Transformarea Justitiei de catre SRI intr-un “camp tactic”, lipsa raspunderii magistratilor, abuzurile flagrante comise sub “paravanul” luptei impotriva coruptiei cu incalcarea celor mai elementare drepturi ale Omului, printre care dreptul la propria imagine si prezumtia de nevinovatie dar si numirile la varful institutiilor cheie din sistemul judiciar facute “direct sau indirect de catre factorul politic” sunt principalii factori care au condus la scaderea increderii oamenilor in Justitie. Aceasta enumerare apartine presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto) si a fost facuta cu prilejul participarii la Conferinta nationala “Independenta Justitiei si relatiile acesteia cu Parlamentul si Guvernul – factor decisiv in functionarea statului de drept” organizata de Asociatia Procurorilor din Romania, Fundatia Romania de Democratie prin Drept in parteneriat cu Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor joi la Palatul Parlamentului.

In timpul alocutiunii sale, Calin Popescu Tariceanu a sesizat, la randul sau, lipsa reprezentatilor Executivului de la eveniment, prezenta de altfel necesara, in conditiile in care s-au pus in discutie problemele magistratilor in contextul actualei crize din randul judecatorilor, procurorilor, dar si grefierilor.

Si-a amintit insa ca aceasta lipsa de raspundere nu este nimic neobisnuit, relatand o intamplare care o are in prim-plan pe actuala sefa a DNA Laura Coruta Kovesi:

“La un moment dat, actualul Procuror sef de la DNA, nu era inca Procuror sef la DNA, a fost invitat la Parlament pentru o discutie, pentru o dezbatere. Si a refuzat acest lucru. Eu apreciez ideea in sine de independenta a Justitiei, dar independenta Justitiei nu inseamna refuzul unui dialog si al unei cooperari inter-institutionale. Din pacate, oameni cu pregatire sumara inteleg lucrurile intr-o maniera cu totul si cu totul deformata, daca nu cumva goana dupa imagine ii face sa actioneze dupa cum vedem in ultima perioada”.

Prezentam in continuare discursul presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu sustinut la Conferinta nationala “Independenta Justitiei si relatiile acesteia cu Parlamentul si Guvernul – factor decisiv in functionarea statului de drept” organizata de Asociatia Procurorilor din Romania, Fundatia Romania de Democratie prin Drept in parteneriat cu Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor la Sala Mihai Viteazul a Palatului Parlamentului joi 6 octombrie 2016:

"Stimat auditoriu,

Inainte sa intru pe fondul problemelor, pentru ca nu voi tine un discurs protocolar, doresc sa-mi exprim satisfactia pentru ideea organizarii acestei dezbateri pe care o consider continuarea binevenita la dezbaterile organizate incepand din mai 2015 de Biroul Permanent al Senatului cu asociatiile profesionale ale magistratilor, cu CSM si in cadrul grupului comun de lucru Senat-magistrati.
Daca urmarim discursurile legate de starea Justitiei, observam ca toata lumea apara independenta Justitiei. Rezultatul: justitia este din in ce mai putin independenta, iar increderea oamenilor in actul de justitie a scazut dramatic. De ce?

1. Pentru ca numirile in functiile de conducere se fac direct sau indirect de catre factorul politic. Este o realitate consemnata explicit in Memorandumul privind Justitia initiat de asociatiile profesionale ale magistratilor si adoptat de majoritatea instantelor. Am initiat un proiect de lege pentru ca numirile in functiile de conducere din lumea Justitiei sa le faca magistratii fara interferenta politicului si stiti cine s-a opus fara echivoc? Insusi CSM, campionul in declaratii al apararii independentei justitiei.

2. Pentru ca sub paravanul luptei legitime si necesare impotriva coruptiei s-au produs abuzuri flagrante care au anulat cele mai elementare drepturi ale Omului, printre care dreptul la propria imagine si prezumtia de nevinovatie.

3. Pentru ca SRI a transformat Justitia intr-un “camp tactic”, actionand pe trei paliere: primul palier – existenta ofiterilor acoperiti in interiorul autoritatii judecatoresti, suspiciune exprimata de asociatiile magistratilor; al doilea – participarea directa la anchete a SRI, alaturi de Ministerul Public si DNA, pana la emiterea deciziei definitive a instantelor de judecata competente; si al treilea palier– detasarea unui numar relativ mare de ofiteri ai SRI la DNA si ANAF. Consider ca va trebui sa readucem lucrurile in legalitate, sub un mai eficient control civil si parlamentar, asa incat serviciile sa fie controlate de societate si nu invers. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, va fi nevoie de un efort conjugat al Parlamentului, al institutiilor care compun autoritatea judecatoreasca si, evident, al Presedintelui Romaniei.

4. Pentru ca nu exista in prezent nicio lege privind raspunderea magistratilor. Cred ca un proiect de lege privind raspunderea magistratilor, gandit si redactat de CSM, impreuna cu asociatiile profesionale si comisiile de specialitate din viitorul Parlament este o obligatie pe care trebuie sa ne-o asumam.
Ma opresc aici cu enumerarea. Alte probleme nu mai putin importante cu care se confrunta lumea justitiei se regasesc in Memorandum.

