Judecatoarea Marian Ghena (foto) poate deveni primul membru CSM si din cate cunoastem noi primul judecator de la Inalta Curte, daca nu cumva din tara, care sa fie obligat sa plateasca din buzunarul propriu daunele acordate uneia dintre victimele sale. Statul roman, prin Ministerul Finantelor, este obligat sa se indrepte cu actiune in regres impotriva judecatoarei Marianei Ghena, dupa decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de marti, 8 decembrie 2020.

Astfel, ICCJ a mentinut decizia judecatorilor Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti, din 11 octombrie 2018, care au hotarat ca statul roman trebuie sa-i plateasca avocatei Rodica Constantinovici daune morale de 50.000 lei, dupa ce aceasta a fost arestata nelegal de Mariana Ghena in dosarul ANRP, dosar care a fost trantit de ICCJ si returnat la DNA, acolo unde zace si acum. O arestare care s-a produs la pachet cu trimiterea dupa gratii tot de catre Mariana Ghena a Crinutei Dumitrean, desi aceasta era insarcinata in 8 luni.

Iata minuta ICCJ din dosarul 21840/3/2016, din 8 decembrie 2020:

“Decizia nr. 2590: Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si de paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti impotriva deciziei civile nr. 1136A din 11 octombrie 2018 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila. Definitiva”.

Practic, ICCJ a confirmat ca statul trebuie sa-i plateasca daune de 50.000 lei avocatei Rodica Constantinovici. Bani din buzunarele romanilor, care insa pot fi recuperati de Ministerul Finantelor printr-o actiune in regres impotriva judecatoarei Mariana Ghena.

Istoria unui crunt abuz

Avocata Rodica Constantinovici a fost retinuta de DNA in 27 noiembrie 2015, intr-unul dintre dosarele ANRP fabricate de parchetul anticoruptie. A doua zi, Constantinovici a fost arestata preventiv de judecatoarea Mariana Ghena, pe atunci la ICCJ, prin incheierea nr. 919 din 28 noiembrie 2015, impreuna cu fosta sefa ANRP Crinuta Dumitrean, Ghena nedand doi bani pe faptul ca aceasta din urma era insarcinata in 8 luni. Asta intrucat Ghena – asa cum ea insasi ne-a explicat – a arestat o inculpata, nu o femeie insarcinata.

Rodica Constantinovici a stat dupa gratii pana in 10 decembrie 2015, atuncui cand judecatorii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile au infirmat incheierea colegei lor Mariana Ghena si au dispus eliberarea avocatei si a celorlalti inculpati arestati de Ghena. Selaru si Vasile nu au inlocuit arestul preventiv dispus de Mariana Ghena cu o masura mai blanda, ci au desfiintat in totalitate incheierea actualei membre CSM, iar in rejudecare au respins cererea de arestare formulata de DNA, stabilind masura controlului judiciar. Mai mult, judecatortii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile au stabilit ca arestarea dispusa de Mariana Ghena a fost una nejustificata si nesustinuta de probe: “In ceea ce priveste temeinicia acuzatiilor formulate impotriva contestatorilor inculpati, se apreciaza ca probele administrate sunt suficiente pentru a sustine suspiciunea rezonabila a desfasurarii de catre acestia a unei activitati ilicit penale. Circumstantele reale si contributiile infractionale astfel cum sunt in prezent conturate nu justifica insa luarea masurii arestarii preventive. In mod real datele contiunte de probatoriile administrate pana in prezent nu dovedesc supraevaluarea cu intentie a imobilului si limita certa a acestei supraevaluari. De altfel supraevaluarea cu buna stiinta este esenta acuzatiei, este elementul ce distinge intre infractiunile de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu, iar nivelul supraevaluarii este util pentru dovedirea laturii subiective si gradului de pericol social concret al faptei. Aceste aspecte legate de probatoriul necesar si util distinctiei in cadrul infractiunilor de serviciu in ceea ce priveste actele ilicit penale desfasurate la nivelul ANRP-CCSD au fost evaluate si sustinute si prin incheierea nr. 23/C din 17 februarie 2015, ds. Nr. 645/1/2015”.

Ulterior, avocata Rodica Constantinovici a fost trimisa in judecata de DNA, insa dosarul a fost aruncat in aer la Inalta Curte. Concret, in 2 februarie 2017, judecatoarea Cristina Rotaru (in prezent sefa Institutului National al Magistraturii) a dispust returnarea dosarului ANRP la DNA, constatand neregularitatea rechizitoriului. Iar de atunci dosarul se afla in continuare la DNA.

Actiunea Rodicai Constantinovici

In perioada dintre eliberarea din arest si retrimiterea dosarului la DNA, mai precis in 8 iunie 2016, avocata Rodica Constantinovici a deschis o actiune in instanta prin care a dat in judecata statul roman pentru privarea nelegala de libertate la care a fost supusa prin arestarea decisa de Mariana Ghena, cerand daune morale de 500.000 lei. Actiunea a fost formulata in temeiul art. 539 din Codul de procedura penala privind dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate.

