Politistul Cristian Cioaca a fost condamnat marti, 2 iulie 2013, la 22 de ani de inchisoare pentru omor calificat si profanare de morminte, judecatorul Gheorghe Neacsu de la Tribunalul Arges stabilind ca acesta a ucis-o pe fosta lui sotie, avocata Elodia Ghinescu, pe baza probelor indirecte aduse de catre Parchet. Desi nu exista cadavrul Elodiei Ghinescu, dovezi asupra transarii avocatei si nici ca Cioaca este autorul crimei - petele de sange din casa putand fi produse de la o rana accidentala de natura casnica sau de o alta persoana care ar fi putut-o ataca pe Elodia – judecatorul a achiesat in totalitate la teoriile procurorilor PICCJ.

Sentinta judecatorului Neacsu nu a fost inca motivata, insa este asteptata cu mare interes de opinia publica ce comenteaza in fel si chip verdictul. O ampla dezbatere are loc in mediul juridic si in societate: poate fi condamnata o persoana pentru crima in conditiile in care cadavrul victimei nu a fost gasit?

Lumeajustitiei.ro prezinta in continuare punctul de vedere al procurorilor Romulus Dan Varga si Maria Militaru de la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ in legatura exact cu acest aspect. Cei doi sustin, in rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata Cristian Cioaca, ca afirmatia potrivit careia probele directe ar avea o valoare probanta superioara probelor indirecte este eronata. Mai mult, procurorii Romulus Dan Varga si Maria Militaru arata chiar ca valoarea probanta a probelor indirecte este superioara in raport cu cea a probelor directe.

Rationamentul procurorilor PICCJ Romulus Dan Varga si Maria Militaru:

“Solutiile de condamnare pronuntate de-a lungul timpului ca urmare a comiterii unor infractiuni de omor fara gasirea cadavrului au dat nastere, mai mult decat orice alt gen de cauze, la dezbateri referitoare la validitatea probelor indirecte si la realizarea unor incercari de ierarhizare a probelor directe si indirecte dupa valoarea probanta a acestora.

Dupa o opinie, probele directe ar avea o valoare probanta superioara probelor indirecte.

Apreciem ca afirmatia este eronata.

Codul de procedura penala statueaza la art.63 ca orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei constituie proba, fara a realiza o ierarhizare dupa criterii de orice natura. Este prevazut expres faptul ca probele nu au o valoare mai dinainte stabilita si ca aprecierea acestora se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Clasificarea probelor in directe si indirecte, nu lipsita de interes, este o creatie a literaturii de specialitate. Opinia prezentata mai sus, privind superioritatea probelor directe, are la baza posibilitatea teoretica de a dispune condamnarea unei persoane pe baza unei singure probe directe, solutie care nu ar putea fi intemeiata pe o singura proba indirecta. Pe baza acestui argument s-a incercat chiar determinarea unei echivalente numerice, menita a stabili cate probe indirecte ar avea o valoare probanta similara cu o proba directa.

Ideea caracterului eronat al acestei teorii nu este limitata la argumentele ce rezulta din textul legal analizat mai sus.

In realitate, probele indirecte au, in principiu, o valoare probanta superioara probelor directe. De exemplu, intr-o investigatie desfasurata intr-o cauza avand ca obiect o infractiune de mare violenta, va fi intotdeauna preferabila probarea stiintifica a prezentei sangelui victimei pe camasa agresorului (proba indirecta), prin contrast cu obtinerea declaratiei unui martor ocular (exemplu clasic de proba directa, singurul tip de declaratie cu privire la care Codul de procedura penala nu prevede in mod expres obligativitatea coroborarii cu alte mijloace de proba), avand in vedere șansele mult mai reduse de a distorsiona sau zadarnici ulterior aflarea adevarului. Optiunea are in vedere posibilele critici aduse celor declarate – prin prisma credibilitatii martorului, a bunei sale credinte, a posibilitatii efective de a fi perceput cu propriile simturi faptele relatate, precum si a limitelor naturale ale perceptiei umane –, situatie mult mai improbabila atunci cand suntem in prezenta unei probe stiintifice.

Simpla necesitate a administrarii mai multor probe indirecte pentru dovedirea unui fapt (cum, spre exemplu, ipoteza gasirii unei urme dactiloscopice la fata locului atrage in mod automat necesitatea dovedirii faptului conex ca degetul suspectului prezinta același desen papilar), nu le diminueaza valoarea probanta. De fapt, majoritatea probelor criminalistice, si indeosebi cele cu o valoare stiintifica foarte ridicata, cum ar fi proba ADN, urmele balistice etc., sunt probe indirecte.

