structurate pe urmatoarele puncte: (...)

I. Situatia de fapt care a generat formularea prezentei cereri de chemare in judecata (...)

BEC, cu depasirea atributiilor legale si in conditiile in care Hotararile de Guvern nr. 756/2024 si nr. 1061/2024 erau in vigoare si produceau efecte juridice, a pus in aplicare Hotararea CCR nr. 32/06.12.2024, care a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor legale si constitutionale, precum si cu incalcarea principiului securitatii juridice, decizand incetarea tuturor operatiunilor de votare din cel de-al doilea tur de scrutin si incetarea activitatii BEC si a Birourilor electorale judetene, Birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, Biroului electoral nr. 48 pentru sectiilor de votare din strainatate si Biroului electoral pentru votul prin corespondenta constituite la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024.

Totodata, se poate constata ca Guvernul Romaniei, care este in exercitarea atributiilor, cu toate nu exista nicio norma legala care sa ii interzica organizarea unui nou proces electoral, nu a adoptat o hotarare de guvern prin care sa organizeze un nou proces electoral, in urma hotararii CCR nr. 32/06.12.2024, punand astfel in aplicare declaratia presedintelui Romaniei din data de 06.12.2024.

Este evident ca CCR, prin adoptarea hotararii din 06.12.2024, a lipsit de efecte propria hotarare de validare a primului tur de scrutin din 02.12.2024, fapt care nu putea fi realizat decat printr-o ingerinta de la cel mai inalt nivel al statului, ingerinta care i-a determinat pe judecatorii CCR nu numai sa isi 'anuleze' propria hotarare, dar si sa statueze in considerente prelungirea ilegala si neconstitutionala a mandatului presedintelui in functie al Romaniei, Klaus Iohannis.

Este evident, din continutul discursului rostit in seara zilei de 06.12.2024 de presedintele Romaniei, ca acesta avea cunostinta de considerentele hotararii Curtii Constitutionale a Romaniei, cel putin in ceea ce privea mandatul sau, la ora la care a fost tinut acest discurs hotararea nefiind redactata. Acest discurs a fost de natura a statua ingerinta Presedintelui Romaniei in hotararile adoptate de Curtea Constitutionala a Romaniei.

Ulterior, ca urmare a faptului ca Guvernul nu a adoptat nicio hotarare privitoare la alegerea Presedintelui Romaniei, este evident ca si membrii acestuia fac parte din grupul care a inteles sa exercite suveranitatea Romaniei in nume propriu si sa lipseasca poporul roman de alegeri periodice pentru a isi alege Presedintele.

Aceste ultime aspecte reliefate, coroborate cu cronologia evenimentelor demonstreaza dincolo de orice dubiu existenta unui plan bine pus la punct soldat cu incalcarea normelor constitutionale si principiilor care guverneaza statul de drept, in beneficiul persoanei Klaus Werner Iohannis.

In aceste conditii, cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei si cetateanul Klaus Werner Iohanis, ca principali artizani ai rasturnarii ordinii constitutionale si democratiei, au adus Romaniei calitatea de stat incompatibil cu uniunea politica si economica din care face parte integranta, respectiv Uniunea Europeana, art. 2 din TUE prevazand ca 'Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati'.

Toate acestea dovedesc in mod clar ca a fost incalcat caracterul periodic al alegerilor prevazut de art. 2 alin. (1) din Constitutia Romaniei, suveranitatea nationala a poporului roman pentru alegerea presedintelui Romaniei fiind incalcata, mandatul actualului presedinte fiind prelungit in mod ilegal si neconstitutional, cu concursul unui grup de persoane (judecatorii CCR, presedintele Romaniei, membrii Guvernului Romaniei) care exercita suveranitatea nationala in nume propriu.

Pentru toate aceste motive, ne adresam Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei pentru a isi indeplini rolul constitutional de realizare a justitiei in Romania, prevazut de art. 124 si art 126 din Constitutia Romaniei si pentru a sanctiona: comportamentul antidemocratic, incalcarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, incalcarea principiului securitatii juridice si incalcarea principiului legalitatii. (...)

VI. Nelegalitatea Deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024

a) Nepublicarea in Monitorul Oficial a Deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024

Potrivit art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative:

'(1) In vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei:

a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum si cele cu caracter individual, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate'.

Potrivit art. 12 alin (3) din Legea nr. 24/2000 – Intrarea in vigoare a actelor normative:

'Actele normative prevazute la art. 11 alin. (1), cu exceptia legilor si a ordonantelor, intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara. Atunci cand nu se impune ca intrarea in vigoare sa se produca la data publicarii, in cuprinsul acestor acte normative trebuie sa se prevada ca ele intra in vigoare la o data ulterioara stabilita prin text'.

Referitor la administratia publica, in Constitutia Romaniei sunt reglementate doua categorii, respectiv Administratia publica centrala de specialitate (cap. V Sectiunea I din Constitutia Romaniei) si Administratia publica locala (cap. V Sectiunea II).

Potrivit art. 117 alin. (3) din Constitutia Romaniei (cap. V Sectiunea I din Constitutia Romaniei): ' Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica'.

Or, Biroul Electoral Central s-a infiintat potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei – lege organica.

Drept urmare, BEC face parte din autoritatile centrale de specialitate prevazute de Constitutie. O interpretare contrara, conform careia BEC nu s-ar incadra in niciuna dintre categoriile de autoritati publice prevazute de Constitutie, ar insemna ca BEC este o entitate infiintata in afara cadrului constitutional. O astfel de consecinta este, in mod vadit inacceptabila.

