Nu mai departe de anul 2009, Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei pentru Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor din Camera Deputatilor, a declarat presei ca in cazul in care inregistrarile convorbirilor telefonice nu au o semnatura electronica, daca sunt folosite ca proba intr-un proces, pot fi contestate. Pambuccian a precizat: "Fisierul se poate edita in asa fel incat cu vocea celui care a purtat conversatia, cu vorbele spuse de cel care a purtat conversatia pot sa construiesc ce fraza doresc. Lucrul acesta poate fi evitat prin omologarea dispozitivelor care fac inregistrarile. Fisierul care este extras din convorbirea telefonica trebuie sa fie semnat electronic in asa fel incat sa nu se poata modifica nici un bit din el (...) Trebuie impuse conditii de omolgare a dispozitivelor cu care legal se pot face inregistrarile si in aceste conditii trebuie obligatoriu ca fisierul care rezulta in mod automat sa fie semnat electronic".

Se zvoneste ca SRI a inceput sa introduca semnatura electronica

Desi de la declaratia lui Pambuccian au trecut mai bine de doi ani, pana in prezent, in dosarele penale in care procurorii au trimis persoane in judecata pe baza unor inregistrari audio, semnatura electronica nu a fost folosita, profitandu-se de legislatia deficitara care nu impune aceasta obligatie. Desi la nivelul SRI (cel care asculta cel mai mult) dar si al marilor parchete, precum si al INEC din subordinea MJ se stie ca inregistrarile digitale pot fi lesne falsificate, iar expertiza vocii si vorbirii nu poate certifica 100% ca o anume voce apartine unei anumite persoane, semnatura electronica nu a fost introdusa oficial la capitolul inregistrarilor audio folosite ca probe judiciare. Dupa cum la instantele de judecata inca nu se obisnuieste sa se trimita la dosar inregistrarile originale, asa ca ce sa mai vorbim de semnatura electronica – singura modalitate de autentificare a faptului ca nu s-a intervenit pe o inregistrare originala... Asta in pofida faptului ca Legea 455/2001, veche de 10 ani, privind semnatura electronica prevede la articolele 7 – 11 cum poate fi contestat un document care nu contine semnatura electronica:

„Art. 7. - In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Art. 8. - (1) In cazul in care una dintre parti nu recunoaste inscrisul sau semnatura, instanta va dispune intotdeauna ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate. (2) In acest scop, expertul sau specialistul este dator sa solicite certificate calificate, precum si orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului inscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat.

Art. 9. - (1) Partea care invoca inaintea instantei o semnatura electronica extinsa trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile prevazute la art. 4 pct. 4. (2) Semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumata a indeplini conditiile prevazute la art. 4 pct. 4.

Art. 10. - (1) Partea care invoca inaintea instantei un certificat calificat trebuie sa probeze ca furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat indeplineste conditiile prevazute la art. 20. (2) Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a indeplini conditiile prevazute la art. 20.

Art. 11. - (1) Partea care invoca inaintea instantei un mecanism securizat de creare a semnaturii trebuie sa probeze ca acesta indeplineste conditiile prevazute la art. 4 pct. 8. (2) Dispozitivul securizat de generare a semnaturii, omologat in sensul prezentei legi, este prezumat a indeplini conditiile prevazute la art. 4 pct. 8.”

Dupa cum Lumeajustitiei.ro a semnalat in mai multe randuri, instantele de judecata au inceput in ultimile luni sa incuviinteze expertizarea inregistrarilor audio depuse de anchetatori la dosare, dupa ce o serie de inculpati celebri au contestat autenticitatea si originalitatea probelor de acest gen.Iar expertizele, desi nu e clar inca cine si cum le va face exact de prin INEC, e posibil sa se finalizeze cu concluzii ca nu se poate garanta autenticitatea si originalitatea inregistrarilor in lipsa suportilor originali si a semnaturilor electronice.

Dupa cum se arata lucrurile, Institutul National de Expertize Criminalistice (INEC) din cadrul Ministerului Justitiei a inceput in anumite lucrari ale sale sa afirme explicit ca autenticitatea nu se poate stabili decat pe suporturi originale – conditie care nu a exista niciodata in cazul interceptarilor telefonice depuse la dosarele de la instante!

Pe surse - foarte important - am aflat si faptul ca la nivelul SRI s-a inceput, timid, sa se transmita fisiere semnate electronic. Daca acest ultim aspect se va confirma in dosarele penale din viitorul apropiat, asta va insemna recunoasterea oficiala a faptului ca pana acum inregistrarile audio din dosare s-au facut fara nicio garantie privind autenticitatea si originalitatea lor. Oricare ar fi consecintele, Romania trebuie sa intre in normalitate si in domeniul inregistrarilor audio.

Ce reprezinta semnatura electronica

Conform opiniilor unui specialist in domeniu, care a facut aceste precizari in exclusivitate pentru Lumeajustitiei.ro: „Semnatura electronica si/sau functiile HASH se aplica unui fisier deja existent pe un calculator si pot fi considerate ca fiind coduri unice atat de verificare a integritatii, cat si de identificare ulterioara a acestuia. Astfel, semnatura sau functia HASH a fisierului original pot fi comparate cu semnatura sau functia HASH a oricarei copii a fisierului original si diferentele dintre semnaturi/HASH vor indica modificari ale integritatii continutului original.

In cazul in care fisierul a fost redenumit, prin utilizarea functiilor HASH se poate proceda la cautarea in diferite baze de date a unor fisiere cu aceeasi functie HASH, ceea ce indica un continut identic. In aplicatiile reale in forensic sciences, se evita utilizarea functiilor HASH MD5 si SHA1, se recomanda HASH256 sau 512, si fisierele audio/video sunt insotite de fisiere TXT ce contin valorile functiilor HASH. In Romania, fisierele audio puse la dispozitia instanelor de diferite institutii ale statului ar trebui insotite de codurile unice de identificare HASH256 sau 512, ceea ce ar permite identificarea unor eventuale manipulari audio ce au survenit dupa ce inregistrarile au fost puse la dispozitia instantelor. Nu se poate pune problema verificarii semnaturii electronice deoarece aceasta ar trebui sa fie o activitate interactiva intre expert si institutia care a produs inregistrarile si:

- ar presupune conexiunea la Internet a computerului expertului, ceea ce este interzis in practica internationala din motive de protectie a probelor; este acelasi motiv pentru care SRI nu stocheaza interceptarile pe computere conectate la Internet;

- ar presupune o deconspirare a activitatilor expertului, acesta nemaiputand garanta confidentialitatea expertizei deoarece institutia care a produs inregistrarile ar avea cunostinta despre lucrarile expertului.

Sarcina expertului tehnic judiciar ar ramane astfel:

- sa verifice corespondenta dintre codurile HASH furnizate de organe si cele ale fisierelor ce-i sunt puse la dispozitie

- sa analizeze autenticitatea inregistrarea audio sub aspectul integritatii acesteia, deoarece fisierul audio care o contine poate sa fi suferit modificari/editari in cadrul iinstitutiei care l-a produs, anterior punerii acestuia la dispozitia instantei, iar functia HASH in aceasta situatie este calculata pe o inregistrare editata, nu pe cea originala”.