In 11 mai 2017, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea Rodicai Constantinovici ca neintemeiata, sentinta fiind ulterior atacata de avocata la Curtea de Apel Bucuresti. Iar in 11 octombrie 2018, judecatorii Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti – prin sentinta 1136 A/2018 din dosarul 21840/3/2016 - au detonat bomba: completul a schimbat in tot sentinta Tribunalului Bucuresti si a admis cererea avocatei Rodica Constantinovici, stabilind ca statul trebuie sa-i plateasca acesteia 50.000 lei daune morale (Constantinovici ceruse de zece ori mai mult). Cei doi judecatori CAB au constatat la acea vreme ca arestarea avocatei Rodica Constantinovici a fost nejustificata, aceasta fiind privata de libertate in mod nelegal. Iar solutia judecatorilor Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti s-a bazat chiar pe incheierea judecatorilor ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile, care au desfiintat arestarea dispusa de Mariana Ghena:

“Tribunalul a apreciat gresit ca, prin Incheierea nr. 259C/10.12.2015 nu a fost stabilit caracterul nelegal al masurii arestarii preventive dispusa anterior prin incheierea nr. 919/28.11.2015, ci s-a realizat doar o evaluare a masurii in raport de criteriile enumerate in considerentele incheierii.

Curtea constata ca solutia dispusa de Inalta Curte prin incheierea mentionata a fost aceea de respingere a propunerii formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte Directia Nationala Anticoruptie privind luarea masurii arestarii preventive, urmare a admiterii contestatiei formulate in temeiul art. 204 C.pr.pen si a desfiintarii in totalitate a incheierii nr. 919 din 28.11.2015, prin care aceasta masura privativa de libertate fusese luata.

O asemenea solutie este explicita in sensul constatarii nelegalitatii luarii masurii preventive, din moment ce propunerea privind luarea masurii preventive a fost respinsa in urma exercitarii controlului de legalitate asupra incheierii prin care masura respectiva a fost luata.

Desfiintarea in totalitate a incheierii prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, cu consecinta respingerii propunerii privind luarea acestei masuri nu poate avea alta semnificatie decat aceea ca masura nu avea baza legala. Actualmente nu exista niciun act de procedura valabil si in fiinta care sa justifice asertiunea ca detinerea apelantei reclamante a avut temei.

Faptul ca prin incheierea 259C/10.12.2015 s-a dispus luarea masurii controlului judiciar fata de apelanta reclamanta nu este de natura a valida legalitatea masurii arestarii preventive. Dimpotriva, solutia instantei a fost aceea ca masura arestarii preventive nu se justifica de la bun inceput. Pentru acest motiv incheierea contestata a si fost desfiintata in totalitate, respingandu-se propunerea privind luarea masurii arestarii preventive.

(…)

In speta nu s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura, mai usoara, ci s-a respins propunerea de luare a masurii arestarii preventive, deoarece nu a existat niciun temei pentru o astfel de masura. Controlul judiciar, care nu este o masura privativa de libertate, a fost dispus pentru viitor.

Conform art. 9 alin. 2 din Codul de procedura penala orice masura privativa de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege. O incheiere desfiintata in totalitate nu are putere si nu poate mentine prezumtia de legalitate a masurilor dispuse prin aceasta. In aceasta ordine de idei, Curtea valideaza asertiunea apelantei reclamante conform careia incheierea desfiintata nu poate fi producatoare de efecte juridice in contra hotararii care o desfiinteaza.

Nelegalitatea luarii masurii arestarii preventive rezulta expres si din considerentele incheierii 295C/10.12.2015.

(…)

Lasand la o parte temeinicia ori netemeinicia acuzatiilor aduse de Parchet, care se va stabili la momentul judecarii fondului cauzei penale (daca va exista o noua sesizare a instantei cu rechizitoriu), Curtea constata ca instanta penala a retinut expres nelegalitatea masurii arestarii preventive si a aratat expres ca luarea masurii arestarii preventive nu se justifica, nefiind intrunite cerintele prevazute de lege.

(…)

Lipsirea nelegala de libertate a apelantei a avut consecinte si asupra unor drepturi fundamentale ale persoanei, respectiv dreptul la demnitate si reputatie, mai ales in conditiile in care activitatea reclamantei a fost una meritorie din perspectiva cv-ului personal, aceasta avand de-a lungul timpului calitatea de avocat, judecator, secretar de stat in Ministerul Justitiei, formator INPPA si autor al mai multor publicatii (astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar).

(…)

Consecintele privarii de libertate a apelantei s-au rasfrant si asupra familiei sale, fiul acesteia, student la Drept, asistand la evenimentele prin care a trecut mama sa. Martorii audiati au perceput si redat personal puternicul impact negativ produs asupra acestuia in perioada respectiva. Aceasta componenta a prejudiciului moral este avuta in vedere din perspectiva consecintelor produse asupra familiei reclamantei, in sensul art. 540 Cod procedura penala.

Toate cele mai sus aratate demonstreaza ca privarea nelegala de libertate a cauzat apelantei reclamante prejudicii de natura morala ca urmare a atingerii aduse unor valori fundamentale: libertatea fizica, integritatea psihica, demnitatea, imaginea personala, reputatia profesionala”.

* Cititi aici sentinta Curtii de Apel Bucuresti de acordare a daunelor morale pentru avocata Rodica Constantinovici, arestata nelegal de judecatoarea Mariana Ghena, decizie mentinuta de ICCJ