IN SPRIJINUL JUDECATORILOR – 132 de procurori au semnat o scrisoare deschisa in care avertizeaza ca neaplicarea unitara a cresterilor salariale poate declansa un conflict in sistemul judiciar: „Orice discriminare in ceea ce priveste colegii judecatori este inacceptabila intr-un stat de drept... Condamnam ferm orice pozitie sau actiune a puterii executive de a impiedica egalizarea drepturilor salariale” (Lista semnatarilor)

Scris de: George TARATA | |

21 August 2016 12:12

Vizualizari: 14051

Continua reactiile in scandalul izbucnit in urma majorarilor salariale facute doar pentru procurori, nu si pentru judecatori, care au dus la aparitia unei situatii aberante, in care un procuror a ajuns sa castige cu cateva mii de lei mai mult decat un judecator, desi are aceeasi vechime si grad ca cel din urma. 132 de procurori au semnat o scrisoare deschisa in care ii anunta pe judecatori ca ii vor sprijini in demersurile pe care au de gand sa le intreprinda si in care subliniaza ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 20/2016 privind salarizarea in sectorul bugetar trebuie sa se aplice unitar, pentru toti magistratii, indiferent de cine este ordonatorul principal de credite. Ceea ce nu s-a intamplat pana acum, judecatorii acuzand, asa cum se stie, ca ministresa Justitiei Raluca Pruna refuza sa dea curs dispozitiilor legale.

Cei 132 de procurori, dintre care cel mai cunoscut este Elena Hach (foto) de la Parchetul Curtii de Apel Brasov, avertizeaza ca neaplicarea unitara a cresterilor salariale creaza disfunctionalitate in sistemul judiciar si un conflict artificial intre judecatori si procurori. De asemenea, cei 132 de procurori arata ca orice discriminare in ceea ce ii priveste pe judecatori este inacceptabila si condamna orice pozitie sau actiune a Guvernului de a impiedica egalizarea drepturilor salariale.

Pe de alta parte, procurorii acuza si presiuni care ar fi fost facute pentru anularea sau modificarea „actelor legal adoptate” privind majorarile salariale, insa nu ofera mai multe detalii despre acest aspect.

Prezentam scrisoarea celor 132 de procurori:

„Scrisoare deschisa

Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. In calitate de procurori intelegem sa avem o reactie ferma, unitara si rapida fata de orice masura care vizeaza nerespectarea actelor legal emise de institutiile statului si fata de orice masura care aduce atingere independentei sistemului judiciar.

Avand in vedere discutiile din spatiul public cu privire la modificarile salariale si aplicarea dispozitiilor OUG 20/2016 in mod diferentiat in sistemul judiciar, precum si pozitia Ministerului Justitiei fata de aceasta problema, sustinem ferm actiunea Ministerului Public de acordare a drepturilor stabilite prin lege si de respingere a oricarei forme de presiune privind schimbarea sau anularea actelor legal adoptate.

Totodata ne exprimam solidaritatea fata de colegii judecatori si ii asiguram de sprijinul nostru in demersurile pe care doresc sa le intreprinda.

Adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 20/2016 a fost salutata de sistemul judiciar ca o masura necesara si echitabila dar dispozitiile legale trebuie sa se aplice in mod unitar pentru toti magistratii, indiferent cine este ordonatorul principal de credite.

Apreciem ca actiunea Procurorului General al Romaniei de emitere a ordinului privind modificarile salariale in cadrul Ministerului Public este o dovada de normalitate si de functionare eficienta a unei institutii publice, fiind o masura legala si de aducere la indeplinire in mod prompt a actelor normative.

Neaplicarea unitara a cresterilor salariale precum si ipoteza neacordarii acestora in forma prevazuta de actul normativ in vigoare creeaza o disfunctionalitate in sistemul judiciar si un conflict artificial intre judecatori si procurori. Consideram ca orice discriminare in ceea ce priveste colegii judecatori este inacceptabila intr-un stat de drept care doreste sa asigure independenta justitiei si condamnam ferm orice pozitie sau actiune a puterii executive de a impiedica egalizarea drepturilor salariale”.

