"Nu putem face din niciun fel de profesie liberala, fie si cea a avocatilor, o profesie care se bucura de o imunitate absoluta. Este ceva nemaintalnit in UE", sustinea Raluca Pruna in fata sediului CSM pe la mijlocul lunii mai 2016. Anterior, prezenta la Ambasada Marii Britanii, dar pe la inceputul lunii mai 2016, ministresa Justitiei se batea cu pumnii in piept ca va face orice pentru ca Legea nr.51/1995 sa nu creeze acea "imunitate absoluta" avocatilor: "Asistam acum la o ofensiva care aduce aminte de o restauratie. Imi voi folosi vocea pentru a nu pierde ceea ce am castigat". Decizia Camerei Deputatilor dovedeste insa ca incercarile Ralucai Pruna de a stopa adoptarea unei legi care in final este menita sa asigure egalitate de arme intre partile unui proces au fost sortite esecului si ca vocea ministresei Justitiei a fost prea joasa pentru a fi auzita. Plenul Camerei Deputatilor a adoptat in data de 18 octombrie 2016 noua Lege a avocaturii, de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, proiectul fiind deja trimis spre promulgarea Presedintelui Klaus Iohannis.

In urma Deciziei Camerei Deputatilor, Lumeajustitiei.ro a solicitat un punct de vedere fata de noua Lege a avocaturii de la vicepresedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avocatul si senatorul Ioan Chelaru (foto), pentru a afla cum sunt percepute modificarile aduse Legii nr. 51/1995 in interiorul profesiei, de catre cei care practica zi de zi aceasta avocatura.

Prezentam in continuare punctul de vedere exprimat de vicepresedintele UNBR Ioan Chelaru, dupa adoptarea de catre Camera Deputatilor a proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995, si comunicat Lumeajustitiei.ro:

"Forma adoptata de Camera Deputatilor a proiectului de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat este in masura sa raspunda cerintelor democratice privind garantarea drepturilor fundamentale la aparare si la un proces echitabil. Ma bucur ca a obtinut sufragiul tuturor celor prezenti, fara niciun vot contra si fara nicio abtinere. Aceasta inseamna ca au inteles ca acest proiect nu are nicio legatura cu vreo 'superimunitate' a avocatilor, ci este un demers perfect legitim pentru asigurarea unui echilibru intre drepturile fundamentale ale omului. si este, de asemenea, o apdatare a regulilor clasice privind secretul profesional la realitatea zilelor noastre, in care comunicarile avocat client capata alte forme iar confidentialitatea acestora este susceptibila de abuzuri.

In conditiile in care se pune un accent tot mai mare pe lupta impotriva terorismului, a crimei organizate si a coruptiei, dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil au fost 'diluate' prin legislatia din ce in ce mai permisiva privind supravegherea electronica in masa. Dar un dezechilibru intre drepturile fundamentale la viata, securitate, versus drepturile la aparare si proces echitabil ne arunca intr-un cerc vicios, in care valorile democratiei sunt compromise. Din pacate, aceste drepturi au ajuns sa fie privite in opozitie, si nu intr-un mecanism integrat care sa garanteze toate valorile democratiei si ale statului de drept.

Acest proiect vine sa garanteze echilibrul democratic al drepturilor fundamentale. Nu poate exista drept la aparare, fara confidentialitatea comunicarilor dintre avocat si clientul sau si, in consecinta, nu poate exista nici proces echitabil atunci cand toate armele sunt in mana acuzarii.

Daca privim in ansamblu si cu buna credinta acest proiect adoptat de Parlamentul Romaniei, vom vedea ca noutatile pe care le cuprinde au, de fapt, ca obiectiv, intarirea regulilor care sa garanteze o avocatura onesta si independenta, precum si protejarea drepturilor fundamentale ale justitiabililor.

Actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau au fost intotdeauna inviolabile prin textele de lege existente, atat in Romania, cat si in majoritatea statelor lumii. Interdictia perchezitiilor si a ridicarii sau confiscarii de inscrisuri de la sediul avocatului a existat si pana acum in lege. Ceea ce este nou, este o apdatare a legii, deoarece tehnologia a evoluat iar comunicarile avocat client nu mai au forma clasica (fata in fata cu avocatul, la telefon sau prin documente relizate la masina de scris), ci alte forme ce se preteaza tot mai mult supravegherii tehnice. Deci este vorba de precizari, nu de reglementari noi! Mai mult decat atat, in proiectul de lege votat de Parlament, se precizeaza, inca din forma initiala, ca avocatul suspectat sau acuzat de comiterea unor fapte penale nu intra in aceasta exceptare de la perchezitii si ridicari de inscrisuri.

In esenta, noutatile sau mai corect spus, precizarile cuprinse in noua reglementare constau in urmatoarele:

-Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni

-Informarea avocatului 'de indata', de catre procuror, cu privire la faptul ca probele obtinute din comunicari confidentiale vor fi distruse, ca urmare a aplicarii principiului secretului profesional. Deci nu este vorba de informarea avocatului ca s-au dispus interceptari, asa cum gresit a fost vehiculat. Este normal ca avocatul sa fie informat daca s-au distrus aceste documente, pentru ca in caz contrar sa poata exercita o cale de atac impotriva folosirii ca probe a comunicarilor avocat-client, acoperite de secretul profesional.

In rest, sunt precizari menite sa garanteze drepturile justitiabililor, drepturi privind imunitatea pledoariei, faptul ca avocatul nu poate raspunde penal pentru afirmatiile facute in apararea clientului, asigurarea independentei avocatului sub toate aspectele, reglementarea unor situatii in care exista conflicte de interese etc. Lucruri normale intr-o scietate democratica, adaptate conform evolutiei sociale si tehnologice".