Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii luni, 1 iulie 2024, hotararea prin care Sectia pentru procurori a CSM a transat disputa dintre seful DNA Marius Voineag si fostul sef al Serviciului pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari, Liviu Lascu (foto 1). Ne referim la Hotararea nr. 595 din 16 aprilie 2024 a Sectiei pentru procurori a CSM, care a respins jelania lui Lascu in legatura cu afirmatiile lui Voineag.

Schimbat de la conducerea Serviciului de anchetare a militarilor din cadrul DNA, Liviu Lascu (procuror ridicat in slavi de propaganda Laurei Kovesi) a dat fuguta la CSM pentru a se plange ca ar fi fost afectat la reputatie dupa ce – in cadrul unui interviu acordat jurnalistei Sorina Matei, la emisiunea Of/On The Record realizata de aceasta la Aleph News – Voineag a precizat ca ar fi dorit ca acesta sa fi fost mai atent cu solutia de clasare dispusa in 2023 de procurorul militar Mihai Gheorghe privind fapte de abuz in serviciu si mita in legatura cu controlul ISU Prahova la Ferma Dacilor (complexul unde mai multi oameni au murit intr-un incendiu), clasare pe care Lascu a vizat-o. “Fostul sef al serviciului militar care mi-ar fi placut ca in loc sa se plimbe cu politicienii pe strada sa fie mai atent la ce citeste in solutiile alea, pentru ca poate am fi preintampinat. Daca pe zona de ISU de la momentul respectiv se facea cercetarea aia penala pana la capat corespunzator, poate aveam intrerupta activitatea la Ferma Dacilor”, a afirmat Voineag, facand trimitere la poza in care Liviu Lascu aparea la o promenada cu deputatul PNL Ioan Cupsa - foto 2).

La scurt timp dupa interviul lui Voineag, Liviu Lascu a cerut CSM sa constate ca seful DNA i-ar fi afectat, vezi Doamne, reputatia profesionala. Nici pomeneala de asa ceva, a stabilit Sectia pentru procuror a CSM, care a explicat ca este cat era cat se poate de normal ca Marius Voineag sa explice public aspecte de interes referitoare la activitatea parchetului anticoruptie, inclusiv unele vizand dosare care au facut obiectul unor dezbateri.

Iata un fragment din hotararea Sectiei pentru procurori a CSM prin care a fost respinsa cererea procurorului Liviu Lascu (in prezent seful Parchetului Tribunalului Militar Cluj) de aparare a reputatiei profesionale (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“Raportat la prima imprejurare, Sectia retine ca, la momentul la care procurorul reclamant ar fi confirmat solutia din dosarul despre care afirma ca nu avea atributii de verificare si vizare, era activ Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie din 15.05.2015, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei cu nr. 1643/C din 15.05.2015, care prevedea expres atributia de verficare a legalitatii solutiilor de netrimitere in judecata a procurorilor/procurorilor militari din subordine. Astfel, afirmatia procurorului-sef directie nu este lipsita de temei, iar sustinerea reclamantului ca regulamentul mentionat era cazut in desuetitudine nu poate fi primita.

Referitor la a doua imprejurare reclamata, Sectia, verificand constatarile efectuate de inspectorul judiciar, retine ca in perioada cat a ocupat, prin delegare, functia de procuror-sef serviciu, domnul Lascu Alexandru Liviu nu ar fi fost prezent in institutie circa o treime din perioada. Este cert, insa, ca inspectorul judiciar nu a efectuat o verificare corespunzatoare a deplasarilor in interes de serviciu. Cu toate acestea, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu dezvolta aceasta idee in interviul acordat, limitandu-se la a-si exprima nemultumirea fata de lipsa procurorului-sef delegat de la sediul central.

Raportat la a treia imprejurare, Sectia constata ca, anterior, devenise notoriu faptul ca in mass-media aparusera fotografii in care procurorul-sef serviciu se afla pe strada cu un cunoscut politician.

Aparte fata de cele de mai sus, Sectia retine ca intre procurorul Lascu Liviu Alexandru si domnul procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie au existat nemultumiri reciproce, care s-au concretizat in solicitarea de revocare a delegarii primului din functia de procuror-sef al Serviciului pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari. Este, de asemenea, adevarat faptul ca este atributul legal al procurorului-sef de a-si construi o echipa de conducere cu care sa incerce sa puna in aplicare strategiile din proiectul de management cu care a castigat mandatul. In plus, este firesc ca, in anumite momente, procurorul-sef al unei astfel de structuri precum Directia Nationala Anticoruptie sa apara in mass-media sa raspunda public unor intrebari venite dinspre societate si sa lamureasca unele aspecte care, dat fiind specificul activitatii, o perioada nu au putut fi revelate.

Totodata, Sectia pentru procurori remarca imprejurarea ca nu exista niciun element de fapt care sa duca la concluzia unei atingeri a independentei ori reputatiei profesionale a domnului procuror Lascu Alexandru Liviu.

In acest sens, se retine faptul ca declaratiile domnului Voineag Marius au fost exprimate in considerarea calitatii sale de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

Prin urmare, Sectia apreciaza ca expimarea unor opinii informate reprezinta un gest firesc pentru conducatorul unei institutii, acesta fiind singurul indrituit sa formuleze aprecieri si evaluari pertinente asupra performantei organizatiei pe care o conduce si a activitatii persoanelor din subordine, inclusiv asupra dosarelor cu mare vizibilitate si impact asupra opiniei publice, cum este cazul celui mentionat in cuprinsul declaratiilor.

Mai mult, nu se poate imputa conducatorului unei institutii a carei activitate prezinta un deosebit interes public, ca aduce la cunostinta publicului informatii si explicatii cu privire la demersuri ce au constituit obiect al dezbaterii publice. Din aceasta perspectiva, comunicarea publica reprezinta un instrument deosebit de important pentru manageri din justitie, pentru asigurarea transparentei actului de conducere si pentru a evita speculatii nefondate cu privire la masurile manageriale adoptate.

In aceeasi ordine de idei, Sectia apreciaza ca referirile la dosarele penale mentionate in declaratiile procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie si la unele acte de procedura finalizate in cadrul acestora, se inscriu in logica informarii publicului asupra temelor de interes public, in speta activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, declaratiile neputand fi asociate unei actiuni de atingere a independentei ori reputatilei profesionale a magistratului.

Pe de alta parte, declaratiile publice trebuie limitate conform prevederilor legale la obligatiile de rezerva ale magistratilor. Din functia inalta pe care o ocupa in arhitectura Ministerului Public, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie poate vorbi despre problemele care fac obiectul preocuparilor generate de functia sa, doar ca acesta nu poate fi foarte specific cu privire la unele aspecte de genul celor reclamate in prezenta cauza. Chiar daca, asa cum s-a descris, domnul procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu a depasit bariera atingerii reputatiei profesionale a procurorului reclamant, este necesar ca procurorii aflati in functii de conducere sa transmita public mesaje fundamentate si lipsite de echivoc, astfel incat sa nu permita speculatii sau rastalmaciri ale mesajului transmis ori bagatelizarea unor proceduri derulate la nivelul Ministerului Public.

In raport de considerentele de mai sus, Sectia pentru procurori va respinge cererea de aparare a reputatiei profesionale formulata de domnul Lascu Alexandru Liviu, prim-procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Cluj”.

* Cititi integral hotararea Sectiei pentru procurori a CSM prin care a fost respinsa cererea procurorului Liviu Lascu de aparare a reputatiei profesionale