Iata cine sunt procurorii care au semnat scrisoarea deschisa:

1. Alexandra Carmen Lancranjan – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

2. Elena Hach – Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov

3. Alina Diana Popa – Parchetul de pe langa Judecatoria Galati

4. Claudia Andreea Boceanu – Parchetul de pe langa Judecatoria Arad

5. Mihai Mesaros – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

6. Dragos Nicolae Simon – Parchetul de pe langa Judecatoria Turda

7. Mihai Claudiu Badan – Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea

8. Covaci Cautis Ana-Simona – Parchetul de pe langa Judecatoria Medgidia

9. Remus Coman – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

10. Mihai Bortes – Parchetul de pe langa Judecatoria Jibou

11. Adriana Pau – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

13. Adrian Petrescu – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti
14. Nicoleta Simona Zamfir – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

15. Manea Teodor – delegat PCA Bucuresti

16. Ioana Carutasu – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti

17. Alexandru Ceausu – Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara

18. Oana Valeria Chirita – Parchetul de pe langa Judecatoria Slobozia

19. Tiberiu Bratu – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

20. Mihaela Grosu – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

21. Silviu Cernea – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

22. Cezar Profira – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti

23. Maria Mihut – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti

24. Ioana Cimpean – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

25. Tiberiu Nutu – Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea

26. Manuela Ungureanu – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

27. Miroiu Floriana – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti

28. Corina Balanescu – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti

29. Iordache Adrian Mihai – PJ Moreni

30. Pitrop Cristina Beatrice – PJ Tg. Bujor

31. Alexandra Maria Zernoveanu – Parchetul de pe langa Judecatoria Sfantu Gheorghe

32. Anghel Simona – Parchetul de pe langa Judecatoria Oltenita

33. Tomescu Alexandra Sorina – Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi

34. Chiriac Oana Alina – Parchetul de pe langa Judecatoria Alexandria

35. Teodorescu Vlad – Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov

36. Dutescu Andra – Parchetul de pe langa Judecatoria Saliste

37. Gherghina Alina Nicoleta – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

38. Munge Mircea – Parchetul de pe langa Judecatoria Huedin

39. Albu Dorel Cristian – Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi

40. Petrache Angelica – Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi

41. Bradea Dumitru Vlad – Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare

42. Ana Muresan – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

43. Petrosanu Ion – Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea

44. Stanga Violeta – Parchetul de pe langa Judecatoria Zimincea

45. Andrei Jurca – Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara

46. Elena Ciulin– Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

47. Nutu Doina – Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi

48. Marian Virgil – Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare

49. Dragos Olteanu – Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara

50. Toduta Valentin Gheorghe – Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare

51. Mirea Dragos Valentin – Parchetul de pe langa Judecatoria Campina

52. Moraru Catalin– Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov

53. Bentan Vlad – Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea

54. Rosu Cristina – Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu

55. Pirvu Ana Maria – Parchetul de pe langa Judecatoria Slobozia

56. Tisu Cristina– Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea

57. Sima Georgiana Valentina – Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti

58. Benchea Vlad – Parchetul de pe langa Judecatoria Petrosani

59. Iordache Valeriu Marcel – Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti

60. Simona Raileanu – Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov

61. Serban Daniel Mihai – Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov

62. Stefan Bogdan – Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov

63. Daniel Ungureanu – Parchetul de pe langa Judecatoria Buzau

64. Jardieanu Elena Ramona– Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

65. Popa Petrica Marius – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

66. Dobrea Laura– Parchetul de pe langa Tribunalul Braila

67. Ramona Muscalu – Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov

68. Scorta Robert– Parchetul de pe langa Judecatoria Petrosani

69. Sima Madalina – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

70. Puiu Alexandru– Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea

71. Vasile Marc Emilian – Parchetul de pe langa Judecatoria Videle

72. Creac Adrian Marian – Parchetul de pe langa Judecatoria Alexandria

73. Serban Viorel Florin – Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina

74. Moiceanu Nicolae Alexandru – Parchetul de pe langa Judecatoria Gaesti

75. Dumitru Alexandru Florentin – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

76. Mihalache Cristina – Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani

77. Cheaga Dumitru – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti

79. Raluca Reit – Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov

80. Bochis Angela – Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov

81. Matei Leontin – Parchetul de pe langa Judecatoria Calarasi

82. George Marcolea – Parchetul de pe langa Judecatoria Buzau

83. Tokos Lehel – Parchetul de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc

84. Bulat Sergiu– Parchetul de pe langa Judecatoria Ramnicu Sarat

85. Ceobanu Alina Geta– Parchetul de pe langa Judecatoria Galati

86. Iulia Simion – Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta

87. Tartea Anca Maria – Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta

88. Mocanu Rares Ionut – Parchetul de pe langa Tribunalul Galati

89. Drimba Ionut – Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani

90. Mihaila Paul – Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea

91. Andrei Doncea – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

92. Andreea Prepelita – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

93. Cristina Frincu– Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

94. Ioana Vernea– Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

95. Iordache Laura Nicoleta – Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta

96. Marina Chetraru – Parchetul de pe langa Judecatoria Sighisoara

97. Zaharia Ovidiu Gheorghe– Parchetul de pe langa Judecatoria Tg Bujor

98. Birtoc Mihai – Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj Napoca

99. Panturu Valentin – Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj Napoca

100. Sarghi Dorina– Parchetul de pe langa Judecatoria Roman

101. Vieriu Tudor Ionut – Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau

102. Cristea Ana – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti

103. Radulescu Raluca – Parchetul de pe langa Judecatoria Gaesti

104. Began Daniel – Parchetul de pe langa Judecatoria Gaesti

105. Vlaicu Joita – Parchetul de pe langa Judecatoria Gaesti

106. Vijloi Diana Alexandra – Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti

107. Chiva Cristina Mihaela – Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti

108. Iulia Crisan – Directia Nationala Anticoruptie

109. Negrut Catalina – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

110. Gheorghe Mihai Andrei – Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti

111. Dobrin Elena Andreea – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

112. Constantin Steiciuc – Parchetul de pe langa Judecatoria Campulung

113. Mitru Marcel Teodor – Parchetul de pe langa Judecatoria Drobeta Turnu Severin

114. Raduica Adi Lucian – Parchetul de pe langa Judecatoria Drobeta Turnu Severin

115. Efrim Marius Drobeta – Parchetul de pe langa Judecatoria Drobeta Turnu Severin

116. Anita Chivu – Parchetul de pe langa Judecatoria Turnu Magurele

117. Campeanu George – Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava

118. Ana Maria Pricope – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

119. Dicianu Nicolae Dorel – Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta

120. Chis Marta – Parchetul de pe langa Judecatoria Jibou

121. Anghel Alexandru – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

122. Razvan Alexandru Bara – Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov.

123. Carasel Ioana stefana – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

124. Sarbu Florina- – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

125. Alina Moraru – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Iasi

126. Delia Duros- – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

127. Alina Ghita – Parchetul de pe langa Judecatoria Turda

128. Vargas Sanda Daria – Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare

129. Daniel Belei – Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara

130. Carmina Elena Brindusi – Parchetul de pe langa Tribunalul Arges

131. Cristescu Cosmin – Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti

132. Enescu George – Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu

Comentarii

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 21 August 2016 14:40 0

EU ZIC SA VI LE TAIE SI VOUA SI LOR CU 50% CA SA NU MAI FIE DISCRIMINARE CU RESTUL POPORULUI MUNCITOR SI ONEST!!!!!!!(ABIA ASTEPT SA VAD DACA STABILESC UN RECORD DE ROSU CU TRANSPIRATIE DE PE O GRAMADA DE CALCULATOARE DIN JUDECATORII SI PARCHETARII,aveti grija ca se pot verificca ipo/urile)

# Vladi Marrr...!!! 21 August 2016 16:23 0

Unule drag, te stiam mai pedant ! In consecinta (ca sa nu zic "pe cale de consecinta" cum se spune de cand tot servim la greu UE si nu numai), te rog spune CE si de UNDE SA LI SE TAIE ASTORA de-si zic magistrati, cele 50%. Daca taierea se va face la CE si de UNDE sper eu, s-ar putea ca peste una, doua generatii sa aiba si Romania, daca va mai exista, o ADEVARATA JUSTITIE.

# Justitiabilul 21 August 2016 15:35 +4

Sărmanii judecători - se simt discriminaţi. Dar când besescu-poc au tăiat pensiile (şi ale grefierilor care sunt mâna dreaptă a judecătorului) - de acceptau discriminarea ?

# Aleister Crowley 21 August 2016 15:38 +2

Este induiosatoare solidaritatea dintre procurori si judecatori cand este vorba de veniturile lor. In cazul de fata atitudinea lor este corecta.Ma intreb de ce nu au fost / nu sant atat de uniti in cazul retrogedarilor oneroase. Romania a fost devalizata si cu ajutorul vostru (ati avut informatii ,le-ati tainuit fara sa actionati). Nu ati reusit nici macar sa faceti din CSM un organism credibil. Spectacolul dat de actorii din CSM in ultimii ani , lupta din interior dintre procurori si judecatori , a facut extrem de rau SISTEMULUI DE JUSTITIE DIN ROMANIA.Despre INSPECTIA JUDICIARA ce sa mai vorbim, vai de mama ei. Asteptam sa se sesize cele doua organisme de control pentru activita DNA si justitie in cazurile de mare coruptie.Ma intreb cu ce o sa plateasca statul noua agentie creata, cand el nu are nimic de recuperat.Cred ca poporul ar trebui sa-si creeze si el o agentie prin care sa monitorizeze pierderile create de voi .

# Cetatean 21 August 2016 16:01 -1

Mult prea apropiata relatia dintre procurori si judecatori si asta nu face bine DEMOCRATIEI.Doar in Romanica se intamapla , in capul listei ghici cuiuperca cine este ??VREA reclama pentru intrarea in CSM ca de asta este buna!!!!!

