Amintiti-va azi, stimati justitiari, de dreptul la libera exprimare cuprins in Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Azi e Ziua Mondiala a Presei Libere. Stati blanzi. Nu facem tam-tam. Si nu cred ca vreun jurnalist e interesat sa fluture cu pixul in vant, sa se manifeste plenar pe strazi, sa bea sampanie in strada, sa faca vreun bairam redactional, pentru ca nici pana acum n-au existat astfel de atitudini, nici de-acum incolo nu vor fi. N-avem timp de festivaluri si veselii si nici tara n-o duce prea bine...

Cica de ziua ta se obisnuieste sa-ti pui o dorinta. Ce-ar fi ca acest obicei sa existe si cand e vorba de ziua profesiei tale? Pentru ca, uite, eu m-am gandit la asta si am dorinte legate de profesie. In fond, de ce nu! Sa vi le-nsir:

Draga cititorule, daca faci parte din categoria justitiabililor, imi doresc sa ai grija de ”cainii” de la ziar sa nu se trezeasca euthanasiati de autoritati prin tot felul de cenzuri. Sa fii partenerul lui de dialog, de dezvaluiri, de reconstituire a adevarului, sa il sprijini cand e atacat si sa protestezi odata cu el, pentru ca noi nu avem sindicate care sa ne reprezinte asa cum ar trebui, nu suntem simpatici, dimpotriva, suntem mai degraba injurati, huliti, blamati, facuti prosti, tonti, neghiobi, inculti etc. Nu zic ca in aria aceasta de actiune numita mass media nu exista si vedete ajunse la notorietate pe ochi albastri, silicoane, aliante, pe arbore genealogic, dupa mama, tata sau partid politic, dupa pupaciunile lipicioase in dosul patronilor sau cel putin al redactorilor sefi, dupa diverse alte criterii decat cele ce tin de profesionalism. Uitati-i. Nu-i cititi. Schimbati canalul. Ignorati-i! Dar, exista un ”rest” de jurnalisti, restul acela important care isi face treaba cu pasiune, cu respect pentru cetatean si pentru dreptate, care risca sa ia pumni in gura, sa fie stramtorat financiar pana la lichidarea de pe firmamentul presei ca sa crape de foame, care risca sa fie impuscat daca vrea sa te tina la curent cu ce se-ntampla in zonele fierbinti ale planetei sau cu evenimentele cuprinse de dementa si maxima violenta. Stiti voi, chestiile alea numite ”transmisiuni de la fata locului”... Asa ca, draga justitiabile, te rog din suflet, pentru acest ”rest” care te asigur eu nu-i tocmai minoritar, nu mai injura presa, n-o mai trata ca pe femeia ta de serviciu, ci ca pe partenerul tau care-ti da informatia la cald fara ca tu sa faci vreun efort, pentru ca tu sa detii controlul si pulsul in societate. Macar azi nu ne mai injurati!

Dragi justitiari, voi ,cei platiti din banii cetatenilor, fie ca sunteti politisti, procurori, judecatori, angajati ai ANI, MAI, MJ, CSM, ai parchetelor si instantelor si angajati ai Birourilor de presa ale tuturor ministerelor si institutiilor statului, am si pentru voi o dorinta formata din mai multe, mititele, dar foarte importante: cititi, fratilor, cu lupa, Legea 544/2001, ca sa nu mai trageti de timp cand vi se cere sa lasati cafelele si sa va zbateti sa raspundeti imediat sau in timp util, maximum cinci zile, la solicitarile presei, nu va mai chinuiti sa ascundeti esecurile sub pres pentru ca ele ies la iveala oricum, respectati relatia cu jurnalistii pentru ca si ei sa va respecte pe voi, lasati deoparte orgoliile nemasurate pe care doar prostii le au, uitati-va la noi ca la un colaborator de nadejde care va poate ajuta mai mult decat credeti in multe situatii limita, care va este cu adevarat prieten.

Invatati odata ca un prieten este cel care nu te lauda daca esti imbracat ca o patachina, daca bei pe mese si risti sa borasti in public, nici daca cine stie ce prostii sau abuzuri faci! Un prieten te trage de maneca si-ti spune de la obraz, cu sinceritate, ADEVARUL. Si pentru ca un prieten nu trebuie injurat niciodata pentru sinceritate, fie ea si una exagerata, imi doresc, stimati impartitori ai dreptatii si facatori de justitie, ca macar azi sa va abtineti sa ne mai injurati! Ia sa vedem, va puteti abtine pana la orele 24?