Urat final de mandat in CSM are judecatorul Horatius Dumbrava (foto). Plecat din CSM prin demisie pentru a fi numit in functia de director al Institutului National al Magistraturii, Dumbrava lanseaza un atac la adresa Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania si Asociatiei Magistratilor din Romania care au avut „obraznicia” de a-l critica pe ambasadorul SUA la Bucuresti Hans Klemm, dupa declaratiile in care acesta ii facea un elogiu sefei DNA Laura Kovesi, militand in acelasi timp pentru o justitie populara. Interesant, atacul lui Dumbrava vine dupa ce asociatiile profesionale au acuzat smecheria prin care judecatorul spera sa ajunga sef la INM.

Intr-un articol publicat pe site-ul republica.ro, joi 3 noiembrie 2016, Horatius Dumbrava il spala pe ambasadorul SUA Hans Klemm si se gudura pe langa Laura Kovesi, acuzand UNJR si AMR ca de fapt vor sa loveasca in DNA si in sefa parchetului anticoruptie. Despre scrisoarea deschisa trimisa de asociatiile profesionale oficialului american, Dumbrava sustine ca „un astfel de demers fac rau justitiei”.

Iata articolului lui Horatius Dumbrava. Trageti singuri concluziile!

„Ambasadorul SUA, dl. Hans Klemm, fata cu asociatiile magistratilor. Cateva observatii

Doua asociatii ale magistratilor au tinut sa comunice public, printr-o scrisoare deschisa, nemultumirile lor fata de afirmatiile ambasadorului SUA la Bucuresti, domnul Hans Klemm. Tonul folosit de asociatiile magistratilor este unul categoric, tententios si care spune direct ca argumentele asociatiilor profesionale au valoare de adevar absolut. Motiv pentru care domnul ambasador a fost adus la ordine si somat sa respecte valorile democratiei si ale statului de drept, de la care asociatiile magistratilor nu inteleg sa faca niciun rabat.

Doua sunt nemultumirile principale: prima ar fi aceea ca ambasadorul Klemm nu apara interesele si drepturile fundamentale ale cetatenilor (aici, in Romania), desi SUA au o experienta si expertiza imensa in domeniu; a doua ca prin afirmatiile facute, faptul ca aplauda puternic recordul de succes al doamnei Kovesi in a conduce lupta anticoruptie, domnul ambasador nu scoate in evidenta 'excesele ori erorile acolo unde acestea exista si sunt vizibile'.

Scrisoarea deschisa a celor doua asociatii este facuta in numele judecatorilor, chiar daca Asociatia Magistratilor din Romania, semnatara a scrisorii, are printre membri numerosi procurori. De altfel, cele doua asociatii arata ca dat fiind impactul negativ al declaratiilor domnului ambasador asupra bunei functionari a democratiei din Romania, este nevoie de un raspuns public din partea judecatorilor.

Acum, cum si eu sunt un judecator, e exagerata pretentia celor doua asociatii de a vorbi in numele judecatorilor. Poate in numele membrilor celor doua asociatii, dar nu al tuturor judecatorilor.

Date fiind acuzele aduse de cele doua asociatii ale magistratilor, un examen critic al argumentelor invocate in scrisoarea deschisa, al validitatii si credibilitatii acestora, este necesar a fi facut.

Prima nemultumire, la care faceam mai sus referire, este legata de faptul ca SUA, ambasadorul Klemm nu apara valorile fundamentale ale statului de drept, drepturile si libertatile cetatenilor, in conditiile in care – se afirma ritos in scrisoare – SUA sunt luate ca reper pentru respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale.

Daca lecturam obiectiv ceea ce a declarat domnul Klemm in interviu, observam ca domnia sa a subliniat ca una din actiunile pe care Romania le-a intreprins pentru intarirea relatiilor bilaterale cu SUA este intarirea institutiilor democratice, inclusiv a celor juridice, si lupta din ce in ce mai de succes impotriva coruptiei. A mai vorbit, ambasadorul, de parteneriatul puternic dintre Romania si SUA, relatiile bilaterale si strategice romano – americane fiind la cel mai bun nivel din istorie.

A subminat oare ambasadorul prin aceste afirmatii statul de drept, a adus atingere grava imaginii justitiei din Romania?

Argumentele asociatiilor magistratilor sunt inconsistente. Din moment ce ambasadorul spune cu subiect si predicat ca Romania si-a intarit institutiile democratice, inclusiv cele juridice, ca este un model in regiune pentru performantele justitiei in lupta impotriva coruptiei, mai sunt valabile asertiunile spuse pe un ton ridicat din scrisoarea deschisa a asociatiilor profesionale?

Daca vorbim de un parteneriat strategic, puternic intre doi parteneri – economic, militar etc, nu este firesc, normal ca fiecare dintre parteneri sa fie atent la comportamentul celuilalt? Pentru ca fiecare investeste incredere in partener? Si atunci de ce ar fi deplasate cuvintele domnului Klemm.