# Schlossadler 21 August 2016 16:09 +1

MANUS MANUM LAVAT (1) Ia să aflăm puțintel cum arată declarațiile de avere ale semnatarilor acestui memoriu, declarații de avere de pe site-ul csm1909 (acolo unde sunt, majoritatea fiind inexistente) 1. Alexandra Carmen Lancranjan – 2015 - 90.351 Ron + 7.200 euro chirie 2. Elena Hach – 2015 - 109.030 9. Remus Coman – 2014 - 107.167 13. Adrian Petrescu – 2014 – 79.088 Ron + 7.200 euro chirie 19. Tiberiu Bratu – 2014 – 88.844; soția judecător – 2014 – 93.774 21. Silviu Cernea – 2014 – 84.277 66. Dobrea Laura– 2014 – 104.702 67. Ramona Muscalu – 2014 – 86.158 108. Iulia Crisan – 2014 – 108.575 salariu + 71.361 restanțe Atrage atenția că majoritatea semnatarilor sunt pălmași, adică procurori ce abia au terminat stagiatura și sunt în primii ani de activitate. Chiar și așa, salariul unui asemenea magistrat se ridica undeva la 75-80.000 de Ron în anul 2014, ajungând pe la 100.000 de Ron în 2015.

# Schlossdler 21 August 2016 16:12 +4

MANUS MANUM LAVAT (2) Însă, din această listă lipsesc peștii (proxeneții) cei mari, de pe la PT, PCA, DIICOT sau DNA, ăia cu sume ale salarizării amețitoare, de ordinul 175.000 – 250.000 ron. Așadar acestora li se mărește salariul cu 18%. Medie creștere salarială procuror pălmaș de PJ : 18/100*100.000 = 18.000 ron anual = 1.500 ron lunar. Domnilor „polițiști cu studii juridice” ce uzurpați titulatura, rolul și menirea conceptului de magistrat, aveți cunoștință că salariul minim din Rroemenica neosecuristă este de… 1200 Ron? Medie creștere salarială procuror pește (proxenet de Tribunal, CA sau structură DNA: 18/100*200.000 (250.000) = 36.000 (45.000) anual = 3.000 ( 3.750) Ron/lunar Salarizare finală medie ajunge la: Procuror pălmaș: 118.000 Ron / anual = 9.833 Ron/lunar Procuror pește: 236.000 ÷ 295.000 Ron/anual = 19.666 ÷ 24.583 Ron anual.

# Schlossadler 21 August 2016 16:14 +3

N-am zis nimic despre decontarea cheltuielilor de cazare, sau diferite cheltuieli cu transportul sau comunicațiile. Domnilor „polițiști cu studii juridice” la salarizări cuprinse între 2.185 Euro/ lunar pentru un pălmaș de procuror și 4.370 ÷ 5.462 Euro/lunar cred că România îți permite luxul de a renunța la serviciile tuturor „magistraților” actuali și să importe, la aceleași costuri, magistrați din Germania, Austria, Elveția, Liechtenstein. Concluzie: în Românica bipolară din punct de vedere social și economic, în care 90% din po******ție se luptă să câștige un amărât de „minimum pe economia națională”, sunt unii cu un tupeu de-a dreptul incredibil. Tupeiștii se numesc Magistrați ai României. (doar se numesc căci, în fapt, mai au mult până la a accede la noblețea acestei meniri charice.)

# Schlossadler 21 August 2016 17:47 +3

erată: „9.666 ÷ 24.583 Ron LUNAR” și „România ÎȘI permite luxul” p.s. Calupul I al postării MANUS MANUM LAVAT, din motive ce ține de numele și prenumele celor exemplificați, nu a fost admis în pagină. În principal este vorba despre un cuantum al salarizării magistraților de judecătorie, sau al celor debutanți în profesie, situat la 80.000 - 100.000 Ron la nivelul anului 2014

# Edelweiss 21 August 2016 16:38 +5

„Proiect histrionic de reformare a justiției” pamflet postat în anul 2015 pe blogul „fanfaronului sistemului judiciar românesc” (apud T.Neacșu), respectiv pe site-ul Evenimentului zilei. Text integral: „Ia să-i mai producem ceva frisoane reci acuzatorului public Alexandru-Voitin Danileț – reprezentant în CSM din partea judecătorilor și membru în comisia de transparență, transpirație și frisoane reci, ca să priceapă, odată pentru totdeauna, și mintea lui basică, funcționând în doi timpi ca motorul Otto, cam cum o să arate sistemul juridic din Românica viitorului mai mult decât apropiat. În primul rând că toate modificările și toate transformările actualului sistem se vor efectua gradual, funcție de un pachet amplu de propuneri legislative, propuse de către cetățeni în baza articolului 74 din Constituție. Primele două măsuri vor fi luate în regim de urgență și se vor materializa astfel:

