Procurorul DNA Paul Petrovan a fost numit miercuri, 2 aprilie 2014 in functia de prefect al Capitalei. Decizia a fost luata abia dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii si-a dat acceptul ca Paul Petrovan, care nu si-a dat demisia din magistratura, sa ocupe postul de prefect, hotarand detasarea sa pe o perioada de 3 ani, pentru ca apoi sa-si reia functia de procuror. Grav este ca practic, prin aceasta detasare CSM a aprobat ca magistratii sa fie in acelasi timp reprezentanti ai puterii executive si ai puterii judecatoresti, contrar Constitutiei Romaniei si Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Iar asta in conditiile in care in alte cazuri, precum cel al Monei Pivniceru, o asemenea detasare pentru a ocupa o functie in Guvernul Romaniei nu a fost posibila. De asemenea, si Robert Cazaniuc a fost nevoit sa demisioneze din magistratura pentru a putea fi numit ministru al Justitiei.

Sectia pentru procurori a CSM a aprobat detasarea lui Paul Petrovan la Ministerul Administratiei si Internelor, pentru ca acesta sa fie numit in functia de prefect al Capitalei: “Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi a acestei sedinte, a hotarat detasarea in cadrul Ministerului Afacerilor Interne a domnului lt. col. magistrat PETROVAN PAUL-NICOLAE, procuror militar sef al Serviciului pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiuni asimilate sau in legatura directa cu infractiunile de coruptie din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari a Directiei Nationale Anticoruptie – nivel central, pe o perioada de 3 ani, incepand cu data de 02.04.2014”.

Hotararea CSM contravine insa evident Constitutiei Romaniei, dar si Legii 303/2004 privind statutul magistratilor si procurorilor.

Iata ce prevede alineatul 2 al articolului 132 din Constitutia Romaniei: “Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”.

Iata ce prevede alineatul 1 al articolului 5 din Legea 303/2004: “Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii”.

Lucrurile sunt cat se poate de clare. Detasarea lui Paul Petrovan este vadit pe langa lege si Constitutie. Un magistrat, procuror in cazul de fata, nu poate sa ocupe o functie publica. Iar un prefect este practic parte a puterii executive, fiind reprezentant al Guvernului in teritoriu. Acest lucru se precizeaza de altfel chiar in primul articol al legii 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, unde se prcizeaza ca ”prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local”. De asemenea, in aceeasi lege, la articolul 10, se mentioneaza ca “prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici”.

La randul ei, Constitutia Romaniei prevede, la articolul 123, ca “Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale”.

CSM avea obligatia sa atace la CCR un articol vadit neconstitutional din Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, sub care se ascund detasarile frauduloase

Desigur, membrii CSM si cei care vor sustine ca detasarea procurorului Paul Petrovan in functia de prefect al Capitalei este legala vor face trimitere la un alt articol din Legea 303/2004. Este vorba despre alineatul 1 al articolului 58 potrivit caruia: “Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii”.

Este evident insa ca acest articol intra in contradictie flagranta cu Constitutia Romaniei, care, asa cum am vazut, interzice procurorilor sa ocupe “orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”. De asemenea, acest articol se afla in contradictie chiar cu articolul 5 din Legea 303/2004, potrivit caruia “Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii”. CSM avea obligatia sa sesizeze CCR cu privire la neconstitutionalitatea acestui articol, care da liber la detasari frauduloase si la plasarea “pilelor” prin anumite institutii ale statului.

Mona Pivniceru si Robert Cazanciuc au trebuit sa deminsioneze din magistratura pentru a ajunge in Guvern

Pe de alta parte, ne intrebam cum a fost posibila detasarea lui Paul Petrovan in functia de prefect, care este reprezentantul Guvernului in teritoriu si parte a puterii executive, iar in alte cazuri magistratii care au doritv sa acceada in functia de ministru al Justitiei, la randul ei parte a puterii executive, au trebuit sa isi dea demisia din magistratura. Iar aici avem in vedere cazul lui Robert Cazanciuc, actualul ministru al Justitiei, si al Monei Pivniceru, fost ministru al Justitiei.

Robert Cazanciuc a demisionat si a fost eliberat din functia de procuror in aprilie 2013, fara sa ceara CSM aprobarea detasarii la MJ. In schimb, Mona Pivniceru a facut-o, in 2012, dar fara succes. Sectia pentru judecatori a CSM, condusa atunci de Alina Ghica, a respins detasarea Monei Pivniceru, la Ministerul Justitiei, in vederea numirii in functia de ministru. Atunci, CSM a facut trimitere chiar la incompatibilitatile pe care le au procurorii si judecatorii.

Iata in acest sens ce se mentioneaza in Hotararea 654 din 6 august 2012:

“Plecand de la argumentele doctrinei “pure” a separatiei puterilor (...), care apreciaza ca: “fiecarei puteri trebuie sa i se acorde exercitiul unei functii proprii si sa nu fie posibil ca o putere sa exercite functiile atribuite unei alte puteri; astfel ca persoanele care intra in componenta celor trei puteri nu pot actiona decat in cadrul uneia dintre acestea”, Sectia pentru judecatori apreciaza ca toate argumentele constitutuionale si legale ce urmeaza a fi analizate demonstreaza faptul ca functia de magistrat este incompatibila cu functia de ministru. (…)

Art. 125 alin. (3) din Constitutia Romaniei, revizuita, (reluat in art. 5 alin. (1) din legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) stabileste incompatibilitatea functiei de judecator cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, “judecatorii...nu pot sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic”. (…).

Sectia pentru judecatori apreciaza, prinb coroborarea tuturor textelor legale si constitutionale mentionate ca detinerea concomitenta a doua functii de demnitate publica, respectiv cea de judecator detasat si cea de ministru al justitiei este inadmisibila, pe de o parte, pentru ca legea prevede expres aceasta incompatibilitate (atat legea fundamentala, cat si legea organica), iar, pe de alta parte, dat fiind ca incompatibilitatea se refera la functiile respective si nu la exercitiul lor”.

Concluzia este deci clara: in cazul Monei Pivniceru, CSM a stabilit ca un judecator nu poate fi membru al puterii executive, prin ocuparea functiei de ministru al Guvernului. In cazul lui Paul Petrovan, lucrurile stau exact pe dos, chiar daca si functia de prefect este parte a puterii executive, prefectul fiind reprezntantul Guvernului in teritoriu.

Oricum, suntem tare curiosi sa vedem daca seful ANI, Horia Georgescu, se sesizeaza, din oficiu, cu privire la incompatibilitatea in care se afla procurorul Paul Petrovan.

*Cititi aici Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM, din 2 aprilie 2014, prin care dispus detasarea procurorului Paul Petrovan la MAI, in vederea numirii in functia de prefect al Capitalei

*Cititi aici Hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM, din 6 august 2012, prin care s-a respins detasarea Monei Pivniceru la MJ