Singura cerinta atribuita in literatura de specialitate indeosebi probelor indirecte in dovedirea unui anumit fapt este aptitudinea acestora, coroborate, de a exclude variantele alternative ale acelei situatii de fapt, care pot fi luate in considerare in mod rezonabil (spre exemplu, la trimiterea in judecata a unei persoane pentru o infractiune de omor in ipoteza in care cadavrul nu a fost gasit, trebuie ca probele administrate, prin coroborarea lor, sa excluda de pilda varianta unei plecari voluntare de la domiciliu).

In opinia noastra, cerinta amintita nu trebuie aplicata exclusiv la categoria probelor indirecte – avand in vedere grija cu care trebuie analizate și probele directe –, urmand ca in toate cauzele penale evaluarea ansamblului probator sa se raporteze la standardul consacrat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului – dincolo de orice indoiala rezonabila.

In cauza Barbu Anghelescu impotriva Romaniei, Curtea a reamintit ca o proba dincolo de orice indoiala rezonabila poate rezulta dintr-un ansamblu de indicii sau de prezumtii necontestate, suficient de grave, precise si concordante. In plus, poate fi avut in vedere comportamentul partilor in timpul aprecierii probelor.

In considerentele deciziei nr…. a inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, instanta suprema si-a insusit argumentul potrivit caruia existenta unor probe indirecte nu inseamna existenta unor dubii, care sa fie interpretate in favoarea inculpatului, atata timp cat aceste probe indirecte dovedesc un singur lucru, adica vinovatia acestuia”.

Cum au dovedit procurorii Romulus Dan Varga si Maria Militaru ca Elodia Ghinescu este decedata

In rechizitoriul intocmit de procurorii Romulus Dan Varga si Maria Militaru sunt prezentate si aspectele care dovedesc, in opinia procurorilor, faptul ca avocata Elodia Ghinescu este decedata. Argumentele pe care se bazeaza procurorii in dovedirea faptului ca Elodia Ghinescu este decedata se bazeaza pe activitatile de cautare a avocatei, finalizate cu negasirea acesteia, sau mediatizarea excesiva a cazului. In opinia procurorilor, este evident ca Elodia Ghinescu este moarta atat timp cat nu si-a contactat familia, nu si-a asigurat nicio posibilitate de subzistenta si nu a fost gasita in cele 190 de state in care a fost cautata prin reteaua Interpol. Mai mult, procurorii sustin ca "simpla trecere a timpului – mai mult de 5 ani de la disparitia suspecta a victimei – coroborata cu inexistenta oricarui contact cu membrii de familie si cu prietenii, confirma decesul acesteia":

"Dovada faptului ca Ghinescu Elodia Marilena este decedata, nefiind o simpla persoana disparuta, este data de activitatile de cautare desfasurate mai bine de cinci ani, coroborate cu mediatizarea fara precedent a disparitiei acesteia, care nu au dus la identificarea vreunui semn de viata autentic, oricat de neinsemnat. in aceste conditii, ipoteza potrivit careia victima ar fi plecat voluntar de la domiciliu si ar locui in prezent in alta parte nu poate fi luata in considerare in mod rezonabil.

In acest sens, mentionam ca au fost efectuate investigatii ample, menite a gasi victima, atat in cadrul procedurii disparitiei, cat si in cadrul procedurii urmaririi internationale si in prezentul dosar penal. Relatia victimei cu parintii si fratele era apropiata, aceasta contactandu-i telefonic si vizitandu-i frecvent la locuinta din Rasnov. In perioadele cand era plecata in strainatate, victima obisnuia sa-si contacteze telefonic mama chiar si de mai multe ori pe zi pentru a se interesa de starea copilului.

Cu toate acestea, fiind audiati membrii de familie si alte persoane din anturajul victimei (inclusiv martorul ..., cu care avea o relatie extraconjugala) s-a constatat ca nimeni nu a mai reusit sa intre in contact cu aceasta (s-a incercat in mod repetat contactarea victimei prin toate canalele de comunicare la distanta utilizate de aceasta, la numerele de telefon si adresele de e-mail cunoscute, insa fara rezultat). (...)