# Edelweiss 21 August 2016 16:39 +2

- Se desființează Curtea Constituțională, iar în locul ei, în cadrul procesului legislativ, se va reintroduce instituția romană a „tribunilor plebei”. Acești tribuni, al căror număr poate fi între 11 și 15, vor fi cei care vor avea dreptul de veto la fiecare dezbatere și adoptare a unui normativ. Sankta simplicitate a soluției ancestrale. - Se eliberează din funcție absolut TOȚI MEMBRII Consiliului Superior al Magistraturii precum și toate persoanele având funcții de conducere la nivelul ÎCCJ, CA, Tribunale, Judecătorii, Parchet general și parchete de le lângă instanțe. Aceste funcții vor fi asigurate, pe o perioadă de interimat, de către procurori și judecători importați de prin Germania, Austria sau Elveția. Păi, studiind pe site-ul csm1909 declarațiile de venit ale magistraților, din anul 2013, deducem că un pălmaș de prin parchet / judecătorie ordinară ridica, la acea vreme , undeva la 80.000 – 100.000 lei anual,

# Edelweiss 21 August 2016 16:41 +2

ajungându-se pe la uluitor de nesimțitele sume de 250.000 – 280.000 de lei pentru funcțiile de conducere din ÎCCJ. Păi, la paralele astea, 20.000 – 22.000 de euro / anual până pe la 55.000 – 60.000 de euro / anual CHIAR CĂ România își permite să importe magistrați din Elveția și Germania. Celor care sunt actualii beneficiari ai acestor sinecuri li se va rosti un duios „Mulțumim frumos pentru participare!” și, cu ocazia aducerii la cunoștință a decretului de eliberare din funcție, li se va înmâna în cadru solemn și CE-A DE-A TREIA CIZMĂ-N KUR! Pasul următor în reformarea sistemului de justiție, privind la nivelul resursei umane, se va desfășura etapizat, într-un interval de 3 ani pentru Instanțe superioare, respectiv 5 ani pentru tribunale și judecătorii. Această etapă va presupune, de asemenea, eliberarea din funcție și disponibilizarea TUTUROR MAGISTRAȚILOR care actualmente împut inutil scaunele de împărțitori ai dreptății pământene.

# Edelweiss 21 August 2016 16:43 0

Într-un interval de 3-5 ani de zile, posturile de judecători și procurori vor fi ocupate de absolvenți ai CURSURILOR LA ZI de la primele 4 facultăți DE STAT: Universitatea București, Al. I Cuza – Iași, Babeș-Bolyai – Cluj și Lucian Blaga – Sibiu. Restul, căci absolvenții celorlalte fabrici de diplome din România sunt doar RESTURI, vor avea dreptul să fie angajați pe posturi de personal auxiliar de tipul: măturători, șoferi, aprozi, arhivari, cărăuși, portari etc. În mod analog metodologiei de înnoire menționate mai sus, tot în același interval de timp se va proceda și la înlocuirea și eliminarea din sistem a TUTUROR actualilor grefieri. La sfârșitul acestui proces de înnoire a resursei umane, se vor alege, în mod democratic, noile persoane ce vor ocupa funcțiile de conducere, asigurate prin interimatul magistraților de import.

# Edelweiss 21 August 2016 16:44 -1

Booooon! În ceea ce privește sistemul judiciar românesc, se va face trecerea de la sistemul actual fundamentat pe complete de judecată la sistemul curții cu jurați, model întâlnit îndeobște în SUA sau în unele state europene. Introducerea acestui sistem va avea efecte deosebit de benefice, mai ales în cazul acelor pshihopați- magistrați care, actualmente, clamează păstrarea Omertei și nerostirea niciunei critici la adresa magistraților întrucât aceștia sunt singurii care AU CUNOȘTINȚELE JURIDICE NECESARE și stăpânesc terminologia specifică. Prin introducerea curții cu jurați, aprecierea vinovăției sau a nevinovăției va fi apanajul juraților iar magistratul va deveni un simplu tehnician al normelor de drept și de drept procedural, astfel încât să fie justificată clamarea cunoașterii exclusive a noțiunilor specifice.

