Comisia de ancheta parlamentara a alegerilor prezidentiale din 2009 denunta atitudinea Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar fata de solicitarile membrilor Comisiei si reclama conflictul instituitonal creat ca urmare a refuzului lui Lazar de a transmite o copie a dosarului clasat “Sufrageria lui Oprea” la Parlament. Pentru deblocarea situatiei create, presedinta Comisiei de ancheta parlamentara, deputata Oana Florea (foto), a transmis, marti 8 august 2017, o adresa presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu si presedintelui Camerei Deputatilor Liviu Dragnea in care le solicita sa intervina in solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala inre autoritatea legiuitoare si autoritatea judecatoareasca.

In cuprinsul scrisorii pe care Lumeajustiei.ro o prezinta in exclusivitate, Oana Florea arata ca desi “Augustin Lazar este obligat in virtutea principiului colaborarii loiale intre institutiile statului si al loialitatii fata de Constitutie sa colaboreze cu Parlamentul Romaniei, respectiv cu comisia de ancheta parlamentara”, Procurorul General a refuzat comunicarea unei copii dupa dosarul nr. 213/P/2017, desi dosarul a fost clasat in data de 20.06.2017, iar solutia de clasare definitiva nu a fost atacata in termenul legal si desi “aceste documente ne sunt necesare pentru indeplinirea obiectivelor comisiei asa cum sunt ele prevazute in Hotararea nr. 38/2017 a Parlamentului Romaniei”.

Conform adresei transmise presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu si presedintelui Camerei Deputatilor Liviu Dragnea, prin atitudinea lui Augustin Lazar se poate concluziona ca s-a ajuns la un conflict juridic de natura constitutionala inre autoritatea legiuitoare si autoritatea judecatoareasca, fiind astfel indeplinite trasaturile cumulative ale conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice, respectiv s-a creat un “blocaj institutional”, “vizeaza conflicte de competenta nascute intre autoritatile publice, precum si orice situatii conflictuale a caror nastere rezida in mod direct din textul Constitutiei.

Presedintele Comisiei parlamentare de ancheta deputata Oana Florea arata astfel ca este obligatorie interventia presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, intrucat “prin refuzul Parchetului General de a pune la dispozitia comisiei o copie dupa un dosar clasat, se genereaza urmatoarele tipuri de conflicte juridice de natura constitutionala”:

“1.Refuzul autoritatii judecatoresti (Parchetul General) de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile sale.

Desi Parchetul General este obligat in virtutea principiului colaborarii loiale intre institutiile statului si al loialitatii fata de Constitutie, sa colaboreze cu Parlamentul Romaniei, respectiv cu comisia de ancheta parlamentara, conform DCCR 430/2017 pct. 35, refuza fara motiv sa isi indeplineasca obligatiile.

2.O situatie juridica conflictuala a carei nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei.

Refuzul nejustificat al Parchetul General de a pune la dispozitia comisiei documentele solicitate creeaza blocaje institutionale deoarece comisia de ancheta nu isi poate atinge obiectivele pentru care a fost infiintata, neavand acces la aceste informatii. (...)

Prin urmare va rugam sa binevoiti ca in temeiul art. 146 litera e) din Constitutie si al art. 34 alin. (1) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa promovati o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea legislativa (comisia parlamentara speciala de ancheta) si autoritatea judecatoreasca (Parchetul General)

II. Indeplinirea cumulativa a trasaturilor conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritati publice

Trasaturile conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritati publice sunt indeplinite astfel:

1.Sunt conflicte juridice;

2.Sunt conflicte juridice de natura constitutionala deoarece rezida in mod direct in textul Constitutiei.

Astfel:

- Art. 54 Fidelitatea fata de tara alin. (2) – ”Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.”

- Art. 1 Statul roman alin. (5) – ”in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. ”

- Art. 61: Rolul si structura alin.(1) - ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.”

- Art. 131: Rolul Ministerului Public alin.(1) - ”in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii”

1.Creeaza blocaje institutionale deoarece comisia de ancheta nu isi poate atinge obiectivele pentru care a fost infiintata, neavand acces la aceste informatii.

2.Vizeaza un conflict de competenta negativ (refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor) precum si o situatie juridica conflictuala a carei nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei. (blocarea activitatii comisiei)

3.Autoritatile la care se refera pot fi subiecte ale conflictului juridic de natura constitutionala. Atat parlamentul cat si autoritatea judecatoreasca sunt autoritati prevazute in Titlul III din Constitutie.

Prin urmare, va rugam sa binevoiti ca in temeiul art. 146 litera e) din Constitutie si al art. 34 alin (1) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa promovati o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea legislativa (comisia parlamentara speciala de ancheta) si autoritatea judecatoreasca (Parchetul General)”.

*Cititi aici integral Adresa transmisa de presedinta Comisiei de ancheta parlamentara Oana Florea catre Calin Popescu Tariceanu si Liviu Dragnea