Din aceste motiv, pentru ca deciziile BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024 si nr. 232D/07.12.2024 sa existe si sa produca consecinte juridice, ele trebuiau sa fie publicate in Monitorul Oficial, partea I. Insa acestea decizii nu au fost publicate in Monitorul Oficial.

Mai mult, in art. 17 alin. (4) din Legea nr. 307/2004 prevede: 'Hotararile Biroului Electoral Central se adopta pentru interpretarea unitara a prezentei legi, sunt general obligatorii si se aduc la cunostinta publica prin afisare pe pagina proprie de internet si prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I'.

Se poate observa ca art. 17 alin. (4) din Legea nr. 307/2004 nu este o norma derogatorie de la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 pentru a considera ca hotararile BEC ar putea intra in vigoare de la data afisarii pe pagina proprie de internet, ci din contra, art. 17 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 prevede obligativitatea publicarii acestora in Monitorul Oficial, Partea I, tocmai pentru a respecta dispozitiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind intrarea in vigoare.

Or, toate cele trei decizii atacate au fost emise de BEC au fost emise de BEC pentru interpretarea si aplicarea deciziei CCR, nu pentru aplicarea Legii nr. 370/2004 si drept urmare ele intrau in vigoare numai de la data publicarii in Monitorul Oficial, partea I, potrivit art. 12 alin 3 din Legea nr. 24/2000.

In concluzie, pentru ca deciziile atacate sa intre in vigoare si sa produca in mod legal efecte juridice era necesara publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei. Deoarece, in speta, nu s-a procedat la o astfel de publicare, se impune anularea acestor decizii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aratam ca aceasta este jurisprudenta Sectiei de Contencios Administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la nepublicarea in Monitorul Oficial a unui act emis de o autoritate publica centrala autonoma, avand in vedere Decizia nr. 3479 din 9 iunie 2021 pronuntara in dosarul nr. 3251/2/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 597 din 15 iunie 2021.

Or, potrivit art. 28 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara: 'Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau un complet de 5 judecatori considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua'.

Acest articol reflecta tocmai respectarea principiului securitatii juridice garantat de art. 6 CEDO, in asigurarea interpretarii unitare a legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (a se vedea Hotararea CEDO in cauza Beian impotriva Romaniei, nr. 30658/05 din 06.12.2007).

Drept urmare, in cazul in care Sectia de Contencios Administrativ a ICCJ ar dori sa schimbe propria jurisprudenta, trebuie sa intrerupa judecata si sa sesizeze Sectiile Unite ale ICCJ, conform art. 28 din Legea nr. 304/2022.

b) Emiterea Deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 inainte de publicarea Hotararii CCR nr. 31/06.12.2024 in Monitorul Oficial

Decizia BEC nr. 230D/06.12.2024 a fost emisa in seara zilei de 06.12.2024, inainte de publicarea in Monitorul Oficial a Hotararii CCR nr. 32/2024, decizia CCR producand efecte juridice de la data publicarii in Monitorul Oficial.

Or, Decizia BEC nr. 230D/2024 a fost emisa in baza unui comunicat de presa emis de CCR, asa cum rezulta din preambulul acesteia. Drept urmare, la data emiterii Deciziei BEC cauza invocata in aceasta pentru emitere nu exista, deoarece Hotararea CCR nr. 32/2024 nu exista, nefiind nici publicata in Monitorul Oficial.

Nelegalitatea Deciziei nr. 230/06.12.2024 atrage si nelegalitatea Deciziilor subsecvente nr. 231D/07.12.2024 si nr. 232D/07.12.2024.

c) BEC nu era competent sa emita o decizie de Legea nr 24/2000

In Legea nr. 370/2004 nu exista nicio prevedere legala pe care BEC sa o poata puna in aplicare si sa dispuna incetarea operatiunilor de votare si de organizare a votarii in cadrul celui de al doilea tur de scrutin, cu atat mai mult cu cat Hotararile de Guvern nr. 756/2024 si nr 1061/2021 erau in vigoare, nefiind anulate.

BEC a adoptat decizia nr. 230D/06.12.2024 cu incalcarea normelor de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000, neexistand nicio norma intr-un act cu putere de lege care sa ii permita sa adopte aceasta hotarare.

Mai mult, la data adoptarii acestei hotarari de catre BEC, era definitiva si general obligatorie Hotararea CCR nr. 31/02.12.2024 de validare a rezultatelelor alegerilor presedintiale din primul tur de scrutin si organizarea celui de al doilea tur de scrutin cu participanti Calin Georgescu si Elena Lasconi, iar Curtea Constitutionala nu mai avea competenta sa adopte o alta hotarare privitoare la procesul electoral, nemaiputand efectua niciun control de constitutionalitate dupa ce se pronuntase deja prin hotarare definitiva.

Hotararea Curtii Constitutionale pe care BEC si-a intemeiat solutia a fost data cu incalcarea principiului securitatii juridice si cu incalcarea autoritatii de lucru judecat a primei hotarari, nr. 31/02.12.2024, prin care turul I al alegerilor fusese validat deja.

d) Deciziile nr. 231D/2024 si nr. 232D/2024 sunt decizii subsecvente deciziei nr. 230D/2024 si se impun a fi anulate ca urmare a anularii pe motive de nelegalitate a acesteia din urma.

In plus, Decizia nr. 231D/2024 a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art. 17 alin. (7) din Regulamentul de organizare si functionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea presedintelui Romaniei din anul 2024, aprobat prin Hotararea BEC 1/H/13.09.2024 si publicat in Monitorul Oficial nr. 928 din 16 septembrie 2024.

Fata de cele aratate la acest capitol si la capitolele anterioare, se impune anularea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a Deciziilor Biroului Electoral Central nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024 si nr. 232D/07.12.2024”.

* Cititi aici intreaga actiune