# Edelweiss 21 August 2016 16:45 +1

Nu în ultimul rând, ca o etapă finală a reformei justiției din România, se va renunța la atribuirea denumirii de magistrat cu referință la procurori, aceștia revenind pe palierul jurisdicțional corespunzător – și anume funcționari publici cu statut special, cunoscători de științe juridice și al căror domeniu de activitate îl constituie respectarea și apărarea valorilor publice. Deci, în noul sistem imaginat de mine și cu șanse mari de a fi realizat prin inițiativă cetățenească, singurii MAGISTRAȚI SUNT JUDECĂTORII care, funcție de verdictul juraților, își vor demonstra măiestria în argumentarea și individualizarea fiecărei pedepse, a fiecărei sentințe / hotărâri.

# Edelweiss 21 August 2016 16:47 0

Nu în ultimul rând reforma juridică va avea ca punct final DESFIINȚAREA CSM-ului, actual sindicat informal al magistraților, care are ca singure atribuții - Împingerea sub preș și ascunderea tuturor mizeriilor și matrapazlâcurilor comise de magistrați; - Punerea pumnului în gură, a ciubotei, a botniței sau a călușului în gura tuturor celor care, în baza dreptului lor fundamental uman, european și constituțional la libertatea de opinie și libertatea de exprimare, îndrăznesc să exprime opinii critice la adresa nemernicilor și potlogarilor din magistratură. În loc de vechiul CSM, va fi alcătuit un fel de Tribunal po******r, alcătuit dintr-un număr de asesori po******ri corespunzător numărului județelor țării, plus un număr de 6 asesori corespunzând municipiului București.

# Edelweiss 21 August 2016 16:48 +1

Acest tribunal po******r va avea drept de pronunțare asupra tuturor fărădelegilor comise de magistrați, semnalate de petenți și dovedite prin probe concrete din care să rezulte indici temeinici privind nelegiuirea respectivilor golănași-magistrați. Tot acest tribunal al poporului va aduce la îndeplinire și sentințele definitive și irevocabile, motiv pentru care, în dotarea membrilor acestui tribunal se vor regăsi, obligatori, naganul și cnutul căzăcesc, kalashnikovul, aruncătorul de grenade, șnurul bizantin de zugrumat sau injecția letală și scaunul electric born in USA. Ar mai fi ele multe idei de menționat în creionarea unui viitor tablou al sistemului judiciar românesc, dară timpul e scurt și pixelii puțini. Ei, Danilețule, cum ți se pare VIITORUL? :sad:

Luminos, nu-i așa, SEMIZEULE?” :lol:

# Aleister Crowley 21 August 2016 17:42 -1

SUPER! Cred ca incepand de azi te vor monitoriza ca DUSMAN al DEMOCRATIEI. Acunde-te cat mai ai timp.

# Edelweiss 21 August 2016 18:12 -1

Ce să mă mai ascund, bre, că am fost monitorizat în mediul virtual FĂRĂ MANDAT SAU PLÂNGERE vreo 2 ani, iar cu rezultatul activității sfruntate de poliție politică mi-au construit borfașii o frumusețe de dosar penal. (auzi, cică ultraj judiciar și hărțuire comise prin NET !!!

) Am isprăvit procedurile de Cameră preliminară și de abia acuma intru la judecata pe fond. Vrei să-ți dau numerele de dosare? Sunt multe, neică, și au șobolani ăștia un simț al solidarități de castă a zeloțilot icăloșiei judiciare de te sperii. În 2 ani, în vreo 24 de termene întinse pe 4 instanțe diferite, NU AM CÂȘTIGAT NICI MĂCAR un milimetru. Dar nu-i bai, „O LUPTĂ-I VIAȚA, DECI TE LUPTĂ.” Când termin definitiv toate procedurile palierelor jurisdicționale românești, după ce expediez toate aplicațiile CEDO, fără regret și fără reținere MĂ DUC LA BUCUREȘTI ȘI-MI DAU FOC ÎN FAȚA MINISTERULUI JUSTIȚIEI.

# Doina 21 August 2016 22:37 -4

Pai ce sa o mai lungesti, ce sa te mai chinui... "aici e Rodos, aici sari!"... Poti sa-ti dai foc deja ... Asa, metaforic, deja ti-ai aprins calcaiele cu ce ai scris. ;-)

# loli 21 August 2016 18:52 +1

hai să nu exagerăm cu colegialitatea. Nu suntem colegi. Sau dacă suntem, suntem așa cum suntem și cu avocații. Pt judecători, avocații și procurorii sunt pe aceeași treaptă..sau ar trebui să fie. E problema statului cum a ales să ierarhizeze funcțiile juridice în statul de drept iar dacă statul i-a ales pe procurori, nu e de mirare, sunt avocații săi...nu? Și judecătorii și-o merită din plin. Știm noi...de ce.

