Saptamana trecuta ma intrebam, mai mult sau mai putin retoric, daca va fructifica Inalta Curte de Casatie si Justitie sansa de a demonstra ca este, cu adevarat, cel mai inalt for al justitiei din Romania, cu prilejul solutionarii contestatiei in anulare formulate de catre persoanele inculpate in Dosarul „Ferma Baneasa”.

Ceea ce s-a intamplat ieri la Inalta Curte de Casatie si Justitie dar, mai ales, solutia pronuntata de un complet al acestei instante, nu doar ca a creat un precedent periculos care va starnit numeroase controverse, atat la nivel national, cat si international, dar a modificat, in mod nepermis, Codul de Procedura Penala !
Este de notorietate faptul ca ieri, 02.02.2021, a fost termenul stabilit de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a se discuta admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare formulate impotriva deciziei prin care toate persoanele inculpate in Dosarul Ferma Baneasa au fost condamnate de catre un complet nelegal constituit.

Este important de precizat faptul ca instanta de apel nu a fost constituita legal din doua motive/perspective :

1. Doamna Florentina Dragomir nu poate exercita functia de judecator din cauza faptului ca nu a depus juramantul imperativ prevazut de catre art. 34 din Legea nr. 303/2004, dupa numirea in functia de judecator, prin Decret Prezidential.
2. Cu prilejul repartizarii dosarului la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a incalcat principiul repartizarii aleatorii.
Ambele motive anterior mentionate formeaza obiectul contestatiei in anulare formulate de persoanele condamnate in Dosarul „Ferma Baneasa”.

Este lesne de observat pentru orice profesionist al dreptului faptul ca, motivele anterior mentionate, nu au nicio legatura cu motivarea deciziei de condamnare a celebrului complet nelegal constituit.
In mod cert, oricat am astepta monstruoasa decizie, nu vom gasi in ea nici macar o referire la faptul ca doamna Florentina Dragomir nu putea face parte din nici un complet de judecata, motiv pentru care decizia pronuntata in apel este nula, sau la faptul ca, pentru a fi repartizat la celebrul complet, dupa ce initial, datele au fost introduse corect in sistemul Ecris, la ora 13:31:55, cu mentiunile corecte, respectiv 26 de parti si 150 de volume (66 volume  de instanta si 84 volume de urmarire penala), la aproximativ un sfert de ora dupa aceea, respectiv la ora 13:44:32, o alta persoana a modificat, nu doar abuziv dar si vadit nelegal, atat numarul inculpatilor care, din 26 au devenit 40, cat si numarul volumelor care, din 66 au devenit 242 ?!?
In aceste conditii, este mai mult decat evident faptul ca nu exista absolut nici un impediment ca ieri, completul investit (sper ca, macar de data aceasta, legal) cu solutionarea contestatiei in anulare, sa purceada la solutionarea dosarului, dand cuvantul pe admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare.

Desi era previzibil faptul ca, din cauza mizei uriase, in jurul acestui dosar s-a creat o presiune fantastica, motiv pentru care orice complet si-ar dori „sa scape” de acest dosar pentru a nu-si asuma decizia care trebuie pronuntata in mod legal, ceea ce s-a intamplat ieri la Inalta Curte de Casatie si Justitie depaseste orice imaginatie.
Procurorul de sedinta a invocat „exceptia prematuritatii” exercitarii contestatiei in anulare motivat de faptul ca decizia pronuntata in apel nu a fost redactata si, implicit comunicata persoanelor condamnate.
Mai mult, procurorul de sedinta a afirmat cu o nonsalanta demna de o cauza mai buna faptul ca, persoanele condamnate au formulat contestatia in anulare pentru a pune presiune pe completul de judecata sa redacteze mai repede monstruoasa decizie !?!

Culmea este ca, procurorul de sedinta a recunoscut expres faptul ca nu are un temei legal pentru a-si motiva exceptia invocata, sens in care a solicitat instantei de judecata sa aiba in vedere spiritul prematuritatii ?!?
Personal, in replica, pentru domnul Remus Truica, am solicitat instantei de judecata sa aiba in vedere doar dispozitiile cuprinse in Codul de Procedura Penala, fara a se raporta la vreun spirit, fie el si cel al prematuritatii !
Mai mult, mi-am exprimat si revolta fata de sustinerea procurorului de sedinta potrivit careia persoanele condamnate au formulat contestatia in anulare cu scopul de a pune presiune pe complet sa motiveze decizia, intr-un termen cat mai apropiat de cel legal, termenul legal de 30 de zile fiind implinit deja.
Evident, si ceilalti colegi avocati, fie au pus concluzii de respingere a „exceptiei prematuritatii”, fie au sustinut ca sunt de acord cu concluziile deja formulate.