Periodic au fost efectuate verificari in toate bazele de date ale Inspectoratului General al Politiei Romane, privind accidentele de circulatie, amprentele papilare, persoanele cu identitate necunoscuta (PIN), cadavrele cu identitate necunoscuta (CIN) etc. De exemplu, din cautarea realizata in baza de date privind accidentele de circulatie, realizata inclusiv inainte de finalizarea anchetei in prezenta cauza, rezulta ca victima nu a fost implicata de la data disparitiei pana in prezent in niciun accident de circulatie pe teritoriul Romaniei. Din cautarea realizata in baza de date rezulta ca victima nu a fost amprentata pana in prezent, activitate care s-ar fi realizat chiar si in ipoteza in care, spre exemplu, aceasta ar fi fost persoana vatamata intr-un dosar de furt. Din baza de date CDN (cadavre – disparuti – necunoscuti) rezulta ca semnalmentele victimei nu au fost identificate cu ocazia inregistrarii cadavrelor cu identitate necunoscuta sau a vreunei persoane cu identitate necunoscuta (situatie care poate sa apara, de exemplu, in ipoteza internarii intr-o institutie de asistenta sociala sau de psihiatrie, fara ca persoana sa aiba actele de identitate asupra sa). Victima nu a mai solicitat emiterea de acte de identitate, cu toate ca, cu putin timp inainte de disparitie, uitase cartea de identitate la un oficiu postal din municipiul Brasov, de unde a fost luata de un coleg avocat – martorul... – fiind predata la Baroul Brasov si ulterior la dosarul cauzei.

Subliniem ca o plecare voluntara a victimei ar fi fost imposibila in conditiile in care nu si-a asigurat nicio posibilitate de subzistenta. In acest sens mentionam ca din datele de ancheta nu rezulta ca victima ar fi avut alte surse de bani care sa-i asigure subzistenta; sustinerea inculpatului potrivit careia victima ar fi plecat cu bijuteriile si cu banii este infirmata de gasirea sumei de 1800 lei intr-una din posetele victimei la domiciliu, si de identificarea la 08.10.2007, in rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov, a saculetului in care victima isi tinea bijuteriile din aur, alaturi de mai multe obiecte pe care a fost identificat sangele acesteia. Au fost efectuate verificari inclusiv la Ambasada Emiratelor Arabe Unite (avand in vedere faptul ca in perioada anterioara disparitiei victima fusese in vacanta in Dubai), din evidentele careia a rezultat ca aceasta institutie nu i-a eliberat victimei viza dupa data de 29 august 2007. (...)

In ceea ce priveste certitudinea ca victima Ghinescu Elodia Marilena nu mai este in viata, mai facem trimitere la lipsa oricarei semnalari privind identificarea ei, cu toate ca a fost data in urmarire internationala, fiind cautata timp de 5 ani de reteaua Interpol, cuprinzand fortele de politie din 190 de state.

Totodata, simpla trecere a timpului – mai mult de 5 ani de la disparitia suspecta a victimei – coroborata cu inexistenta oricarui contact cu membrii de familie si cu prietenii, confirma decesul acesteia, aparte de implinirea termenului prevazut de lege pentru declararea judecatoreasca a mortii".

Urmele de sange din dormitor, din baie, de pe tocul usii, de pe masina de spalat si din rapa din apropiere de Poiana Brasov, dovada ca Elodia Ghinescu este victima unei infractiuni de omor

In acelasi document, procurorii Romulus Dan Varga si Maria Militaru prezinta detaliat toate urmele de sange gasite in apartamentul in care locuiau avocata Elodia Ghinescu impreuna cu sotul ei, politistul Cristian Cioaca, dar si in rapa din apropiere de Brasov, unde au fost descoperite mai multe obiecte ale avocatei: "Dovada faptului ca numita Ghinescu Elodia Marilena a fost victima unei infractiuni de omor, comisa in noaptea de 29/30 august 2007, are la baza, in primul rand, identificarea unui camp infractional – loc al comiterii faptei, in dormitorul matrimonial al apartamentului sotilor Cioaca-Ghinescu. Numarul si distributia dinamica a urmelor criminalistice descoperite exclude varianta producerii lor printr-o serie de accidente casnice:

In acest sens, facem trimitere la:

- identificarea sangelui victimei pe usa de acces in dormitorul matrimonial (9 urme), pe tocul de lemn al usii dormitorului (o urma) - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica;

- identificarea sangelui victimei pe masina de spalat din baia aferenta

dormitorului (o urma), pe gresia si faianta din baia aferenta dormitorului (6 urme) - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica;

- identificarea a inca 7 urme din sangele victimei pe partea interioara a usii dormitorului matrimonial si pe o sticla de parfum aflata pe noptiera in dormitor -Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica;

- identificarea sangelui victimei sub lada de lemn situata pe holul apartamentului in apropierea usii de acces in dormitorul matrimonial - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica.