# ?????? 21 August 2016 19:03 -1

Considerati ca aceia ce sunt nemultumiti de prevederile actelor normative care le reglementeaza activitatile profesionale si implicit salarizarea , fie ei si din interiorul sistemului de justitie, au calea instantelor judecatoresti, asa cum s-ar fi facut public ca ar fi procedat si doamna Mona Pivniceru, cea care este acum judecator la CCR ?

# Edelweiss 21 August 2016 22:18 +2

Hai să stăm strâmb și să raționăm drept: Care sunt funcțiile judiciare, cel puțin cf. art. 3 alin 1 C.p.p. „Art. 3 Separarea funcţiilor judiciare (1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare: a) funcţia de urmărire penală; b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată; d) funcţia de judecată.” Așadar, câte dintre acestea sunt exercitate de procurori și câte dintre acestea sunt atribute ale JUDECĂTORULUI? Procurorul are doar competențele funcției judiciare a urmăririi penale și în nici un caz nu poate împrumuta atribute ale celorlalte funcții judiciare. (după cum ar veni, în termeni specifici forumurilor online, procurorii sunt un fel de „polițiști cu studii juridice”, de cele mai multe ori având un comportament impulsiv ca de bulldog.

# Edelweiss 21 August 2016 22:20 +3

Spre deosebire de procurori, judecătorii, chiar în materie penală, exercită toate celelalte funcții judiciare. Inclusiv de multe ori, în baza atribuției principale de aflare a adevărului, exercită și atribute ce sunt tangente funcției urmăririi penale (oare cercetarea judecătorească, prin prisma aflării adevărului și tragerii la răspundere, ce anume reprezintă?) Dar, se mai impun de enunțat următoarele: 1. Justiție nu înseamnă doar drept penal și penal procesual. Înfăptuirea actului de justiție presupune și spețe al căror sediu al materiei stă în dreptul comercial, în dreptul internațional, în contencios administrativ și fiscal, în dreptul muncii, în dreptul familiei, în general în ceea ce se numește drept civil. Care este contribuția polițiștilor cu studii juridice – procurori, la înfăptuirea actului de justiție din domeniile sus-menționate?

# Edelweiss 21 August 2016 22:21 -1

Nici măcar rolul muștei la arat nu-l au acești buldogi – hominem (lectorem) unius libri. Adică sunt oameni unei singure cărți – Codul Penal – și Codul de Procedură penală, coduri ale căror prevederi nici măcar pe acelea nu sunt în stare să și le însușească măcar la un nivel mediocru înspre mediu. (a se vedea Ion Cristoiu – „procurorii nu strălucesc nici moral și nici profesional, activitatea lor – peste tot în lume presupunând inteligență pusă la lucru, constă doar în a face rost de un denunț.” Așadar, prima întrebare care se pune este: de când sunt colegi musca de la arat și plăvanul trăgător în jugul judiciar? De când procurorul este „magistrat” pe picior de egalitate cu judecătorul? Ai nu zău? Oare de ce funcția judiciară a urmăririi penale încetează în momentul întocmirii actului de acuzare și trimiterea lui pe pupitrul judecătorului? De ce după acest reper cronologic, până și competența de aplicare a amenzilor judiciare revine exclusiv judecătorului?

# Edelweiss 21 August 2016 22:23 0

Pentru că, din momentul finalizări rechizitoriului, procurorul devine PARTE ÎN PROCESUL PENAL, egal din punct de vedere procedural cu inculpatul, cu partea vătămată sau cu celelalte părți din dosar. Tocmai pentru a sublinia această poziție de parte în proces, în totală opoziție cu prevederile regulamentului de organizare interioară a instanțelor judecătorești, sunt dese spețele în care apărători inculpaților, invocând principiul egalități armelor în procesul penal, pentru a elimina o aparentă poziție dominantă a procurorului, solicită azvârlirea acestuia de pe piedestalul pe care stă judecătorul și aducerea lui la nivelul „ground zero”, exact acolo la rang de egalitate cu poulimea din proces. De altfel, sunt foarte multe instanțe din țară care ignoră prevederile hot. CSM nr. 1375/2015 și au pus pupitrul procurorului EXACT ACOLO UNDE ÎI ESTE LOCUL: la nivel de egalitate cu celelalte părți din proces.

# Edelweiss 21 August 2016 22:25 +1

2. Luând în considerare prevederile constituționale care stipulează fără putință de tăgadă „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, aspecte reiterate în Legea 304/2004: „Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.” „Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii.” Ian să vedem ce spune Legea despre Parchete: „În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.”

