Cei 100.000 de romani care au protestat in Bucuresti duminica, 12 ianuarie 2025, impotriva loviturii de stat prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat alegerile prezidentiale solicita presedintilor celor doua camere parlamentare – PNL-istul Ilie Bolojan de la Senat, respectiv PSD-istul Ciprian Serban de la Camera Deputatilor – sa ceara CCR constatarea vacantei functiei de presedinte al Romaniei. O adresa in acest sens, redactata de catre avocata Elena Radu, sefa Coalitiei pentru Apararea Statului de Drept (CASD), a fost trimisa sefilor Senatului si Camerei Deputatilor.

Motivul este evident: Klaus Iohannis (foto) a devenit presedinte uzurpator incepand cu data de 21 decembrie 2024, cand i-a expirat al doilea mandat la care are dreptul prin Constitutie.

Potrivit art. 44 alin. 2 din Legea CCR 47/1992, este suficient ca un singur presedinte de camera parlamentara sa trimita solicitare catre Curtea Constitutionala.

Iata adresa (vezi facsimil):

„Noi, cetatenii Romaniei, participanti la protestul din data de 12 ianuarie 2025, ora 14.00, care are loc in Piata Universitatii, Bucuresti, va comunicam urmatoarele

REVENDICARI

Prin care solicitam Presedintelui Senatului, dl. Ilie Bolojan, si Presedintelui Camerei Deputatilor, dl. Serban Ciprian-Constantin, sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei cu o cerere de constatare a vacantei functiei de Presedinte al Romaniei, ca urmare a expirarii mandatului lui Klaus-Werner Iohannis la data de 21 decembrie 2024,

pentru urmatoarele motive:

Potrivit art. 83 din Constitutia Romaniei:

'(1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.

(2) Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales.

(3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa',

iar potrivit art. 81 din Constitutia Romaniei:

'(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.

(3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

(4) Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive'.

Klaus-Werner Iohannis a depus juramantul de Presedinte al Romaniei, in cadrul celui de al doilea mandat succesiv, la data de 21 decembrie 2019.

Drept urmare, la data de 21 decembrie 2024 s-a implinit durata de 5 ani a celui de al doilea mandat in calitate de Presedinte al Romaniei.

Cum la data de 21 decembrie 2024 nu se afla in derulare un proces electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei si si Romania nu se afla in stare de razboi sau catastrofa pentru ca Parlamentul Romaniei sa prelungeasca prin lege organica mandatul presedintelui, nu sunt aplicabile prevederile art. 83 alin. (2) si (3) din Constitutia Romaniei pentru ca Klaus-Werner Iohannis sa mai detina functia de presedinte al Romaniei ulterior datei de 21.12.2024.

Cu toate acestea, autodeclarandu-se Presedinte al Romaniei, Klaus-Werner Iohannis a ocupat si continua sa ocupe in mod abuziv functia de Presedinte al Romaniei, incepand cu data de 22.12.2024, poporul roman fiind lipsit de exercitarea suveranitatii nationale in sensul alegerii Presedintelui Romaniei prin vot, in urma unor alegeri periodice prevazute de art. 2 din Constitutia Romaniei.

Potrivit art. 2 din Constitutia Romaniei:

'(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu'.

Drept urmare, autodeclarandu-se Presedinte al Romaniei, Klaus-Werner Iohannis exercita suveranitatea in nume propriu, cu incalcarea dispozitiilor art. 2 alin.2 din Constitutia Romaniei, instituind astfel o dictatura de facto in Romania.

Or, potrivit prevederilor art. 97 – Vacanta functiei - din Constitutia Romaniei:

(1) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.

(2) In termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.

Potrivit art. 98 – interimatul functiei – din Constitutia Romaniei:

'(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

(2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale'.

Potrivit art. 146 lit g) din Constitutia Romaniei:

'Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

g) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului'.

Totodata, potrivit dispozitiilor Legii nr. 47/1992:

'11. Constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei

Articolul 44

(1) Curtea Constitutionala constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.

(2) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei se constata la cererea presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui Romaniei in perioada cat acesta este suspendat din functie.

(3) In cazul in care Presedintele Romaniei a fost suspendat din functie, cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza hotararii adoptate in sedinta comuna.

(4) Daca interimatul functiei de Presedinte al Romaniei se datoreaza imposibilitatii temporare de a-si exercita atributiile, cererea se face de Presedintele Romaniei sau de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.

Articolul 45

Cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul functiei de Presedinte al Romaniei va fi insotita de dovezile necesare, iar constatarea acestor imprejurari se face de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor'.

Se poate constata astfel ca, potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, vacanta functiei de Presedinte al Romaniei se constata de catre Curtea Constitutionala a Romaniei la cererea presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului.

Or, cu toate ca, inca de la data de 22 decembrie 2024, a devenit vacanta functia de Presedinte al Romaniei, ca urmare a incetarii mandatului fostului presedinte, Klaus Werner Iohannis, niciunul dintre Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei nu a investit Curtea Constitutionala a Romaniei cu o cerere de constatare a vacantei functiei.

Procedand in aceasta maniera, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei au permis: exercitarea in mod abuziv de catre Klaus-Werner Iohannis a functiei de Presedinte al Romaniei, exercitarea de catre acesta a suveranitatii in nume propriu si instaurarea unei dictaturi de facto in Romania, ceea ce impune indeplinirea, de urgenta, de catre Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei, a atributiilor ce le revin si sesizarea Curtii Constitutionale cu o cerere de constatare a vacantei functiei de Presedinte al Romaniei, pentru inlaturarea dictaturii de facto si instaurarea democratiei constitutionale.

Ca urmare a intreruperii nelegale si neconstitutionale, la data de 06 decembrie 2024, a procesului electoral in cadrul celui de al doilea tur de scrutin pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024, se impune interimatul functiei de Presedinte al Romaniei pana la data alegerii de catre poporul roman a unui nou presedinte in cadrul celui de al doilea tur de scrutin, care se impune a fi organizat de urgenta, in baza Hotararii CCR nr. 31/02.12.2024.

In concluzie, fata de cele mentionate mai sus, solicitam Presedintelui Senatului, dl. Ilie Bolojan, si Presedintelui Camerei Deputatilor, dl. Serban Ciprian-Constantin, sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei cu o cerere de constatare a vacantei functiei de Presedinte al Romaniei, ca urmare a expirarii mandatului lui Klaus-Werner Iohannis la data de 21 decembrie 2024”.