In alta ordine de idei, are sau nu are Romania o problema cu coruptia? Oare ce simte, ce spune un cetatean american venit in Romania, fie ca simplu turist sau om de afaceri, si se izbeste de o colcaiala urat mirositoare de spagi, mita, ceruta de multe ori fara menajamente, de la cel mai umil ghiseu pana la cel mai inalt nivel? Dar ce simte un cetatean roman cand are de-a face cu astfel de fetide manifestari functionaresti de la cel mai mic nivel pana la cel mai mare?

In conditiile in care in jur de 90% din dosarele de mare coruptie se finalizeaza cu condamnari la ani grei de puscarie a celor vinovati, cu dispozitii date de judecatori de recuperare a prejudiciilor, este sau nu lupta impotriva coruptiei una de succes sau nu? Atunci cand oameni care s-au crezut intangibili, prim – ministri, ministri, parlamentari, oameni de afaceri cu interese in acapararea structurilor de stat, sunt anchetati, trimisi in judecata si condamnati, avem sau nu un mecanism functional pentru a asigura functionarea statului de drept si apararea valorilor fundamentale, cele la care fac referire asociatiile magistratilor cu atata emfaza?

Ambasadorul SUA, domnul Hans Klemm, imi pare mie, nu face aceste afirmatii doar pentru ca SUA este partener strategic al Romaniei, SUA dorindu-si un stat functional si nu macinat de coruptie, ci si in apararea valorilor fundamentale ale statului de drept, adica apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor de a avea institutii, functionari care sa nu-i jecmaneasca, sa nu-i minta si sa nu-i fure.

Si, asa, ca o simpla constatare a echilibrului de care trebuie sa dea dovada judecatorii si procurorii: daca cele doua asociatii au intocmit si publicat aceasta scrisoare deschisa prin care e pus la punct un ambasador, ma astept (si ma mir ca nu au facut-o pana acum. Cine stie, le-o fi scapat) sa aiba reactii la fel de prompte si la fel de categorice in raport si cu afirmatiile recente ale Presedintelui Senatului care a cerut de la cea mai inalta tribuna a Parlamentului ca parlamentarii sa nu voteze nicio cerere de ridicare a imunitatii pentru posibile fapte penale comise de parlamentari.

Sau, nu am vazut la aceste asociatii de magistrati sa ia pozitie atunci cand pe banda rulanta Parlamentul a respins solicitari ale Ministerului Public de declansare a anchetelor penale, de luare a unor masuri preventive fata de unii parlamentari.

Argumentele asociatiilor de magistrati sunt, asadar, subrede. Ar fi fost bine daca ar fi recitit interviul ambasadorului Klemm trecand de indispozitia subiectiva a acestora ca domnul ambasador a inteles sa aplaude performantele luptei impotriva coruptiei si, in special, ale doamnei Kovesi. Si aici ajungem la cea de a doua nemultumire principala a celor doua asociatii profesionale: ca nu sunt scoase in evidenta erorile si excesele si incalcarile drepturilor procesuale ale partilor din procesele de coruptie.

De fapt, o constatare simpla: tinta scrisorii deschise nu e ambasadorul SUA, ci DNA si doamna Kovesi. Eu cel putin asa inteleg aceasta scrisoare deschisa.

Cand te gandesti ca asociatiile acestea de magistrati sunt formate din judecatori si procurori, te gandesti ca stiu ce spun, ca au dovezi ca asa este (nu alea vehiculate de o parte a mass – mediei, astfel de informatii fiind date mass – mediei tocmai de cei anchetati de fapte grave). M-as fi asteptat sa enumere aceste erori, excese si incalcari de drepturi procesuale. Asa, demersul asociatiilor magistratilor ar avea sens, consistenta: nu mai e vorba de zvon public, ci, iata, dovezi pentru incalcari grave ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale oamenilor.

Sau, totusi, poate nu stiu eu: asociatiile de magistrati au sesizat in acele cazuri punctuale unde au sesizat incalcari Inspectia Judiciara. Ori au cerut Consiliului Superior al Magistraturii sa ia masuri indicand, in acelasi timp, care sunt acele cazuri si fata de care cetateni s-au comis abuzuri. Sau au sesizat Ministerul Public pentru a declansa anchete ale procurorilor si judecatorilor ce se fac vinovati de aceste abuzuri.

Altfel, suntem doar intr-o zona gri de acuze care nu fac bine in primul rand justitiei. Imi pare rau sa o spun, ca judecator mai ales, ca un astfel de demers public al asociatiilor magistratilor fac rau justitiei, iar impactul negativ de care se vorbeste in scrisoarea deschisa si de care e acuzat ambasadorul Klemm il poate avea in opinia publica, de fapt, o astfel de scrisoare daca argumentele sunt unidirectionale, neconsistente, formulate cu valoare de adevar absolut, in numele judecatorilor (sunt toti judecatorii parte a acestor asociatii? De ce nu si in numele procurorilor, mai ales ca una din asociatii are si procurori membri, iar cealalta afirma peste tot ca apara independenta procurorilor?), si fara a aduce dovezi concrete”.