O decizie extrem de importanta, care pune capat interpretarilor abuzive ale Codului penal date de anumiti judecatori, a fost luata luni, 20 ianuarie 2025, de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai exact, de Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii de la ICCJ. Practic, este o reintrare in legalitate si o lovitura pentru magistratii care fortau interpretarea Codului penal astfel incat sa nu aplice prescriptia in dosarele de coruptie.

ICCJ a pronuntat solutia in cazul unui recurs in interesul legii formulat de Procurorul General al Romaniei in legatura cu faptele de luare de mita, dare de mita, trafic de influenta si cumparare de influenta. Astfel, in dosarul in care raportor a fost judecatoarea ICCJ Hermina Iancu (foto), Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii a stabilit ca in cazul infractiunilor unice, in ipoteza in care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalitati normative ale elementului material, data savarsirii infractiunii si implicit data de la care incepe sa curga termenul prescriptiei raspunderii penale este data comiterii primului act. Asta indiferent de realizarea subsecventa, ulterioara, a mai multor modalitati alternative din continutul infractiunii si indiferent de intervalul de timp care se interpune intre data savarsirii primei modalitati alternative si comiterea unei alte modalitati alternative ori intre actele care compun actiunea caracteristica uneia din modalitatile normative de savarsire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzatoare unei singure modalitati normative.

Dupa cum afirmam decizia este una extrem de importanta si binevenita din punctul nostru de vedere, urmand sa reinstituie o practica legala in toate instantele din Romania. Spunem acest lucru avand in vedere existenta unor cazuri in care anumiti judecatori, doar pentru a nu constata prescrise faptele de coruptie, au considerat ca momentul savarsirii infractiunii este reprezentat de data comiterii ultimei modalitati alternative din continutul infractiunii, adica data comiterii ultimului act.

Iata minuta Deciziei nr. 1/2025 pronuntata de Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii de la ICCJ (dosar 1127/1/2024):

“Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea unitara a art. 174 si a art. 154 alin. (2) din Codul penal, prin data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor unice prevazute de art. 289 - 292 din Codul penal, in ipoteza in care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalitati normative ale elementului material, se intelege data comiterii primei modalitati alternative independent de realizarea subsecventa, ulterioara, a mai multor modalitati alternative din continutul infractiunii si indiferent de intervalul de timp care se interpune intre data savarsirii primei modalitati alternative si comiterea unei alte modalitati alternative ori intre actele care compun actiunea caracteristica uneia din modalitatile normative de savarsire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzatoare unei singure modalitati normative.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala”.