- gasirea la 08 octombrie 2007 intr-o rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov in directia Rasnov, a unui numar mare de obiecte din locuinta comuna a celor doi soti, provenind indeosebi din dormitorul matrimonial (ambalaje de parfumuri, carti, reviste, fotografii, caietul de sarcina al victimei, perne decorative etc.), din zona cu cea mai mare concentrare a stropilor de sange;

- identificarea sangelui victimei pe sticla de parfum …si pe partea exterioara a unei manusi chirurgicale, ambele gasite in rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov, precum si in partea interioara a unui sac din polietilena de culoare neagra (dintre cei 8 saci folositi pentru transportul obiectelor, gasiti in rapa) - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica. Prin acelasi raport s-a stabilit ca un fir de par gasit intr-un alt sac din polietilena ii apartine victimei;

- identificarea sangelui victimei pe sticla de parfum…, gasita in rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica;

- stabilirea corespondentei intre sticlutele de parfum gasite pe noptiera victimei situata in dormitorul matrimonial, cu ocazia cercetarilor la fata locului din 05 si 11 septembrie 2007, si ambalajele gasite in rapa situata la 4,6 Km de Poiana Brasov - Raportul de constatare tehnico-stiintifica de interpretare a urmelor intocmit de Serviciul criminalistic al Inspectoratului de Politie al Judetului Brasov;

- identificarea pe peretele dintre dormitorul matrimonial si baia aferenta, a unui numar important de stropi de sange, dintre care o parte au mai continut suficient material genetic in vederea genotiparii, apartinandu-i victimei – Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica;

- identificarea sangelui victimei pe cele doua plinte din material lemnos existente la baza peretelui dintre dormitorul matrimonial si baia aferenta acestuia, pe partea interioara a acestora, precum la baza peretelui, la o inaltime de circa 2-3 centimetri - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica si Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmite de Institutul National de Criminalistica;

- identificarea unei urme de dimensiuni mari (peste 50 de centimetri lungime) de sange scurs la baza peretelui dintre dormitorul matrimonial si baia aferenta acestuia, a carei genotipare a indicat ca este al victimei - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica.

Pe o grinda de sustinere, ridicata de sub podeaua dormitorului matrimonial a fost de asemenea gasit sangele victimei (Raport de expertiza medico-legala – examen ADN –intocmit de Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”);

- identificarea sangelui pe fragmentele de silicon dintre cada baii principale si pereti, ridicate de la fata locului - Raportul de constatare tehnico-stiintifica biocriminalistica, intocmit de Institutul National de Criminalistica.

Trecerea timpului, coroborata cu utilizarea in mod obisnuit a unor detergenti in zonele de imbinare a cazii cu peretii, nu a permis conservarea unei cantitati suficiente de material genetic pentru a stabili apartenenta sangelui identificat pe silicon.

Au mai fost identificate multiple urme in care analizele ADN au reusit sa puna in evidenta doar fragmente din profilul genetic al victimei, care nu au mai fost mentionate intrucat apreciem ca rezultatele cu caracter cert sunt comprehensive".

Dovezi pe care s-au bazat procurorii cand au sustinut ca Elodia Ghinescu este decedata, desi cadavrul nu a fost gasit

Intrucat cadavrul lipseste, nefiind gasita nici macar o particica din acesta, stabilirea apartenentei urmelor de sange a fost realizata prin compararea urmelor de sange de la fata locului cu profilul genetic al parintilor victimei, constandu-se in final ca apartine avocatei Elodia Ghinescu: "In lipsa cadavrului, stabilirea apartenentei urmelor de sange s-a realizat in felul urmator: a fost determinat in prima etapa profilul genetic al urmelor de sange gasite la fata locului, precum si profilul genetic al parintilor victimei. In cadrul unei operatii de comparare a celor trei profile genetice, s-a stabilit ca sangele gasit la fata locului provine de la o persoana de sex feminin care este fiica naturala a numitilor …si …. Singura fiica naturala a numitilor …a fost victima Ghinescu Elodia Marilena.

