Victorie pentru ICCJ la Curtea Constitutionala a Romaniei. CCR a admis marti, 9 iulie 2024, obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie condusa de Corina Corbu (foto, alaturi de presedintele CCR Marian Enache) in cazul Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevazute la art.262 alin.(3) ind.2 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

Astfel, CCR a constatat incalcarea principiului bicameralismului, in conditiile in care exista deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua camere ale Parlamentului, precum si o configuratie semnificativ diferita intre formele adoptate de cele Senat si Camera Deputatilor, consecinta fiind aceea ca forma finala a legii se indeparteaza in mod substantial de la scopul si conceptia initiale ale actului normativ.

Totodata, CCR acuza ca anumite dispozitii nu se subsumeaza nici obiectului de reglementare si nu se reflecta nici in titlul legii adoptate.

Iata comunicatul CCR:

“Cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevazute la art.262 alin.(3) ind.2 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa este neconstitutionala, in raport cu art.1 alin.(5), art.61 alin.(2), art.75 alin.(1) si art.115 alin.(7) din Constitutie.

In esenta, Curtea a constatat: (i) existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului – introducerea unui articol II – care reglementeaza aspecte ce tin de procedura concordatului preventiv, precum si existenta unei configuratii semnificativ diferite intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului, care determina ca forma finala a legii sa se indeparteze in mod substantial de la insusi scopul si conceptia initiale ale legii, ceea ce conduce la incalcarea exigentelor principiului bicameralismului instituit de art.61 alin.(2) si art.75 alin.(1) din Constitutie; (ii) dispozitiile art.II din legea criticata nu se subsumeaza nici obiectului de reglementare si nu se reflecta nici in titlul legii adoptate, ceea ce este contrar prevederilor art.115 alin.(7) din Constitutie si art.1 alin.(5) din Constitutie”.