Sedinta-maraton la Inalta Curte de Casatie si Justitie luni, 20 mai 2019. Dupa aproape 6 ore de dezbateri pe fond si de ascultat ultimele declaratii ale inculpatilor, judecatoarele supreme Rodica Aida Popa (foto 2), Alexandra Iuliana Rus, Lucia Tatiana Rog, Luciana Mera si Simona Daniela Encean au stabilit pronuntarea pentru 27 mai in dosarul DGASPC Teleorman, in care presedintele PSD Liviu Dragnea (foto 1) a fost trimis in judecata de catre DNA pentru presupuse fapte de instigare la abuz in serviciu. Este putin probabil ca pronuntarea sa fie amanata dupa data de 27 mai, intrucat la 1 iunie 2019 se pensioneaza judecatoarea Luciana Mera – ceea ce ar insemna ca dosarul sa fie repus pe rol si reluata faza de apel.

Atmosfera din fata Inaltei Curti a fost una mult mai linistita, Liviu Dragnea nemaivenind la instanta suprema, ca data trecuta, cand bandele #rezist au bruiat constant desfasurarea sedintei, timp de ore intregi (click aici si aici pentru a citi). De altfel, #rezistentii au fost mult mai putini (in jur de 10 – vezi galeria foto de la final), spre deosebire de cele cateva sute de sustinatori PSD. Schimbul de scandari dintre cele doua tabere a durat mai putin de 5 minute.

Termenul de luni a frapat nu doar prin lungimea lui, ci si prin faptul ca presedinta completului, Aida Popa, a respins pe banda rulanta cele trei exceptii ridicate de catre avocata Flavia Teodosiu, unul dintre aparatorii lui Dragnea. Mai exact, Teodosiu a ridicat exceptia de nelegalitate a compunerii completului de fond. Mai precis, avocata Teodosiu s-a referit la intrarea in completul de 3 de la fond a judecatorului Constantin Epure in locul judecatoarei Ana-Maria Dascalu, care se pensionase, Epure fiind unul dintre cei doi judecatori care s-au pronuntat pentru condamnarea lui Liviu Dragnea. De asemenea, Flavia Teodosiu a solicitat aprobarea completului pentru sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a urmatoarelor articole din Codul de procedura penala:

- art. 420 alin. 9: „In vederea solutionarii apelului, instanta, motivat, poate da o noua apreciere probelor”;

- art. 421 alin. 2 lit. a teza finala: „Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii: (...) readministreaza declaratiile pe care prima instanta si-a întemeiat solutia de achitare”.

Al doilea element inedit al termenului de luni a tinut de faptul ca procuroarea DNA de sedinta Elena Grecu a anuntat ca Directia Nationala Anticoruptie renunta la solicitarea de sesizare a CCR formulata la termenul trecut (de pe 15 aprilie) de catre precedenta procuroare DNA de sedinta, Raluca Mirica, in legatura cu mai multe articole de lege. Contraatacand, mai multi avocati (printre care Adrian Toni Neacsu) au cerut instantei nu sa ia act de cererea parchetului de renuntare a sesizarii Curtii Constitutionale, ci sa respinga ca inadmisibile cele doua solicitari formulate de catre Directia Nationala Anticoruptie.

Iata articolele pe care DNA intentiona initial sa le atace la CCR:

- art. 29 din Legea nr. 78/2000: „Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”;

- art. 174 Cod penal cu referire la art.154 alin 2 teza I din CP in interpretarea data prin Decizia nr 5/11.02.2019 pronuntata in Recurs in interesul legii de catre ICCJ.

Art. 174 CP:

„Prin savarsirea unei infractiuni sau comiterea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora in calitate de coautor, instigator sau complice”.

Art. 154 CP, alineatele 1 si 2 teza I:

„(1) Termenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:

a) 15 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani;

b) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani;

c) 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;

d) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani;

e) 3 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda.

(2) Termenele prevazute in prezentul articol incep sa curga de la data savarsirii infractiunii”.

Si avocatul Toni Neacsu (care o reprezinta printre altii pe Bombonica Prodana, fosta sotie a lui Liviu Dragnea) s-a lovit de refuzul completului de judecata in legatura cu solicitarea de acordare a unui termen dupa 5 iunie, data la care Curtea Constitutionala a Romaniei este asteptata sa se pronunte cu privire la conflictul juridic de natura constitutionala legat de lipsa completurilor specializate la ICCJ. In sprijinul solicitarii, Neacsu a argumentat ca o eventuala decizie prin care CCR sa constate conflictul de natura juridica ar determina rejudecarea dosarului pe fond.

Dintre declaratiile inculpatilor de la ultimul cuvant, ne-a atras atentia cea a Floarei Alesu, fosta directoare generala a DGASPC Teleorman, retinuta de DNA, apoi aruncata in arest preventiv si arest la domiciliu intr-o perioada ce a totalizat aproape 3 luni (august – noiembrie 2014). Palida si vizibil slabita de boala, Floarea Alesu a afirmat ca „poate rasufla usurata dupa cei 6 ani de cosmar”, care au facut-o „sa-si rateze cariera”. Amintind ca si-a recunoscut faptele, fosta directoare (actualmente pensionara) a sustinut ca in contextul acelor ani la care se refera DNA (2006-2013) nu ar fi putut proceda altfel, dar ca altfel ar fi gandit in conditiile actuale. Mentionand ca a absolvit facultatea cu media 10, i-a transmis fiicei sale (prezenta in sala) ca trebuie sa fie mandra de mama ei.