# Edelweiss 21 August 2016 22:26 -1

Așadar, Magistratul, termen a cărui semantică derivă din etimologia latină – „magistratus” – ca promotor al actului de justiție reprezintă acele persoane care sunt învestite cu EXERCITAREA AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI. PUNKT! Procurorii, prin autoritatea cu care au fost învestiți, aceea de apărători ale unor valori sociale protejate prin lege, sunt DOAR niște lictori, niște gărzi pretoriene ale unor valori sociale reglementate la nivel conceptual, coborâtoare pe filiera istorico-juridică a lui „Codex Iuris Civilis”. Așadar, acestea fiind spuse, ar fi timpul să se termine odată cu ipocrizia aceasta a încadrării procurorilor în categoria elitistă a magistraților. MAGISTRAȚI SUNT DOAR JUDECĂTORII. Procurorii sunt niște lictori, niște sutași, niște pândari de noapte, niște paznici, niște polițiști cu studii juridice cu comportament de buldogi. În felurite feluri pot fi clasificați sau catalogați procurorii, mai puțin „magistrați” nu pot fi definiți.

# Edelweiss 21 August 2016 22:29 -1

Căci, a ne încăpățâna în melanjul contra naturii dintre procurori și judecători, este ca și cum am aplauda cu tâmpelnic entuziasm la o secvență umoristică de prost gust, în care puricele merge pe același pod cu un elefant și exclamă extaziat: „Vezi tu, elefantule, ce tare tropotim noi doi pe podeț? În traducere personificată, puricele fiind polițistul cu studii juridice, care exclamă la adresa judecătorului: „Vezi tu, judecătorule, ce tare tropotim noi doi pe podețul judiciar?” Astfel încât, ar cam fi timpul să se tranșeze definitiv această stare de fapt anacronică și să fie impusă o binemeritată delimitare dintre Magistrații judecători și polițiștii cu studii judiciare – procurorii. Cu consecințele inevitabile: UNJR devine asociație profesională unică a Magistraților iar AMR devine APR –Asociația Procurorilor din România.

# Edelweiss 21 August 2016 22:30 -1

E timpul ca fiecare să-și vadă de lungul nasului și de lungimea competențelor și aptitudinilor deprinse, însușite și necesare atât prin prisma funcției, cât și prin prisma funcțiilor judiciare îndeplinite. Iar când încă mai văd lichele de judecători care nu au nici cel mai mic simț al onoarei profesionale și îi denumesc pe jalnicii buldogi judiciari – „colegii lor”, mă apucă o disperare infinit mai adâncă decât profetica disperare a lui Cioran.

# Carcotas 21 August 2016 23:28 +2

Articolul are mai degraba rost de afis electoral pentru tante care se sacrifica sa candideze; i-a recrutat pe stagiarii proaspat intrati in parchete ca masa de manevra, cei care datorita tineretii nu au foarte multe informatii de spre oamenii si femeile sistemului cu diploma de la fabrica spiru haret

# DODI 22 August 2016 08:25 +4

Ce am ajuns. În țara asta nici măcar cârcotașii nu mai pot fi români?. Ne-au umplut de bale toți ”etranjerii”, toate ”florile de colț” își arată molarii sau, dacă sunt filmați în Franța, aruncă paltoanele pe mașini. Nimeni nu mai poate gândi sau simți românește? În altă ordine de idei am observat că bucureștenii (locul de unde ne vine nouă lumina sau se stinge, nu mai știu precis!) reprezintă doar 28% dintre semnatari și aceia dintre nemulțumiți sau pălmași. Grosul ia caimacul și mulțumește RPR (Republica Procurorilor din ROMÂNIA) pentru statutul lor actual. Asta ca să comentăm despre ... solidaritate.

# Edelweiss 22 August 2016 12:46 +5

Moamăăăă, dar ce „s-o inervat” milițeanii cu studii juridice și au început să-și mârâie balele lor de bulldogi judiciari simultan cu apăsarea butonului „dislaic” !

Sărmanele paliere rarefiate, oare nu-și dau seama, conform unei elementare psihologii reverse, că numărul dislike-urilor lor constituie proporție corespondentă a aprecierii postărilor? -5 aprecieri înseamnă un „touche” de netăgăduit. Mrrrr! Mrrrr! Șo, pe ei, bulldog! Mrrrr! :lol:

Și câte dilike-uri or fi fost în mod real, bănuind că buldogii apasă „dislike” iar judecătorii apasă „like” !

# PETRACHE NICU 8 November 2016 21:16 0

DACA RESPECTA LEGEA DATILE SALARII DECENTE IAR DACA NU O RESPECTA SA RASPUNDA DEANDATA . CONFORM LEGILOR AN VIGOARE EXPRES CA UN MODEL DE APARATORI AI TARII CARUIA I-AU JURAT CREDINTA SI SA O SLUJEASCA . ASA SE LE AJUTE SI LOR SI NOUA BUNUL , DUMNEZEU ...