Identificarea campului infractional – loc al comiterii faptei, descris mai sus, se coroboreaza cu:

- intreruperea brusca si definitiva, in noaptea de 29/30 august 2007, a oricarui contact cu copilul, cu parintii, ceilalti membri de familie si cu prietenii. Mentionam ca, potrivit unei intelegeri anterioare, victima avea stabilita, pentru dupa-amiaza zilei de 30 august 2007, o intalnire cu mama si fratele la cabinetul sau de avocat;

- nesolicitarea de catre victima a asistentei medicale de specialitate, in intervalul 29.08.-05.09.2007, in conditiile in care distributia dinamica a urmelor de sange identificate la locul faptei pledeaza pentru o agresiune de intensitate mare (adresa Directiei de Sanatate Publica a Judetului Brasov, coroborata cu verificarile efectuate dupa disparitie de catre organele de politie);

- rezultatul negativ al verificarilor efectuate la operatorii de transport aerian si naval cu privire la ipoteza parasirii tarii de catre victima in perioada apropiata datei disparitiei;

- intreruperea brusca si definitiva, in noaptea de 29/30 august 2007, a relatiilor profesionale. Este necontestat faptul ca victima Ghinescu Elodia Marilena manifesta profesionalism si corectitudine in relatiile de serviciu, astfel incat ori de cate ori intarzia sau nu putea sa-si onoreze obligatiile din agenda de serviciu isi anunta in timp util asistenta – martora …. Cu toate ca in 30 si in 31 august 2007 avea stabilite intalniri cu clienti la cabinetul sau de avocat, victima nu si-a mai anuntat asistenta si nu a mai contactat-o niciodata;

- utilizarea de catre victima a posturilor de telefonie mobila pe care le detinea a incetat in noaptea de 29/30 august 2007, dupa care telefoanele acesteia au fost inchise definitiv.

Mentionam, spre exemplu, ca postul telefonic cu numarul de apel …..a fost restrictionat pentru neplata in 02.10.2007, pentru factura emisa in 01.09.2007, ramasa neachitata. La data de 27.11.2007, cartela in cauza a fost dezactivata pentru neplata. La data de 28.11.2007 a fost oprita contravaloarea facturilor restante din septembrie, octombrie si noiembrie, dintr-un depozit preconstituit de victima la 03.07.2007 (tranzactie realizata automat de sistemul electronic al operatorului de telefonie mobila);

- utilizarea de catre victima a conturilor bancare a incetat brusc si definitiv tot la data comiterii infractiunii;

- verificarile efectuate la firmele de taxi din municipiul Brasov evidentiaza faptul ca victima nu a comandat masina in dimineata zilei de 30 august 2007, cand inculpatul sustine ca aceasta ar fi plecat la birou. Victima obisnuia sa foloseasca aceasta modalitate de transport, avand in vedere ca nu avea permis de conducere;

- starea de sanatate fizica si psihica a victimei exclude ipoteza incetarii bruste din viata dintr-o cauza medicala sau cea a sinuciderii. Aceasta imprejurare este dovedita cu prisosinta prin coroborarea declaratiilor persoanelor din anturajul victimei cu declaratia medicului de familie si a medicului ginecolog.

In plus, este evident ca ipoteza unei morti naturale subite sau a unei sinucideri nu ar fi fost asociata cu disparitia suspecta a cadavrului;

- nu exista niciun indiciu din care ar rezulta ca victima si-ar fi pregatit plecarea sau ca ar fi dorit o schimbare semnificativa in viata sa, cu exceptia divortului de inculpatul CIOACA CONSTANTIN CRISTIAN.

Dimpotriva, in seara de 29 august 2007, dupa finalizarea discutiilor tensionate pe care le-a avut cu inculpatul, victima a avut un comportament obisnuit, care exclude ipoteza unei plecari iminente. Din analiza succesiunii activitatilor, evidentiata cu ocazia perchezitiilor informatice rezulta ca dupa ce a ajuns la domiciliu victima a navigat pe Internet, si-a verificat casuta de e-mail, a continuat sa descarce filme si muzica din lista pe care i-o transmisese in 14 august 2007 martorul …(a caror descarcare nu se finalizase pana la plecarea in Dubai – de exemplu filmele …”), a cautat subtitrari pentru filme, urmand pe deplin tiparul sau comportamental, privind utilizarea zilnica a calculatorului.

in plus, dupa cum rezulta din declaratia martorului … ,aparte de tensiunile

cauzate de relatia conjugala, victima se linistise oarecum intrucat luase decizia sa se desparta de inculpat si reusise sa isi amenajeze noul birou aproape de cladirea tribunalului, avand in vedere ca nu avea permis de conducere (un alt argument care exclude varianta unei plecari voluntare);

- in ceea ce il priveste pe minorul …exista un consens in declaratiile martorilor in sensul ca victima nu l-ar fi parasit niciodata, fiind cu atat mai legata de el cu cat ramasese insarcinata mai greu, dupa ce si-a dorit multa vreme acest lucru".

* Cititi aici rechizitoriul procurorilor Romulus Dan Varga si Maria Militaru