Vreau sa fac, insa, in acest moment, o subliniere aparte, pentru ca nu sunt adeptul generalizarilor. Consider ca majoritatea covarsitoare ale judecatorilor si procurorilor isi fac datoria cu onestitate si profesionalism, in conditii de stres si de lucru pe care doar ei le pot descrie.

Dupa cum stiti, de aproape doi ani pledez public si fara echivoc pentru solutionarea problemelor pe care le consider grave in Justitie si voi continua sa fac acest lucru, sa militez si dupa alegeri. Acum, cu putine zile inaintea inceperii campaniei electorale, nu cred ca sunt intrunite conditiile ideale pentru o cooperare reala, eficienta, intre cei care au datoria sa ne aduca normalitatea in Justitia romaneasca. Discutam cu doamna Costiniu si ii marturiseam, inainte de a intra, ca eu cred ca aceasta reuniune este foarte utila, pentru ca punerea in dezbatere a acestor probleme ii va ajuta si pe cei care sunt parlamentari si pe cei care reprezinta Justitia sa inteleaga, poate, putin mai bine problemele care sunt sensibile, corecturile care ar trebui facute, si cred ca,dupa alegeri, un Parlament cu o legitimitate proaspata, ar trebui, impreuna cu dumneavoastra, sa abordeze aceste chestiuni si sa incerce sa le gaseasca rezolvarea optima.

Totusi, ceea ce pot sa fac inca de pe acum este sa propun tuturor partidelor care vor compune viitorul Parlament ca, impreuna cu Consiliul Superior al Magistraturii si impreuna, asa cum spuneam cu asociatiile magistratilor, sa incercam sa reluam aceste discutii, sa formam un grup de lucru si sa gandim la solutiile mai putin politice, care sa redea increderea in Justitie, deci solutii viabile, bazate si pe experienta din alte tari dar si pe experienta noastra recenta, in asa fel incat sa refacem perceptia si increderea in Justitie si sa-i redam independenta sau sa ii dam, poate mai bine zis, independenta reala in raport cu factorul politic si cu alte institutii ale statului. Eu apreciez ca centrul de greutate al expertizei juridice se gaseste la dumneavoastra si nu in Parlament, deci la corpul magistratilor, bazat pe experienta profesionala pe care o aveti.

Dupa cum stiti, ultimii ani au fost, din pacate, marcati de actiuni, asa cum am auzit formularea – incerc s-o redau - „actiuni aflate la limita Constitutiei”. Mie, de fapt, lucrul acesta imi suna ca, de fapt, ele erau in afara Constitutiei si sigur ca acest lucru a dus la dezechilibre importante intre puterile statului, caracterizate fie de confruntari verbale, fie de conflicte inter-institutionale neavenite care, evident ca au consumat si timp si energie dar, bineinteles au blocat functionarea normala a unor institutii care, in loc sa se dedice scopului pentru care sunt create, au trebuit sa se ocupe cu totul si cu totul de alte probleme, de fapt de probleme false. A venit, dupa parerea mea, timpul sa punem capat acestor practici nocive, sa le inlocuim cu un dialog constructiv si cu cooperarea directa la nivel inter-institutional. Am sa va povestesc aici, probabil ca unii dintre dumneavostra stiti ca, la un moment dat, actualul Procuror sef de la DNA, nu era inca Procuror sef la DNA, a fost invitat la Parlament pentru o discutie, pentru o dezbatere. Si a refuzat acest lucru. Eu apreciez ideea in sine de independenta a Justitiei, dar independenta Justitiei nu inseamna refuzul unui dialog si al unei cooperari inter-institutionale. Din pacate, oameni cu pregatire sumara inteleg lucrurile intr-o maniera cu totul si cu totul deformata, daca nu cumva goana dupa imagine ii face sa actioneze dupa cum vedem in ultima perioada.

In fine, sunt multe probleme la care as fi dorit sa ma refer, unele dintre ele sunt delicate, sensibile. Imi pun intrebarea daca e bine ca procurorii sa fie, in continuare, considerati cu un statut egal cu cel al judecatorilor. Stiu ca unii judecatori au o problema serioasa in aceasta privinta. Discutam de multe ori si am discutat de multe ori aceasta chestiune. Evident, problema raspunderii magistratilor, pe care am mentionat-o, stiu ca este o problema sensibila. Insa, lucrurile acestea, totusi, fara o discutie profunda si onesta, daca vor ramane sa treneze, vor greva in continuare perceptia nu foarte favorabila pe care in momentul acesta multi romani o au despre Justitie si despre modul in care functioneaza ea. Si cred ca este responsabilitatea noastra, a celor care reprezentam factorul politic, Parlamentul, sa abordam aceste chestiuni direct, fara sa ne ascundem dupa perdea, pentru ca amanarea rezolvarii lor nu face decat sa adanceasca aceasta problema de perceptie, si in final, sa afecteze toata societatea romaneasca si increderea cetatenilor in institutiile fundamentale. Va multumesc”.