In mod deosebit mi-a placut observatia profesorului Radu Chirita, avocatul colegului nostru Robert Rosu: „Din moment ce oamenii pot fi trimisi in penitenciar pentru a-si executa pedeapsa pronuntata, doar in baza minutei, cum poate sustine procurorul faptul ca, in baza aceleiasi minute, nu poate fi formulata o contestatie in anulare”?
Cu toate acestea, desi Codul de Procedura Penala prevede doar termene maxime in care poate fi exercitata o cale de atac, depunerea caii de atac dupa scurgerea termenului prevazut fiind sanctionata cu tardivitatea, in mod cu totul neasteptat si total pe langa dispozitiile legale, completul de judecata a admis, in premiera, o exceptie care nu are corespondent decat intr-un spirit, nicidecum in dispozitiile procesual penale incidente !

Sustin faptul ca admiterea exceptiei prematuritatii exercitarii contestatiei in anulare avand ca obiect cele doua motive anterior mentionate este nelegala, deoarece, chiar daca la dosar erau si alte motive care tineau de motivarea deciziei in apel, instanta de judecata trebuia sa disjunga capetele avand ca obiect nelegala compunere a completului care a pronuntat decizia in apel.
Prin solutia pronuntata ieri, Inalta Curte de Casatie si Justitie a ratat ocazia de a demonstra ca este cel mai important for al justitiei din Romania.

Observ cu deferenta faptul ca, pentru a fi cel mai inalt for al justitiei din Romania, nu este suficient ca, la intrarea in cladire, sa existe o placa pe care scrie, mai mult sau mai putin aurit, „Inalta Curte de Casatie si Justitie”, ci este necesar ca magistratii acestei instante sa aiba curajul de a pronunta intotdeauna solutia corecta in orice dosar, indiferent de miza dosarului, de consecintele pe care acea decizie le-ar produce sau de presiunea la care ar fi supusi.
Solutia pronuntata ieri de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu doar ca aduce o premiera nefericita prin faptul ca, o instanta de judecata a modificat Codul de Procedura Penala, pe loc, la solicitarea procurorului de sedinta, dar releva si necesitatea obiectiva de modificare a dispozitiilor codului anterior mentionat, in sensul ca o persoana sa nu mai intre in executarea pedepsei decat dupa redactarea deciziei in apel si a scurgerii termenului de 30 de zile in care ar putea formula, de exemplu, o contestatie in anulare.

Dispozitiile actuale se dovedesc a fi neconstitutionale, ele incalcand cele mai elementare drepturi fundamentale ale persoanei, din moment ce, o persoana poate fi smulsa din sanul familiei sale si aruncata dupa gratii in baza unei decizii nule, pronuntata de un complet nelegal constituit.
Culmea este ca, desi solutia legala este previzibila in orice stat de drept, respectiv anularea deciziei pronuntate de catre completul nelegal constituit, in tara noastra, persoanele condamnate cu executare in Dosarul „Ferma Baneasa” de un complet nelegal constituit trebuie sa astepte, fiecare in celula lui, pana cand celebrul complet va binevoi sa incerce sa-si motiveze decizia.

Aceasta situatie naste mai multe intrebari, pe cat de logice, pe atat de pertinente:

Este normal ca, mai multi oameni trimisi dupa gratii in baza unei decizii nule absolut, sa aiba rabdarea de a sta in celule, pana cand membrii completului nelegal constituit isi vor gasi timp sa motiveze decizia de condamnare ?
Ce se va intampla daca, conform obiceiului celebrului complet, motivarea „va veni” dupa, sa zicem, 10 – 12 luni ?

Aceasta intrebare naste o alta intrebare: Dupa ce persoanele condamnate de un complet nelegal constituit au executat 10 – 12 luni dintr-o pedeapsa pronuntata in baza unei sentinte nule, va avea curajul un alt complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa admita contestatia in anulare si, pe cale de consecinta, sa anuleze decizia pronuntata in apel de completul nelegal constituit ?!?
Raspunsurile la intrebarile anterior lansate imi provoaca, nu doar o mare tristete, dar si o imensa ingrijorare !